Argus, mai 1929 (Anul 20, nr. 4813-4836)
1929-05-01 / nr. 4813
Anni XX No. 4813 ^8/IU e mom \ DE ORI-CE FEL i IN TÓATE ZIARELE PRIN MIETATEA GENERALA de PUBLICITĂȚI CAROL SCHULDER v. S. DLR OER STR. KARAGEORGEtfiCI 9 TEL: 11/8.4 ABONAMENTE IN STRAINATATIft Un an 22oo lei 6 lunl l3oo „ 3 lunl 8oo „ 3 lei in tară, 6 lei in streinatata IN TARA (In an 1ooo lei 6 lunl 950 H 3 luni 3oo•* ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori i s. Pauker 1 1 H. F. Valentin INDUSTRIEI $i FINANTEI tf MercurO Mai 19AQ ANUNTTURI DE CRICEFII IN TOATE ZIARELE SOCIETATEA GENERALĂ de PUBUCITAT CAROL SEHULDER ti 5.CERCER STR. KARAGEORGEVSCI 3 TEL: 11/S4 PUBLICATA ÍEA : Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directorie Carol Schulder și i. Bargst Str. Eugenio Carada (fostă Karagheorghevici) 9 Telefon 311/84 PRIN BIROURILE Bucureşti, Strada Sărindar 7 Et. I. - TELEFONS 306/93 şi 323/69 Lipsa de Capital de VIATOR Capital propriu şi capital împrumutat Buna stare a unui popor este influenţată în mod decisiv de existenta unui volum însemnat de capital, iar formarea sa prin economie e de o importantă hotărâtoare pentru orice tară. Indicatiuni precise asupra formărei capitalului în România, sau asupra venitului total al naţiunei, n’avem. Cert este că o mulţime de împrejurări au împedecat, în ultimii ani, procesul formărei economiilor. Din potrivă au încurajat înclinaţia spre risipă, rămasă încă din timpurile României Mici, dar îmbelşugate. Ori de câte ori capitalul naţional lipseşte pentru alimentarea lucrărilor productive ce constitue bogăţia unei comunităţi, nevoia recurgerei la concursul banului străin, se impune. El devine instrumentul graţie căruia pot fi întreprinse acele lucrări pe care ţara nu e în stare să Ie execute prin propriile ei mijloace Insă sistemul împrumuturilor externe va avea fatalmente o limită în puterea poporului respectiv, de a remunera capitalul împrumutat, în special într’o epocă când nivelul dobânzilor e foarte urcat, împrumutul extern devenind o sarcină extrem de grea, dacă se recurge la el prea des, este învederat că în putinţa de constituire internă de capital, rezidă, în ultima analiză, condiţiunea esenţială, de prosperitate a unei naţiuni. Revenim printr’un ocol la celebra formulă „Prin noi înşine“Deosebirea este că promotorii ei au făcut abstracţie de faptul că puterea de formare de capital nou naţional a fost, în mod jalnic restrânsă în România postbelică, în urma unor serii de măsuri luate de guvernanţi şi că, cu un asemenea aport neînsemnat era cu neputinţă a se întreprinde o operă temeinică de reclădire. Astăzi, România se aseamănă cu o întreprindere industrială căreia îi lipseşte şi fond de rulment şi fond de investiţiune. S’a împrumutat în afară, dar suma e prea mică, iar între nevoia de capital şi formarea sa de care naţiune există o disproporţie flagrantă. Cauzele care au împedecat în cursul ultimului deceniu, o intensificare a muncei productive şi a putinţei de a strânge economii sunt multiple. In prima linie, sunt evident, sarcinele publice, marea variaţie a impozitelor inechitabil repartizate, taxele de export, taxele asupra valorilor mobiliare. Să re noteze bine că sistemul nostru mpozitar este aspru pentru contribuabilul care ,,strânge bani albi pentru zile negre“. Tocmai strângătorul e pedepsit mai greu, pentru faptul că nu consumă tot ce produce, ci pune la o parte. Faţă de risipitorul care cheltueşte şi mai rămâne dator, fiscul e extrem de indulgent. Nimeni nu va nega că lunga perioadă de inflaţie, deprecierea progresivă a economiilor agonisite, spectacolul irosirei averilor adunate de generaţii, a paralizat instinctul de a