Argus, iunie 1928 (Anul 19, nr. 4535-4560)
1928-06-10 / nr. 4543
Citiţi mâine SUPLIMENTUL nostru in 60 pagini, consacrat relatiunilor ANGLO-ROMANE Anul XIX No. 4543 ABONAMENTE: Duminică 10 Ionie 1928 3 lei în ţară 6, lei în atreinătate 2 E O U RILE: București, Strada S a r tîî di a r 7 Et. I. — TELEFON: 306/93 si 323/ 69 IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 11 3 luni 300 ■ IN STP.A1NATATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 « ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori : S. Pauker şi H* F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANTE! Director: Grigore Gafencu titROL StHUiCDfftv VLKKLlk STR. KARAGEORGEVICI 3 TEl. 11/14-PUBLICITATEa im Concesiunea Exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder $1 S, Berger Str. Eugeniu Carada (fosial Karagheorghevici) 9 Înlesnirile studenţimei Căminurile şi cantinele Printre problemele de mare importanţă desbătute la congresul Asociaţiei profesorilor universitari a figurat şi chestiunea căminurilor inclusiv cantinele studenţeşti. Din discuţiile urmate ca şi din alte manifestări ale forurilor universitare autorizate, s’a desprins o concluzie principială foarte însemnată pentru moment ; înlesnirile creiate studenţimei ca să, înveţe carte trebuesc menţinute. Deci, pentru moment, şi cu toată alarmarea îndreptăţită a unei bune părţi din forurile universitare cu privire la rolul şi utilitatea căminurilor studenţeşti transformate în focare de agitaţii, acestea trebuesc menţinute sub condiţia revizuirii condiţiunilor de admitere şi rămânere în ele a studenţilor cu adevărat lipsiţi de mijloace. Căci a proceda brusc la desfiinţarea lor sub motivul abuzurilor ce s’ar fi săvârşit în trecut, ar însemna să distrugi, cum se spune, moara din pricina şoarecilor. Mai întâi trebue să reţinem faptul că mişcarea pentru ajutorarea studenţimei fără mijloace la carte a luat, la noi, după război, proporţiuni formidabile. Statul, judeţele, marile centre urbane, în sfârşit iniţiativele şi donaţiile particulare s-au întrecut în opera admirabilă de ajutorare la carte a elementelor lipsite de mijloace, dar care trebue să alcătuiască adevărata rezervă de energie naţională în pătura intelectuală şi conducătoare de mâine. Explicaţia mişcării trebue căutată şi în situaţia specială a ţinuturilor noui cu populaţii minoritare unde lumea românească majoritară alcătuită aproape numaidin rurali nu era şi nu este în măsură să ofere contingentul corespunzător de studenţi necesari pregătirii cadrelor pentru ţara întregită. Dar dacă acestea au fost proporţiile unei admirabile mişcări de solidaritate naţională, rezultatele n’au corespuns întru totul jertfelor. D. prof. Racoviţă dela Universitatea din Cluj, trecând prin sita criticei obiective faptele corespunzătoare, ajungea la concluzia că mişcarea a mers uneori şi alături de scop prin formarea unei mentalităţi curioase la o parte din studenţimea rurală care, stârnită de acasă se credea întreptăţîta să reclame ca un drept, uneori pe ton nepotrivit, ajutorul oficial, fără a se întemeia totdeauna pe criterii de strictă şcolaritate. De aci şi până la naşterea unei stări de spirit speciale studenţimea socotindu-se o clasă socială aparte şi un factor de opinie publică îndreptăţit să reclame mereu regim de excepţie, n’a mai rămas decât un pas. Politica, în diferitele ei manifestări de partid, n’a contribuit cu puţin la falsificarea realităţilor şi la abaterea bunului simţ de pe calea cea dreaptă. Politica, prinşi cu studenţii, a anihilat în cea mai mare parte rezultatele minunate ce ar fi trebuit să dea pentru ţară opera căminurilor şi cantinelor, învăţământul nostru universitar n’a progresat pentru că politica, prin