Argus, iunie 1928 (Anul 19, nr. 4535-4560)

1928-06-10 / nr. 4543

Citiţi mâine SUPLIMENTUL nostru in 60 pagini, consacrat relatiunilor ANGLO-ROMANE Anul XIX No. 4543 ABONAMENTE: Duminică 10 Ionie 1928 3 lei în ţară 6, lei în atreinătate 2 E O U R­I­LE: București, Strada S a r t­îî di a r 7 Et. I. — TELEFON: 306/93 si 323/ 69 IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 11 3 luni 300 ■ IN STP.A1NATATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 « ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori : S. Pauker şi H* F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANTE! Director: Grigore Gafencu titROL StHUiCDfftv VLK­KLlk STR. KARAGEORGEVICI 3 TEl. 11/14-PUBLICITATEa im Concesiunea Exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder $1 S, Berger Str. Eugeniu Carada (fosial Karagheorghevici) 9 Înlesnirile studenţimei Căminurile şi cantinele Printre problemele de mare im­portanţă desbătute la congresul Asociaţiei profesorilor universitari a figurat şi chestiunea căminuri­­lor inclusiv cantinele studenţeşti. Din discuţiile urmate ca şi din al­te manifestări ale forurilor univer­sitare autorizate, s’a desprins o concluzie principială foarte în­semnată pentru moment ; înlesni­rile creiate studenţimei ca să, în­veţe carte trebuesc menţinute. Deci, pentru moment, şi cu toa­tă alarmarea îndreptăţită a unei bune părţi din forurile universita­re cu privire la rolul şi utilitatea căminurilor studenţeşti transfor­mate în focare de agitaţii,­­ aces­tea trebuesc menţinute sub condi­ţia revizuirii condiţiunilor de ad­mitere şi rămânere în ele a stu­denţilor cu adevărat lipsiţi de mij­loace. Căci a proceda brusc la desfiinţarea lor sub motivul abu­zurilor ce s’ar fi săvârşit în tre­cut, ar însemna să distrugi, cum se spune, moara din pricina şoa­recilor. Mai întâi trebue să reţinem fap­tul că mişcarea pentru ajutorarea studenţimei fără mijloace la carte a luat, la noi, după război, pro­­porţiuni formidabile. Statul, judeţele, marile centre urbane, în sfârşit iniţiativele şi donaţiile particulare s-au întrecut în opera admirabilă de ajutorare la carte a elementelor lipsite de mijloace, dar care trebue să alcă­tuiască adevărata rezervă de e­­nergie naţională în pătura intelec­tuală şi conducătoare de mâine. Explicaţia mişcă­rii trebue căuta­tă şi în situaţia specială a ţinutu­rilor noui cu populaţii minoritare unde lumea românească majori­tară alcătuită aproape numai­­din rurali nu era şi nu este în măsu­ră să ofere contingentul corespun­zător de studenţi necesari pregă­tirii cadrelor pentru ţara întregită. Dar dacă acestea au fost propor­ţiile unei admirabile mişcă­ri de so­lidaritate naţională, rezultatele n’au corespuns întru totul jertfe­lor. D. prof. Racoviţă dela Univer­sitatea din Cluj, trecând prin sita criticei obiective faptele cores­punzătoare, ajungea la concluzia că mişcarea a mers uneori şi ală­turi de scop prin formarea unei mentalităţi curioase la o parte din studenţimea rurală care, stârnită de acasă se credea întreptăţîta să reclame ca un drept, uneori pe ton nepotrivit, ajutorul oficial, fă­ră a se întemeia totdeauna pe criterii de strictă şcolaritate. De aci şi până la naşterea unei stă­ri de spirit speciale studenţimea so­­cotindu-se o clasă socială aparte şi un factor de opinie publică în­dreptăţit să reclame m­ereu regim de excepţie, n’a mai rămas decât un pas. Politica, în diferitele ei manifes­tări de partid, n’a contribuit cu puţin la falsificarea realităţilor şi la abaterea bunului simţ de pe calea cea dreaptă. Politica, prin­şi cu studenţii, a anihilat în cea mai mare parte rezultatele minu­nate ce ar fi trebuit să dea pen­tru ţară opera căminurilor şi can­tinelor, învăţământul nostru uni­versitar n’a progresat pentru că politica, prin