strânge, un instinct natural pe care îl posedă până şi unele animale prevăzătoare. De paralizia aceasta nu ne am tămăduit încă complect, deşi trebue mărturisit că stabilizarea pe de o parte şi criza chinuitoare pe de alta, au început să funcţioneze ca un puternic antidot împotriva risipei In toiul deprecierei crescânde a banului numai Statul a putut să-şi închipue că poporul înoată în bogăţie pentru că visteria încasa pe atunci mai mulţi lei. Contribuabilii îşi dedeau bine seama că sărăcesc şi că a face economie strângând leii ce se topesc de la o zi la alta, e o muncă de sisif. Lumea a cheltuit atunci pe capete, căci a văzut cu ochii falimentul politicei de economie recomandată de veacuri. Chiar astăzi,, teama unei noui deprecieri a valutei noastre mai constitue în diferite straturi sociale, o frână la formareaeconomiilor. Până la un punct, un obstacol la rconstituirea de capital naţional nou este şi urcarea anormală a salariilor. Munca manuală este retribuită într o măsură superioară celei dinaintea războiului şi cum printre muncitori, strângătorii sunt foarte rari, sarcina cade tot asupra păturei contribuabililor-albine faţă de cari şi fiscul e atât de dersi. Mai e nevoie să cităm distrugerea de capital prin risipa cunoscută în numeroase întreprinderi şi industrii în care, departe de a se forma capital, s’a irosit aportul strângătorilor ? Am putea multiplica exemplele de risipă şi de distrugere. Scopul nostru nu e însă de a face rechizitorii, ci de a arăta că datoria conducătorilor este încurajarea formărei de capital şi întrebuinţărei sale chibzuite, căci numai aşa se garantează progresul economic real al ţărei. De împrumuturi externe vom mai avea nevoie. Nu trebue totuşi uitat un moment că salvarea adevărată va veni numai de la munca noastră, de la economiile noastre proprii. De bogăţia în capital a unei ţări nu profită exclusiv posedanţii ci, în mare parte, tocmai acei cărora soarta nu le-a surâs Cuvântul de ordine pentru fiecare cetăţean trebue să fie azi, în ciuda vitregiei vremurilor: „Agoniseşte şi formează capital, o faci pentru tine şi pentru toţi ceilalţi“. Iar datoria Statului este să încurajeze prin toate mijloacele de care dispune constituirea de capital împedecând şi pedepsind pe toţi acei cari contribuesc la irosirea lui. LUCRĂRI PUBLICE S-a facut atât de puţin, de la război încoace, pentru refacerea utilajului ţării, încât am putea spune că am trăit, în tot acest timp, pe zestrea veche, dinainte de război. Această neîngrijire se observă mai ales la căile de comunicaţie, de tot felul, la drumul de aer, la şosele, la serviciile de navigaţie. Am perdut, unul după altul, cele mai frumoase şi mai falnice vapoare care străbateau Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană. Am lăsat să se ruineze toate marile artere care străbat mănoase ţinuturi şi leagă capitalele de judeţe. Nu am fost în stare să terminăm linia ferată care să lege Braşovul de Buzău, nici cea din Valea Jiului, nici linia, de mare interes comercial şi strategic, care trebue să unească Maramureşul de Bucovina. Se pune capăt, acum, acestei vinovate nepăsări. In lunile Mai şi Iunie încep marile lucrări publice pentru refacerea şoselelor celor vechi, pentru croirea altora noui şi pentru construirea podurilor şi podeţelor care să lege Vechiul regat cu provinciile alipite. Tot în aceste luni încep lucrările pentru consolidarea liniilor drumului de aer, pentru utilarea staţiilor cu material nou şi pentru construire de noui linii. Aceeaş activitate rodnică se anunţă şi din partea unor judeţe. Astfel, corespondentul nostru din Iaşi ne anunţă că acel judeţ a şi încheiat un contract provizoriu cu