sistemele ei, a falsificat criteriile de ajutorare studenţească în toate formele de cămin, cantine, burse şi ajutoare de studii, schimb valutar pentru streinătate, etc.. In locul unor rigide criterii de şcolaritate şi învăţătură serioasă, instituţiile de ajutor studenţesc au devenit instrument de popularitate locală pentru potentaţii politici provinciali, când nu s’a întâmplat chiar mai rău, ca de pildă cumpărarea imobilelor pentru căminuri judeţene ori comunale şi mânuirea fondurilor adunate cu pantahuza să, fie prilej de afaceri suspecte. D. prof. Pangrati, rectorul Universităţii din Bucureşti, a citat chiar sume deficitare formidabile, adevărat danţ al milioanelor în administraţia instituţiilor de ajutorare studenţească, după cum d. prof. Racoviţă pentru Cluj a pomenit de trei vinovaţi daţi pe seama parchetului La toate aceste constatări întristătoare, care confirmă durerosul adevăr că, la noi, din cauza toleranţei excesive operele cele mai minunate şi iniţiativele cele mai generoase sunt întinate şi compromise de speculanţii neruşinaţi, — trebue adăugată încă una : congestionarea Universităţii din Capitală. La congres s-au spus cuvinte care însemnează un adevărat strigăt de alarmă : nu mai putem, ne sufocăm de invazia celor peste 20 mii studenţi ai Capitalei ! Intr’adevăr, munca serioasă la facultăţile din Bucureşti a devenit imposibilă din lipsă de localuri şi material pe deo parte, iar pe de alta din cauza ispitelor multiple şi variate care pândesc tineretul în Bucureşti mai mult decât în celelalte centre universitare : Iaşi, Cluj sau Cernăuţi. Netăgăduit, Capitala ţării întregite exercită o putere de atracţie naturală asupra tineretului, dar sistemul politic centralist exercitat şi în materia ajutorărilor studenţeşti, a contribuit în bună parte la invazia despre care vorbiau d-nii prof. Pangrati şi Minovici. De pildă, pentru ce se întreţin studenţii veniţi din afara graniţelor, cu ajutorul oficial, la Universitatea Capitalei, când ei puteau cu mai mult folos sub toate raporturile, să fie răspândiţi pe la Universităţile din provincie? Următoarele concuţii se impun din toate cele ce s-au spus şi anume : 1. întrucât sporirea actualelor ajutoare studenţeşti nu mai este posibilă, cum afirma director Pangrati în cunoştinţă de cauză, trebuesc stabilite şi aplicate norme rigide de şcolaritate, fără nici un amestec de favoritism politic, în acordarea ajutorului de căminuri şi cantine. Numai studenţii serios pregătiţi, bine înzestraţi şi dornici de carte cu adevărat, să fie admişi la folosinţa ajutoarelor prin proba serioasă a controlului didactic. 2. Realizarea măsurii de mai sus, impune coordonarea şi unificarea pe cât posibil a controlului în toate instituţiile de ajutorare studenţească, fie ele de Stat, judeţ, comună sau particulare, cu participarea autorităţilor universitare respective, spre a se putea înlătura pe viitor orice alte criterii străine învăţământului. 3. Oprirea invaziei studenţeşti asupra Capitalei şi decongestionarea Universităţii din Bucureşti vor fi posibile numai dacă Statul va adopta sistemul să acorde de preferinţă ajutoarele studenţeşti în celelalte centre universitare unde nu există atracţia ispitelor de mare oraş şi nici posibilităţile variate de câştiguri, chiar în timpul trecerii prin Universitate. Un asemenea sistem în politica de Stat a ajutoarelor studenţeşti, pe lângă uşurarea Universităţii bucureştene, ar contribui la sporirea vieţei şi activităţi naţionale în celelalte centre universitare, populate în genere de elemente etnice foarte amestecate. Evident că vorbind despre politica oficială de ajutorare, nu înţelegem numai mijloacele Statului, dar şi pe acelea ale judeţelor, oraşelor sau