sistemele ei, a falsi­­ficat criteriile de ajutorare stu­denţească în toate formele de că­min, cantine, burse şi ajutoare de studii, schimb valutar pentru strei­­nătate, etc.. In locul unor rigide criterii de şcolaritate şi învăţătură serioasă, instituţiile de ajutor studenţesc au devenit instrument de popularitate locală pentru potentaţii politici pro­vinciali, când nu s’a întâmplat chiar mai rău, ca de pildă cumpă­rarea imobilelor pentru căminuri judeţene ori comunale şi mânui­rea fondurilor adunate cu panta­huza să, fie prilej de afaceri sus­pecte. D. prof. Pangrati, rectorul Uni­versităţii din Bucureşti, a citat chiar sume deficitare formidabile, adevărat danţ al milioanelor în administraţia instituţiilor de aju­torare studenţească, după cum d. prof. Racoviţă pentru Cluj a po­menit de trei vinovaţi daţi pe sea­ma parchetului La toate aceste constatări în­tristătoare, care confirmă durero­sul adevăr că, la noi, din cauza toleranţei excesive operele cele mai minunate şi iniţiativele cele mai generoase sunt întinate şi compromise de speculanţii neru­şinaţi, — trebue adăugată încă una : congestionarea Universităţii din Capitală. La congres s-au spus cuvinte care însemnează un ade­vărat strigăt de alarmă : nu mai putem, ne sufocăm de invazia ce­lor peste 20 mii studenţi ai Capi­talei ! Intr’adevăr, munca serioasă la facultăţile din Bucureşti a devenit imposibilă din lipsă de localuri şi material pe deo parte, iar pe de alta din cauza ispitelor multiple şi variate care pândesc tineretul în Bucureşti mai mult decât în ce­lelalte centre universitare : Iaşi, Cluj sau Cernăuţi. Netăgăduit, Capitala ţării între­­­gite exercită o putere de atracţie naturală asupra tineretului, dar sistemul politic centralist exerci­tat şi în materia ajutorărilor stu­denţeşti, a contribuit în bună par­te la invazia despre care vorbiau d-nii prof. Pangrati şi Minovici. De pildă, pentru ce se întreţin studenţii veniţi din afara graniţe­lor, cu ajutorul oficial, la Univer­sitatea Capitalei, când ei puteau cu mai mult folos sub toate rapor­turile, să fie răspândiţi pe la Uni­versităţile din provincie? Următoarele concuţii se im­pun din toate cele ce s-au spus şi anume : 1. întrucât sporirea actualelor a­­jutoare studenţeşti nu mai este po­sibilă, cum afirma di­rector Pan­grati în cunoştinţă de cauză, tre­buesc stabilite şi aplicate norme rigide de şcolaritate, fără nici un amestec de favoritism politic, în acordarea ajutorului de căminuri şi cantine. Numai studenţii serios pregătiţi, bine înzestraţi şi dornici de carte cu adevărat, să fie admişi la folosinţa ajutoarelor prin proba serioasă a controlului didactic. 2. Realizarea măsurii de mai sus, impune coordonarea şi unifi­carea pe cât posibil a controlului în toate instituţiile de ajutorare studenţească, fie ele de Stat, ju­deţ, comună sau particulare, cu participarea autorităţilor universi­tare respective, spre a se putea înlătura pe viitor orice alte cri­terii străine învăţământului. 3. Oprirea invaziei studenţeşti a­­supra Capitalei şi decongestiona­­rea Universităţii din Bucureşti vor fi posibile numai dacă Statul va adopta sistemul să acorde de preferinţă ajutoarele studenţeşti în celelalte centre universitare unde nu există atracţia ispitelor de ma­re oraş şi nici posibilităţile va­riate de câştiguri, chiar în timpul trecerii prin Universitate. Un ase­menea sistem în politica de Stat a ajutoarelor studenţeşti, pe lân­gă uşurarea Universităţii bucureş­­tene, ar contribui la sporirea vie­­ţei şi activităţi naţionale în cele­lalte centre universitare, populate în genere de elemente etnice foar­te amestecate. Evident că vorbind despre poli­tica oficială de ajutorare, nu înţe­legem numai mijloacele Statului, dar şi pe acelea ale judeţelor, ora­şelor