o societate franceză pentru construire de şosele. Era marilor lucrări publice a început, R. Intensificarea producţiei solului Investiţiunile reclamate de Ministerul de Domenii Din împrumutul încheiat în străinătate s-a hotărât după cum se ştie ca o tranşă de 10 miliarde lei să fie pusă la dispoziţia autorităţilor publice, pentru învestiţiuni în lucrări cu caracter public, însă imediat producătoare de venituri. Ministerul de agricultură luând avizul Consiliului superior de îndrumare şi intensificare a produsului solului şi apelor tarei, precum şi pe baza referatelor speciale întocmite de membrii săi, a făcut unoscut delegaţiei economice a guvernului, că Ministerul are absolută nevoie de următoarele investitiuni cari traduse în fapt ar avea o mare repercusiune in economia generală a tarei prin o sporire în mare măsură a veniturilor. 1) Continuarea și terminarea lucrărilor de îndiguire și ameliorări funciare, aflate în curs de executare ale Sindicatelor Olteniţa-Surlari Dorobantu şi Brateşul drept cotă pentru suprafaţa de 9515 ha proprietatea Statului lei 19.000 000. II) Pentru valorificarea prin pescării a regiunei inundabile a Dunărei, precum punerea in valoare a tuturor bălţilor, împiedecarea secărei bălţilor în timpul verei, amenajarea lacurilor de reproducere, creiarea de bazine pentru închis peştele, creiarea de eleşteie artificiale etc. Durata lucrărilor va fi de 4 ani, după al doilea an de la începerea lucrărilor o parte din capital fiind rambursat lei 100.000.000. III) Construirea unei căi ferate înguste între Cluj şi comuna Ricătău din munţii Apuseni 90.000.000 lei, învestiţiuni de mijloace locale de transport şi de scoaterea materialelor din interiorul masivelor lei 40.000.000. Lucrări de împădurire 30.000.000. Total lei 160.000.000. IV) Pentru diferiți rerpoducători : 1000 armăsari (120,000,000 lei) 5300 tauri (195,000,000) 5000 vieri (60,0Qb,OOO, 100 berbeci (5,000,000)sau în total pentru reproductori (380,000,000 lei) plus subventiuni pentru construirea a 1000 de grajduri (108,000,000 lei) sau în total pentru înbunătăţirea şi sporirea producţiei animale, total lei 488,000,000. V) Pentru învestiri de natură a contribui la sporirea producţiei viticole, lei 80,000,000. VI) Pentru înbunătăţirea culturilor şi sporirea producţiei vegetale procurări de : curăţitoare, (5000000), vânturătoare (15000000) trioare (48,000,000 lei), autotractoare (9,000,000, producere de semințe ameliorate (15,00°,000) şi , cumpărări de semințe lucernă (100,000,000) sau în total lei 192.000. 000. VII) Pentru înființări de curăţitori la fermele Statului şi diferite alte învestiţiuni în scopul ameliorărei producţiei agricole prin acţiunea fermelor (100,000,000 lei) pentru ajutorarea producţiei sericiculturei (4,500,000) şi înbunătăţirea producţiei horticole (52,500,000 în total lei 157,000.000. Din cele schiţate mai sus şi din adunarea sumelor parţiale de la fiecare ramură de producţie agricolă rezultă că Ministerul Agriculturei are nevoie de circa lei 1.200.000. 000 cu care să facă investiţiuni pentru lucrări cu caracter public şi imediat productiv. Pregătirea noului regim al pâînei Eridim s’a întrunit la Camera de comerţ din Capitală o comisie compusă din d-nii N- Butculescu, vice-preşedintele Camerei, dr. N-I- Angelescu, Gr. Costescu, preşedintele brutarilor, Aurel Solacolu, preşedintele Camerei de agricultură, dr. V. M- Joachim, secretarul Camerei, M. Dumitriu, preşedintele societăţii funcţionarilor publici, S. M. Blumenfeld, membru in comisia interimară a Camerei şi inspector Tacit din ministerul de industrie şi comerţ-S-a hotărât să se facă o minuţioasă cercetare a preţului de cost şi