iniţiativelor private, care trebuesc îndrumate să sporească viaţa universitară locală ori regională la Iaşi, Cernăuţi şi Cluj, în loc să se lase atrase orbeşte de mirajul Capitalei unde meditaţia liniştită şi studiul serios găsesc împrejurări mai puţin favorabile. Dar când s’a făcut, la noi, ceva serios şi conform regulilor logice deductive, pentru ca să sperăm că, de data aceasta, desbaterile asupra înlesnirilor studenţeşti vor avea urmarea ce se impune din toate constatările formulate la congresul universitarilor ? N. DASCOVICI DE-A STABILIZAREA Unele ziare enunţă că împrumutul de stabilizare s’a încheiat, în urma înţelegerii cu Londra. Se dau chiar precizii asupra datei când va fi convocat parlamentul, precum şi asupra proectelor de lege ce se vor prezenta parlamentului, în legătură cu reforma monetară. In acelaş timp, însă, oficiosul guvernului, desminte ştirile acestea, cel puţin in forma în care sunt date. Viitorul zice : „Ştirile, ca şi detaliile publicate, sunt inexacte, deoarece tratativele asupra acestor două operaţiuni, — împrumutul şi stabilizarea, — sunt încă în curs". Trebue să luăm, de sigur, drept bună şi adevărată, ştirea oficiosului guvernului Negocierile sunt încă în curs. Dar noi adăogăm : Negocierile sunt de prea multă vreme în curs. In nici o ţară din lume prepararea reformei monetere, naţiuni, ca la nou un an de zile. Peste tot, când s’a anunţat reforma, s’a şi făcut. Negocierile n’au ţinut, public, decât, cel mult, câteva zile. La noi, acum un an când a venit guvernul actual, s’a anunţat stabilizarea pentru la toamnă, odată cu bugetul. Expunerea de motive a bugetului anunţa stabilizarea leului ca o operaţie imediat de îndeplinit. S-a crezut, atunci, că ea va fi făptuită în Ianuarie, după vacanţa de Crăciun. Din Ianuarie a fost amânată în Martie, la sfârşitul sesiunii parlamentare. In Martie, la închiderea sesiunei, a fost anunţată pentru începutul lui Maiu. Apoi, de la începutul lui Maiu la sfârşitul lui Maiu, dela sfârşitul lui Maiu la începutul lui Iunie, dela începutul lui Iunie la sfârşitul lui Iunie. Acum suntem cu basmul lui Cocoşu Roşu la începutul lui Iulie. Ce-i asta ? E neserios.. Piaţa e ţinută într’o neîncetată enervare. Recolta bate la uşă şi bani nu sunt. Avem aerul că ne jucăm „de-a stabilizarea". .. Scandalul comuniştilor in parlamentul prusian BERLIN, 8. (Rador). — Parlamentul prusian, şi-a reluat azi şedinţele, sub Preşedinţia de vârstă a d-lui Conte Posadowski. După facerea apelului deputaţilor, înainte de a se intra în ordinea de zi, comuniştii au provocat un scandal enorm. Vociferând comuniştii au cerut amnistia pentru delicte politice. Comuniştii au propus o moţiune, prin care cerea eliberarea imediată din închisoare a doi deputaţi comunişti aflaţi în închisoare. Vrând să răspundă la moţiunea propusă de comunişti, un deputat al partidului de dreapta, el a fost lovit grav de 6 deputaţi comunişti. Acesta a fost umplut de sânge, având numeroase răni pe faţă, la cap şi la ochi. Şedinţa a trebuit să fie suspendată. La reluarea şedinţei, au fost îndepărtaţi cu forţa din tribune, doi comunişti, cari au cerut în cor cu deputaţii comuniști, introducerea regimului sovietic. Parlamentul a fost amânat. Noul rector al Politechnicei berlineze BERLIN, 8. (Rador). — D-l Georg Hamer, profesor de matematică la Politechnica din Berlin, fi fost ales Rector al acestei Politechnici, urmând să intre în funcţiune, după expirarea mandatului actualului Rector. ARGUS face abonamente . PENTRU BAI O LUNA Lei 100 VMesene*eee*«e« • »•»•««• •••••••• »««*»•*• Intensificarea exportului In ce stadiu se află măsurile luate pentru normalizarea şi intensificarea exportului De vorbă cu dl. G. Christodorescu directorul general al Uniunea Camerelor de Comerţ Se ştie că încă de acum câteva luni, d. C. Argetoianu, ministrul agriculturei, a anunţat un întreg program pentru intensificarea producţiunei. Am crezut interesant să ne adresăm d-lui C. Christodorescu, directorul general al Uniunei Camerelor de Comerţ, care se ocupă de aproape de aceste chestuni, cerându-i să ne expună stadiul în care se află măsurile luate pentru intensificarea exportului. 