sau iniţiativelor private, care trebuesc îndrumate să sporească viaţa universitară locală ori regio­nală la Iaşi, Cernăuţi şi Cluj, în loc să se lase atrase orbeşte de mi­rajul Capitalei unde meditaţia li­niştită şi studiul serios găsesc îm­prejurări mai puţin favorabile. Dar când s’a făcut, la noi, ceva serios şi conform regulilor logice deductive, pentru ca să sperăm că, de data aceasta, desbaterile a­­supra înlesnirilor studenţeşti vor avea urmarea ce se impune din toate constatările formulate la con­gresul universitarilor ? N. DASCOVICI DE-A STABILIZAREA Unele ziare enunţă că împrumutul de stabilizare­ s’a încheiat, în urma în­ţelegerii cu Londra. Se dau chiar pre­cizii asupra datei când va fi convocat parlamentul, precum şi asupra proecte­­lor de lege ce se vor prezenta parlamen­tului, în legătură cu reforma monetară. In acelaş timp, însă, oficiosul guver­nului, desminte ştirile acestea, cel puţin in forma în care sunt date. Viitorul zice : „Ştirile, ca şi detaliile publicate, sunt inexacte, de­oarece tra­tativele asupra acestor două operaţiuni, — împrumutul şi stabilizarea, — sunt încă în curs". Trebue să luăm, de sigur, drept bu­nă şi adevărată, ştirea oficiosului gu­vernului Negocierile sunt încă în curs. Dar noi adăogăm : Negocierile sunt de prea multă vreme în curs. In nici o ţară din lume prepararea re­formei monetere, na­ţiuni, ca la nou un an de zile. Peste tot, când s’a anun­ţat reforma, s’a şi făcut. Negocierile n’au ţinut, public, decât, cel mult, câte­va zile. La noi, acum un an când a venit guvernul actual, s’a anunţat stabiliza­rea pentru la toamnă, odată cu buge­tul. Expunerea de motive a bugetului anunţa stabilizarea leului ca o operaţie imediat de îndeplinit. S-a crezut, atun­ci, că ea va fi făptuită în Ianuarie, după vacanţa de Crăciun. Din Ianuarie a fost amânată în Mar­tie, la sfârşitul sesiunii parlamentare. In Martie, la închiderea sesiunei, a fost anunţată pentru începutul lui Maiu. A­­poi, de la începutul lui Maiu la sfârşitul lui Maiu, dela sfârşitul lui Maiu la începutul lui Iunie, dela începutul lui Iunie la sfârşitul lui Iunie. Acum suntem cu basmul lui Coco­­şu Roşu la începutul lui Iulie. Ce-i asta ? E neserios.. Piaţa e ţinută într’o ne­încetată enervare. Recolta bate la uşă şi bani nu sunt. Avem aerul că ne jucăm „de-a sta­bilizarea". .. Scandalul comuniştilor in parlamentul prusian BERLIN, 8. (Rador). — Parla­mentul prusian, şi-a reluat azi şe­dinţele, sub Preşedinţia de vârstă a d-lui Conte Posadowski. După fa­cerea apelului deputaţilor, înainte de a se intra în ordinea de zi, co­muniştii au provocat un scandal enorm. Vociferând comuniştii au cerut amnistia pentru delicte poli­tice. Comuniştii au propus o moţiu­ne, prin care cerea eliberarea ime­diată din închisoare a doi deputaţi comunişti aflaţi în închisoare. Vrând să răspundă la moţiunea pro­pusă de comunişti, un deputat al partidului de dreapta, el a fost lo­vit grav de 6 deputaţi comunişti. Acesta a fost umplut de sânge, a­­vând numeroase răni pe faţă, la cap şi la ochi. Şedinţa a trebuit să fie suspendată. La reluarea şedin­ţei, au fost îndepărtaţi cu forţa din tribune, doi comunişti, cari au cerut în cor cu deputaţii comuniști, intro­ducerea regimului sovietic. Parla­mentul a fost amânat. Noul rector al Politech­­nicei berlineze BERLIN, 8. (Rador). — D-l Georg Hamer, profesor de mate­matică la Politechnica din Berlin, fi fost ales Rector al acestei­­ Poli­­technici, urmând să intre în func­ţiune, după expirarea mandatului actualului Rector. ARGUS face abonamente . PENTRU BAI O LUNA Lei 100 VMesen­e*eee*«e« • »•»•««• •••••••• »««*»•*• Intensificarea exportului In ce stadiu se află măsurile luate pentru normalizarea şi intensificarea exportului De vorbă cu dl. G. Christodorescu directorul general al Uniunea Camerelor de Comerţ Se ştie că încă de acum câteva luni, d. C. Argetoianu, ministrul agriculturei, a anunţat un întreg program pentru in­­tensificar­ea producţiunei. Am crezut interesant să ne adresăm d-lui C. Christodorescu, directorul ge­neral al Uniunei Camerelor de Comerţ, care se ocupă de aproape de aceste ches­tuni, cerându-i să ne expună stadiul în care se află măsurile luate pentru inten­sificarea exportului. 