de fabricaţie al pâinii, ţinând seamă de greutatea efectivă a pâinii pusă in consumaţie la 1 Octombrie, 1 Ianuarie şi 1 Aprilie. Analiza greutăţii şi calităţii se va face la laboratorul Camerei de comerţ din str. Argeş, iar examinarea preţului cost se va face la cinci brutării mari şi mici de o comisie compusă din d-nii V- M. Ioachim, Tacit şi Gr. Costescu. Joi 2 Mai dimineaţa comisiunea se va intram din nou pentru a-şi da avizul pe baza acestor cercetări. In urma înţelegerei din Consiliul de miniştri , ministerul de război cu avizul M-St- Major a hotărât ca 25 la sută din efectivele de cai de artilerie, infanterie şi tren să fie puşi la dispoziţia agricultorilor pentru muncile agricole. S’au stabilit chestiunile da amănunt — întreţinerea cailor — termenul de împrumut etc. Animalele de tracţiune vor fi puse la dispoziţie printr’o comisiune locală ce va fi formată în fiecare judeţ din prefect- consilierul agricol şi preşedintele federalei-Ministerul de război interne, agricultură şi muncă au dat dispoziţia în acest sens organelor in subordine. Finanţele Germaniei Repercusiunii© insuccesului de la Paris — Stabilitatea mărcii e asigurată.— Dificultăţile budgetare.— Critici la adresa agentului reparaţiilor. De la corespondentul nostru Insuccesul conferinţei experţilor în chestiunea reparaţiilor, reacţiunea pricinuită pe piaţa financiară a Germaniei şi scăderile din bursa de valori, au alarmat în ultimele zile lumea întreagă. S’au răspândit, într’o atmosferă de panică, versiuni din cele mai îngrijorătoare despre soarta monetei. S’a afirmat că din cauza pierderilor de aur şi devize suferite de Reichsbank în ultimele luni, acoperirea circulaţiei fiduciare ar fi atinsă şi stabilitatea mărcii primejduită. D-rul Schacht, preşedintele acestei instituţiuni a fost acuzat în presa străină că urmăreşte conştient deprecierea mărcii şi ruina financiară, pentru a arunca în aer tot planul Dawes, ca răspuns la cererile aliaţilor in contul reparatiunilor de răsboiu. E adevărat că bursele germane au reacţionat cu nervozitate la aflarea insuccesului dela Paris. E adevărat de asemenea că marca s’a clătinat o clipă sub aceeaşi apăsare. Nu e mai puţin adevărat că de la Ianuarie 1929, Reichsbank a pierdut un miliard filărci în aur şi devize, prin retragerea depozitelor şi capitalurilor originare din străinătate. Dar aceasta e urmarea politicii de scont pe care a dus-o această instituţie financiară. URCAREA TAXEI DE SCONT Urcarea taxei discont nu mai putea şi Evitată, Mtrătea multă vreme. Ea a întârziat în aşteptarea rezultatului de la conferinţa experţilor şi fiindcă, in cursul lucrărilor conferinţei ar fi putut fi interpretată ca o demonstraţie. Aşa cel pufin se argumentează în cercurile conducătoare ale Băncii Reichului întârzierea♦ Dar adevărul e că situația economică internă cu greu poate suporta o ridicarea a taxei scontului. Economia germană are nevoe de o reducere a dobânzilor, în actuala perioadă de presiune. Acesta fusese și motivul care determinase în ianuarie reducerea taxei scontului. Banca Reichului cumpănise atunci atât beneficiile ce vor decurge pentru economia germană, cât şi probabilele retrageri de aur şi devize. Acestea din urmă au întrecut însă prevederile. Cu toate consecinţele grele pe care urcarea scontului şi deci a dobânzii în general o avea în conjunctura afacerilor, e de prevăzut că urcarea nu se va opri aci. Măsurile ce se vor lua depind în mare măsură de atitudinea pieţelor financiare străine. Refluxul de aur şi devize va trebui oprit cu orice preţ şi capitalurile evadate vor trebui readuse. Va fi poate necesar, şi cei mai de seamă financiari germani cred aceasta, o