1 strs» INTENSIFICAREA EXPORTULUI In întregul program elaborat de d. ministru al agriculturei, eforturile şi măsurile pentru intensificarea exportului ocupă un loc de frunte, fiindcă desvoltarea producţiunei depinde, în prima linie, de posibilitatea unui export lesnicios a cantităţilor de produse ce depăşesc nevoile consumaţiunei interne. Nu este însă numai atât. De problema exportului se mai află strâns legată şi situaţiunea noastră monetară. Printr’o politică financiară şi economică chibzuită, care a reclamat însă mari sacrificii, am putut ajunge la stabilizarea de fapt a monetei naţionale. Balanţa comercială din ultimii ani a ajutat unul la aceasta. Acum se fac lucrările pentru stabilizarea legală a leului, care va produce — Suntem convinşi — o mare înviorare în viaţa noastră economică, comercială şi industrială. Dar noua situaţiune monetară va trebui menţinută printr’o nouă serie de măsuri, în care se cuprind şi măsurile pentru intensificarea exportului. Pentru România, ţară debitoare străinătăţii, balanţa comerţului prezintă, mai ales sub raportul monetar, un interes deosebit , căci cu cât soldul creditor al acestei balanţe va fi mai mare, cu atât ne va fi mai favorabil şi soldul net al balanţei plăţilor, care are o înrâurie considerabilă asupra cursului monetei. Toate aceste consideraţiuni justifică pe deplin grija ce trebuie să avem pentru ca exportul ţărei să se poată desvolta în condiţiuni normale şi cât mai avantajoase. Pentru intensificarea exportului, trebue să se ia o întreagă serie de măsuri, anume : desfiinţarea taxelor vamale de export ; suprimarea ultimelor prohibiţiuni şi restricţiuni la export; abrogarea legilor reative la reglementarea exportului şi stabilirea taxelor vamale de export, de către puterea executivă; încheierea de convenţiuni de comerţ; înlesnirea transporturilor pentru export ; organizarea producţiunei şi comerţului în vederea exportului, stabilizarea legală a leului. DESFIINŢAREA TAXELOR DE EXPORT . — In ce stadiu se găsesc aceste măsuri ? Desfiinţarea taxelor de export se găseşte intr’o fază foarte înaintată. O acţiune mai serioasă în această direcţiune s’a început încă din anul 1325. De atunci încoace, aceste taxe au fost reduse treptat ; în anii 1927 şi 1928 reducerea lor a fost foarte mare. Tot în anul 1927 s’a desfiinţat taxa advatorem de 20%, ce se percepea la exportul mărfurilor, care nu aveai taxe stabilite prin tarif ; s’a desfiinţat de asemenea şi taxa comisionului de 2%. Pentru a ilustra și mai bine politica de degrevare a exportului de taxele vamale, ce s-a urmat în ultimul timp, am întocmit următorul tablou, în care arătăm, pentru cele mai importante articole ce alcătuesc în marea lor majoritate exportul țării, pe de o parte taxa de export maximă la care au fost impuse, după războiu, aceste articole , iar pe de altă parte taxa în vigoare azi 8 Iunie 1928 . Rezultă din acest tablou că la cele fiscal, căci pe când în anul 1924, mai de seamă produse de export s’au veniturile statului, din aceste taxe, făcut reduceri considerabile la taxele vamale , aşa că desfiinţarea totală a acestor taxe este pe punctuj de a fi complect realizată. De altfel suprimarea taxelor vamale de export este departe de a mai prezenta greutăţile de mai mari"' «Chiar şi sub