1 strs» INTENSIFICAREA EXPORTULUI In întregul program elaborat de d. ministru al agriculturei, eforturile şi măsurile pentru intensificarea expor­tului ocupă un loc de frunte, fiindcă desvoltarea producţiunei depinde, în prima linie, de posibilitatea unui ex­port lesnicios a cantităţilor de pro­duse ce depăşesc nevoile consumaţi­­unei interne. Nu este însă numai atât. De problema exportului se mai află strâns legată şi situaţiunea noas­tră monetară. Printr’o politică finan­­ciară şi economică chibzuită, care a reclamat însă mari sacrificii, am pu­tut ajunge la stabilizarea de fapt a monetei naţionale. Balanţa comer­cială din ultimii ani a ajutat unul la aceasta. Acum se fac lucrările pen­tru stabilizarea legală a leului, care va produce — Suntem convinşi — o mare înviorare în viaţa noastră eco­nomică, comercială şi industrială. Dar noua situaţiune monetară va tre­bui menţinută printr’o nouă serie de măsuri, în care se cuprind şi măsu­rile pentru intensificarea exportului. Pentru România, ţară debitoare străi­nătăţii, balanţa comerţului prezintă, mai ales sub raportul monetar, un in­teres deosebit , căci cu cât soldul cre­ditor al acestei balanţe va fi mai mare, cu atât ne va fi mai favorabil şi soldul net al balanţei plăţilor, care are o înrâurie considerabilă asupra cursului monetei. Toate aceste consideraţiuni justifică pe deplin grija ce trebuie să avem pentru ca exportul ţărei să se poată desvolta în condiţiuni normale şi cât mai avantajoase.­­ Pentru intensificarea exportului, trebue să se ia o întreagă serie de măsuri, anume : desfiinţarea taxelor vamale de export ; suprimarea ulti­melor prohibiţiuni şi restricţiuni la export; abrogarea legilor reative la re­glementarea exportului şi stabilirea taxelor vamale de export, de către puterea executivă; încheierea de con­venţiuni de comerţ; înlesnirea trans­porturilor pentru export ; organizarea producţiunei şi comerţului în vederea exportului, stabilizarea legală a leu­lui. DESFIINŢAREA TAXELOR DE EXPORT . — In ce stadiu se găsesc aceste măsuri ? Desfiinţarea taxelor de export se găseşte intr’o fază foarte înaintată. O acţiune mai serioasă în această direc­ţiune s’a început încă din anul 1325. De atunci încoace, aceste taxe au fost reduse treptat ; în anii 1927 şi 1928 reducerea lor a fost foarte mare. Tot în anul 1927 s’a desfiinţat taxa ad­­vatorem de 20%, ce se percepea la exportul mărfurilor, care nu aveai­ taxe stabilite prin tarif ; s’a desfiin­ţat de asemenea şi taxa comisionu­lui de 2%. Pentru a ilustra și mai bine politi­ca de degrevare a exportului de taxele vamale, ce s-a urmat în ultimul timp, am întocmit următorul tablou, în care arătăm, pentru cele mai impor­tante articole ce alcătuesc în marea lor majoritate exportul țării, pe de o parte taxa de export maximă la care au fost impuse, după războiu, aceste articole , iar pe de altă parte taxa în vigoare azi 8 Iunie 1928 . Rezultă din acest tablou că la cele fiscal, căci pe când în anul 19­24, mai de seamă produse de export s’au veniturile statului, din aceste taxe, făcut reduceri considerabile la taxele vamale , aşa că desfiinţarea totală a acestor taxe este pe punctuj de a fi complect realizată. De altfel supri­marea taxelor vamale de export este departe de a mai prezenta greutăţile de mai m­ari"' «Chiar şi sub raportat au