nouă ridicare a taxei de scont, care să prezinte o mai mare rentabilitate depozitelor din afară. STABILITATEA MARCII E ASIGURATA Ultima situaţie a Băncii Reichului, publicată la 23 Aprilie arată că acoperirea celor 3918,9 milioane mărci este de 50,9 la sută. Cum acoperirea minimă legală e de 40 la sută, se vede că deocamdată nu e nici un motiv de îngrijorare asupra stabilităţii monetei germane. DEFICITUL BUDGETAR Situaţia generală a finanţelor e totuşi îngrijorătoare. Budgetul anului 1928 se va solda cu un deficit de 80—100 milioane mărci. Situaţia tezaurului continuă a fi deficitară, încasarea impozitelor merge greu, din cauza situaţiei nefavorabile a industriei, comerţului şi agriculturei. Un împrumut de 170 milioane mărci, pe termen de trei luni, a fost încheiat de guvern la băncile particulare, pentru a acoperi golurile budgetare. Va fi nevoe însă de o serie de măsuri energice de ordin fiscal, pentru a se evita pe viitor o astfel de situaţie. Guvernul studiază o reformă a sistemului actual de subsidii pentru şomeuri, care apasă greu asupra budgetului. Deasemenea se proectează economii din cele mai severe şi renunţarea la unele lucrări pe anul în curs* CRITICI LA ADRESA D-LUI GILBERT PARKER E interesant de notat că în timpul din urmă, în legătură cu eşuarea conferinţei experţilor, se fac tot mai dese criticele la adresa d-lui Gilbert Parker, agentul general al reparaţiilor. Acesta, multă vreme stimat şi preţuit ca un aliat de cercurile economice şi financiare ale Germaniei, este făcut azi răspunzător de complicaţiile de la Paris. I se impută că în grabă, fără suficientă pregătire, ar fi împins la conferinţa reparaţiilor, din motive de orgoliu personal. I se impută mai ales optimismul asupra situaţiei financiare a Germaniei şi relaţiile date asupra capacităţii de plată a Reichului. Germanii sperau să găsească în d. Gilbert Parker un aliat la Paris, care să pledeze reducerea datoriei reparaţiilor în sensul vederilor Berlinului. S-a dovedit însă că experţii au dat în totul crezare informaţiilor optimiste procurate de d. Gilbert Parker şi au refuzat să procedeze la o nouă evaluare a capacităţii germane de plată. Aci se crede că d. Gilbert Parker, după nereuşita conferinţei experţilor , va renunţa la postul de agent general al reparaţiunilor. CORESP, Berlin, 26 Aprilie. Ştiri Economice Italia MILANO. După statisticile, privitoare la 237 societăţi al căror bilanţ a fost publicat până la data de 31 Martie crt., 220 societăţi au realizat un beneficiu global de 1.005 milioane lire 17 au avut un deficit de 12.500.000 lire. Scăzând acest deficit, beneficiul net global se urcă la 992.500.000 lire, ceea ce reprezintă 11,66 la sută din capitalul social, faţă de 10,92 la sută în 1927. Totalul dividendelor distribuite a atins 750 milioane ceea ce reprezintă 8,81 la sută din capital faţă de 3,66 la sută în 1927. IBeria BRUXELLES. Cartelul internaţional al zincului a decis, ca cifra reducerii producţiunii să fie redusă de la 7 la sută la 6 la sută. * BRUXELLES. — Deutsche Bank, a trimis Băncii Naţionale Belgiene un transport de aur de 100 milioane franci. * BRUXELLES — Cartelul zincului se va întruni din nou, la începutul lui Mai, în scopul unei noi restrângeri a producțiunei- Bulgaria SOFIA. __ Direcţiunea căilor ferate bulgare a hotărât să majoreze tariful vamal la mărfuri în raport cu preturile articolelor de prima necesitate, cari dela 1924 s’au scumpit de 25 ori, în timp ce tariful a fost majorat numai de 20 ori faţă de cel antebelic. 