raportat au fost de peste 5 miliarde lei, în 1927 au scăzut la ceva mai mult de 1 miliard lei. Golul ce ar produce desfiinţarea lor nu mai prezintă deci interesul fiscal de altă dată. (Citiţi continuare în pagina Relaţiile Anglo-Române Numărul special al ziarului „Arguus“ Numărul special al ziarului „Argus", care apare Duminică, în condiţiuni redacţionale şi technice excepţionale, e încheiat prin următoarele lămuriri ale directorului nostru : Când am început să pregătim acest număr, ne gândeam să scoatem o ediţie specială, închinată Angliei, aşa cum publicasem în anii trecuţi ediţii speciale închinate Franţei, Ceho-Slovaciei şi Germaniei. Doriam să punem în curent publicul român, cu uriaşa desvoltare economică a Marii Britanii. Numărul trebuia să apară numai Pe româneşte. Când insă, am primit din partea unor personalităţi de vază din lumea politică, industrială şi financiară din Anglia, articole deosebit de interesante, dovedind cu cât interes şi cu câtă simpatie e urmărită desvoltarea ţării noastre în cercurile conducătoare britanice, ne-am dat seamă că această ediţie specială poate sluji unui scop mai larg. Ea poate pregăti un început de apropiere şi de înţelegere reciprocă, între cea dintâi piaţă din lume şi tânăra noastră ţară. Am publicat deci o parte din articolele primite şi pe englezeşte. Publicul britanic va putea cunoaşte România din chiar expunerile fruntaşilor săi. Am dat curs liber tuturor părerilor şi tuturor sfaturilor, ca să ferim această publicaţie de orice caracter de propagandă. Ne-am ţinut pe terenul informaţii precise. Numai astfel se poate ajunge, credem noi la un scop practic: cât mai grabnică şi mai intensă colaborare economică între Anglia şi România. Două cuvinte despre chestiunile politice. Presa şi oamenii politici din străinătate au dat în ultima vreme o deosebită atenţiune evenimentelor interne din România. In marea ei majoritate presa engleză nu s’a abătut dela tradiţionala ei obiectivitate şi nu a dat crezare campaniei de ştiri alarmante duse de unii interesaţi, împotriva ţărei noastre. Vremea a dat o desminţire categorică tuturor prevederilor pesimiste. Frământările politice din România sunt vii, cum vine temperamentul poporului român. Ele nu sunt revoluţionare, nici subversive, şi nu sunt potrivnice întru nimic dovezilor de maturitate politică date de poporul român în toate împrejurările grele din istoria sa contimporană. Cele mai vii, printre recentele manifestaţii ale opoziţiei, s-au desfăşurat sub cutele drapelului naţional, dovedind cu prisosinţă voinţa unanimă a poporului român să trăiască unit, în cuprinsul noilor sale hotare, fireşti şi drepte. Ele au accentuat deasemeni, dorinţa generală de ordine constituţională, întemeiată pe o viaţă politică liberă şi pe domnia legilor. In asemenea condiţii, desfăşurarea normală a luptelor politice în România nu poate duce decât la o consolidare şi mai desăvârşită a statului român, pregătind acest stat să fie un factor politic şi economic din cei mai utili în comunitatea europeană. Şi deoarece pacea politică şi unirea economică a Europei sunt azi grija de căpetenie a Marii Britanii, silinţiie poporului român netezesc terenul cel mai prielnic de înţelegere şi de colaborare anglo-română. G. G. JL1 LICHIDAREA AFACERII MITRALIERELOR Desbaterile Consiliului Ligii Naţiunilor pentru lămurirea afacerii mitralierelor au fost mai interesante decât ancheta propriu zisă. Raportul comitetului de anchetă, potrivit aşteptărilor, nu a dovedit nimic. Fiindcă nimic nu era de dovedit, a obiectat reprezentantul Ungariei. Fiindcă membrii comitetului însărcinaţi să cerceteze, s-au mulţumit să-şi împlinească misiunea prin simpla înregistrare a explicaţiilor