fost de peste 5 miliarde lei, în 1927 au scăzut la ceva mai mult de 1 miliard lei. Golul ce ar produce des­fiinţarea lor nu mai prezintă deci in­teresul fiscal de altă dată. (Citiţi continuare în pagina R­elaţiile A­nglo-Române Numărul special al ziarului „Arguus“ Numărul special al ziarului „Ar­gus", care apare Duminică, în con­­diţiuni redacţionale şi technice ex­cepţionale, e încheiat prin urmă­toarele lămuriri ale directorului nostru : Când am început să pregătim acest număr, ne gândeam să scoa­tem o ediţie specială, închinată An­gliei, aşa cum publicasem în anii trecuţi ediţii speciale închinate Franţei, Ceho-Slovaciei şi Germa­niei. Doriam să punem în curent publicul român, cu uriaşa desvol­­tare economică a Marii Britanii. Numărul trebuia să apară numai Pe româneşte. Când insă, am primit din partea unor personalităţi de vază din lu­mea politică, industrială şi finan­ciară din Anglia, articole deosebit de interesante, dovedind cu cât in­teres şi cu câtă simpatie e urmă­rită desvoltarea ţării noastre în cercurile conducătoare britanice, ne-am dat seamă că această ediţie specială poate sluji unui scop mai larg. Ea poate pregăti un început de apropiere şi de înţelegere reci­procă, între cea dintâi piaţă din lu­me şi tânăra noastră ţară. Am publicat deci o parte din ar­ticolele primite şi pe englezeşte. Publicul britanic va putea cunoaşte România din chiar expunerile frun­taşilor săi. Am dat curs liber tutu­ror părerilor şi tuturor sfaturilor, ca să ferim această publicaţie de orice caracter de propagandă. Ne-am ţi­nut pe terenul informaţii precise. Numai astfel se poate ajunge, cre­dem noi la un scop practic: cât mai grabnică şi mai intensă colaborare economică între Anglia şi Româ­­nia. Două cuvinte despre chestiunile politice. Presa şi oamenii politici din străi­nătate au dat în ultima vreme o deosebită atenţiune evenimentelor interne din România. In marea ei majoritate presa engleză nu s’a a­­bătut dela tradiţionala ei obiecti­vitate şi nu a dat crezare campa­niei de ştiri alarmante duse de unii interesaţi, împotriva ţărei noastre. Vremea a dat o desminţire cate­gorică tuturor prevederilor pesimi­ste. Frământările politice din Româ­nia sunt vii, cum vin­e temperamen­tul poporului român. Ele nu sunt re­voluţionare, nici subversive, şi nu sunt potrivnice întru nimic dovezi­lor de maturitate politică date de poporul român în toate împrejură­­rile grele din istoria sa contimpo­rană. Cele mai vii, printre recentele manifestaţii ale opoziţiei, s-au des­făşurat sub cutele drapelului naţio­nal, dovedind cu prisosinţă voinţa unanimă a poporului român să trăiască unit, în cuprinsul noilor sale hotare, fireşti şi drepte. Ele au accentuat deasemeni, dorinţa gene­rală de ordine constituţională, în­temeiată pe o viaţă politică liberă şi pe domnia legilor. In asemenea condiţii, desfăşura­rea normală a luptelor politice în România nu poate duce decât la o consolidare şi mai desăvârşită a statului român, pregătind acest stat să fie un factor politic şi economic din cei mai utili în comunitatea eu­ropeană. Şi deoarece pacea politică şi uni­rea economică a Europei sunt azi grija de căpetenie a Marii Britanii, silinţiie poporului român netezesc terenul cel mai prielnic de înţele­gere şi de colaborare anglo-ro­­mână. G. G. JL1 LICHIDAREA AFACERII MITRALIERELOR Desbaterile Consiliului Ligii Na­­­ţiunilor pentru lămurirea afacerii mitralierelor au fost mai intere­sante decât ancheta propriu zisă. Raportul comitetului de anchetă, potrivit aşteptărilor, nu a dovedit nimic. Fiindcă nimic nu era de do­vedit, a obiectat reprezentantul Ungariei. Fiindcă membrii comite­tului însărcinaţi să cerceteze, s-au mulţumit să-şi împlinească misiu­nea prin simpla înregistrare a ex­plicaţiilor ungare. Desbaterile