ungare. Desbaterile în jurul acestui raport au avut darul să lumineze afacerea. Declaraţiile reprezentanţilor Micii înţelegeri au arătat căt de gravă a fost acţiunea de contrabandă patronată de guvernul din Budapesta. Reprezentantul Franţei d. Paul Boncour, înfierând înarmarea clandestină, a subliniat lipsurile, confuzia şi contradicţiile găsite în raportul pretinsei anchete, D-l Chamberlain a aderat la declaraţiile reprezentantului Franţei şi însuşi delegatul german a fost nevoit să mărturisească impresia de nemulţumire, podusă de ancheta care n’a fost anchetă. Nu s’a auzit nici un cuvânt însă din partea delegatului Italiei. D-l Scialoja n’a intervenit în desbateri, poate fiindcă mitralierele camuflate provenind din Italia, s’a socotit, alături de Ungaria, parte în proces. Rezoluţia Consiliului diferă fundamental de raportul Comitetului de trei. Procedarea guvernului ungar a fost blamată cum se cuvenea, gravitatea faptelor a fost recunoscută. Mergând mai departe, Consiliul a fixat mai precis atribuţiile, preşedintelui său, pentru cazuri similare, a proclamat dreptul de investigaţiuni al Ligii Naţiunilor şi obligativitatea măsurilor conservatorii. In felul acesta, cel puţin de acum înainte, încercări ca acea de la St. Gotthard, vor putea fi altfel considerate, din punctul de vedere al consecinţelor. Raidurile aeriene peste Atlantic NEW-YORK, 8 (Rador). — Dirt Trepassey (Terra Nova) se anunţă că aviatorii Stultz şi Miss Earchart, care voiau să pornească azi cu avionul „Friendship" peste Atlantic spre Anglia, au găsit o spărtură la rezervoriul principal de benzină. Din această cauză au trebuit să-şi amâne plecarea. Reparaţiunile vor fi însă terminate până astă-seară. Aviatorii vor pleca de îndată ce condiţiunile atmosferice vor fi favorabile. Deasemenea aşteaptă timp favorabil spre a pleca din New-York spre Paris avionul „Miss Columbia", care cu Chamberlin și Levine a mai făcut odată gloriosul raid. De data aceasta avionul va fi condus de pilotul Boli. Şedinţa Comitetului Bursei Chestiunea lichidărilor In Bursă Comitetul Bursei Bucureşti s’a întrunit ori după amiază la orele 6 sub preşedinţia d-lui N. Bălănescu. Au luat parte d-nii M. A. Georgescu, Ely Bercovitz, Ion Săvescu, Victor Slăvescu, P. Gr. lonescu, D. Tănăsescu, N. Ionniţiu, I. Gr. Dumitrescu, Em. Brancovici, V. T. Oroveanu şi N. N. Bogaru, sindicul Bursei. D. P. ICONOMU, secretar general a citit procesul-verbal al şedinţei precedente care a fost aprobat. Comitetul Bursei preocupat de dorinţa de a asigura cât mai mult regularitatea operaţiunilor, a luat din nou în discuţie chestiunea lichidărilor. D. N. BALANESCU, a cerut ca toate lichidările, cu excepţia clienţilor din provincie, să se facă în 24 de ore. D. N. N. BOERU, sindicul Bursei şi ceilalţi membrii ai comitetului, directori de bănci, s'au ridicat împotriva acestei propuneri arătând că băncile din cauza multiplelor operatii de înregistrare nu pot lictula in 24 de ore. S’a hotărât că în principiu toate operaţiunile sa fie lichidate în 24 de ore. Pentru bănci s’a admis termenul de 48 de ore, iar termenul maxim de 5 zile este admis numai in cazuri excepţionale cu clienţi din provincie sau străinătate şi cu obligaţia pentru agenţi de a justifica motivat întârzierea în lichidarea Operaţiunei. DIVERSE S’a admis cererea de înscriere ca remizier a d-lui Mayer N. Mayer, în locul vacant la agentul de schimb Seni. S’a admis cererea d-lui Râmniceanu, agent oficial de schimb și efecte de a avea ca suplinitor pe d. D. Lefter. S’a mai admis cererea d-lui N. N. Stoica, agent oficial, de a avea ca suplinitor pe d. Grigore Miculescu. Comitetul a mai admis cererea, casei de Bancă M. Segall, de a fi înscrisă in corporația Bursei. .