în jurul acestui ra­port au avut darul să lumineze afacerea. Declaraţiile reprezentan­ţilor Micii înţelegeri au arătat căt de gravă a fost acţiunea de contra­bandă patronată de guvernul din Budapesta. Reprezentantul Franţei d. Paul Boncour, înfierând înarma­rea clandestină, a subliniat lipsu­rile, confuzia şi contradicţiile gă­site în raportul pretinsei anchete, D-l Chamberlain a aderat la de­claraţiile reprezentantului Franţei şi însuşi delegatul german a fost nevoit să mărturisească impresia de nemulţumire, podusă de ancheta care n’a fost anchetă. Nu s’a auzit nici un cuvânt însă din partea de­legatului Italiei. D-l Scialoja n’a intervenit în desbateri, poate fiindcă mitralierele camuflate pro­venind din Italia, s’a socotit, ală­turi de Ungaria, parte în proces. Rezoluţia Consiliului diferă fun­­damental de raportul Comitetului de trei. Procedarea guvernului un­­gar a fost blamată cum se cuvenea, gravitatea faptelor a fost recunos­cută. Mergând mai departe, Consi­liul a fixat mai precis atribuţiile, preşedintelui său, pentru cazuri si­milare, a proclamat dreptul de in­­vestigaţiuni al Ligii Naţiunilor şi obligativitatea măsurilor conserva­torii. In felul acesta, cel puţin de acum înainte, încercări ca acea de la St. Gotthard, vor putea fi altfel considerate, din punctul de vedere al consecinţelor. Raidurile aeriene peste Atlantic NEW-YORK, 8 (Rador). — Dirt Trepassey (Terra Nova) se anunţă că aviatorii Stultz şi Miss Ear­­chart, care voiau să pornească azi cu avionul „Friendship" peste At­lantic spre Anglia, au găsit o spăr­tură la rezervoriul principal de benzină. Din această cauză au tre­buit să-şi amâne plecarea. Repara­­ţiunile vor fi însă terminate până astă-seară. Aviatorii vor pleca de îndată ce condiţiunile atmosferice vor fi favorabile. Deasemenea aşteaptă timp favo­rabil spre a pleca din New-York spre Paris avionul „Miss Colum­bia", care cu Chamberlin și Le­­vine a mai făcut odată gloriosul raid. De data aceasta avionul va fi condus de pilotul Boli. Şedinţa Comitetului Bursei Chestiunea lichidărilor In Bursă Comitetul Bursei Bucur­eşti s’a întrunit ori după amiază la orele 6 sub preşedinţia d-lui N. Bălăne­­scu. Au luat parte d-nii M. A. George­­scu, Ely Bercovitz, Ion Săvescu, Victor Slăvescu, P. Gr. lonescu, D. Tănăsescu, N. Ionniţiu, I. Gr. Du­­mitrescu, Em. Brancovici, V. T. O­­roveanu şi N. N. Bogaru, sindicul Bursei. D. P. ICONOMU, secretar gene­ral a citit procesul-verbal al şedin­ţei precedente care a fost aprobat. Comitetul Bursei preocupat de dorinţa de a asigura cât mai mult regularitatea operaţiunilor, a luat din nou în discuţie chestiu­nea lichi­dărilor. D. N. BALANESCU, a cerut ca toate lichidările, cu excepţia clien­ţilor din provincie, să se facă în 24 de ore. D. N. N. BOERU, sindicul Bursei şi ceilalţi membrii ai comitetului, directori de bănci, s'au ridicat îm­potriva acestei propuneri arătând că băncile din cauza multiplelor o­peratii de înregistrare nu pot lictu­­­la in 24 de ore.­­ S’a hotărât că în principiu toate operaţiunile sa fie lichidate în 24 de ore. Pentru bănci s’a admis terme­nul de 48 de ore, iar termenul ma­xim de 5 zile este admis numai in cazuri excepţionale cu clienţi din provincie sau străinătate şi cu obli­­gaţia pentru agenţi de a justifica motivat întârzierea în lichidarea O­­peraţiunei. DIVERSE S’a admis cererea de înscriere ca remizier a d-lui Mayer N. Mayer, în locul vacant la agentul de schimb Seni. S’a admis cererea d-lui Râmni­­ceanu, agent oficial de schimb și efecte de a avea ca suplinitor pe d. D. Lefter. S’a mai admis cererea d-lui N. N. Stoica, agent oficial, de a avea ca suplinitor pe d. Grigore Micu­le­scu. Comitetul a mai admis cererea, casei de Bancă M. Segall, de a fi înscrisă in corporația Bursei. .

Next