0 SOFIA. Numărul poliţelor protestate a descrescut foarte mult, în ultimul timp, în Bulgaria. In 1926, au fost protestate 206.146 poliţe, în valoare totală de lei 1.820 milioane leva. In 1927, au fost protestate 190.845 poliţe, reprezentând o valoare de 1.585 mil. leva. In 1928, au fost protestate 199.000 poliţe, în valoare totală de 1.431 milioane leva. Cu toate că numărul poliţelor protestate a crescut puţin în 1928, valoarea s-a micşorat cu peste 150 milioane leva. In primele luni din 1929, numărul poliţelor protestate ar s căzut considerabil Japonia TOKIO. — In Martie trecut, exportaţiunile japoneze s’au cifrat la 167 milioane yeni, faţă de 146 milioane în Februarie, iar importaţiunile la 209 milioane, faţă de 246 mlioane. Statele Unite NEW-YORK. —Producţiunea mătase!, ar fi în acest an în valoare de 125 mil. lire sterline, faţă de 98 mil. în 1928 î n NEW-YORK. — Se evaluează producţia probabilă a automobilelor pe 1929 la peste 5 milioane vehicule, faţă de 4.358.748 în 1928. Producţia lunei Februarie a atins cifra de 466.084 automobile, ceea ce constitue un record in NEW-YORK In Martie trecut, exportaţiunile americane s’au ridicat la 486 milioane dolari, faţă de 420 milioane în Martie 1928. Importaţiunile au atins 383 milioane faţă de 380. germania BERLIN.__Băncile vor acorda un nou credit, sindicatului de fier polonez. Astfel, după cel din anul trecut in valoare de 300.000 lire sterline, se va acorda acuma un nou împrumut, în valoare de 250.000 lire sterline. m BERLIN. __ Un transport rusesc de aur în baie, în cantitate de mai multe sute de kilograme, a sosit în Riga, iar de acolo a fost îndreptat, sub pază puternică, spre Berlin. Se pare că Rusia, după o lungă întrerupere își va relua transportul de aur în străinătate. colonia VARȘOVIA. In Polonia se află în prezent 777 linii de autobuze. Aceste linii au o lungime totală de 17.000 km. și se transportă pe ele circa 120.000 persoane pe zi. Transportul cu autobuze e foarte apreciat şi se desvoltă cu repeziciune, în special în părţile orientale ale ţării, unde leagă localităţile de staţiunile feroviare îndepărtate. înlesnirea Comerţului de devize Noile măsuri ale oficiului pentru controlul operaţiunilor de devize dela 1 Mai se vor introduce noui uşurări în comerţul devizelor. Este vorba ca până la o sumă de 70000 lei, comerţul devizelor să fie liber, fără să mai fie nevoie de o aprobare din partea Oficiului de devize. Deasemeni se vor putea scoate din ţară şi lei, probabil până la echivalentul sumei de lOOOO. Suma nu a fost încă definitiv fixată, deoarece se mai urmează tratative între Ministerul de Finanţe şi Banca Naţională. Noua dispoziţie dovedeşte şi mai mult că îngrijorarea unora că stabilizarea ar fi periclitată, este de domeniul fanteziei. Situaţia sumară a Băncii Naţionale, a arătat încontinuu o acoperire în aur şi devize peste suma fixată de lege, (36 la sută) iar ultima situaţie arată că avem o acoperire de peste 42 la sută. Aceasta fiind situaţia, guvernul şi Banca Naţională, socotesc că pot face încă un pas spre normalizare, uşurând comerţul de devize. IIi ! CRIZA DIN AUSTRIA Sunt patru săptămâni, de când Austria a rămas fără guvern. Monseniorul Seipel părăsise conducerea trebilor statului, declarând că persoana sa provoacă prea multe dușmănii și împiedică astfel o destindere între partide. In reditate, retragerea acestei puternice personalităţi se dovedeşte a fi fost semnalul unui haos politic. Partidele sunt lipsite azi de prestigiul impunător al fostului cancelar. Coaliţia social-creştinilor cu pan-germanii şi cu agrarienii, coaliţie indispensabilă asigurării unei majorităţi asupra opoziţiei socialiste, e sdruncinată de ambiţii şi roasă de interese deosibite. Şi astfel, desemnarea unui nou cancelar din sânul coaliţiei pare o dificultate fără leac. S-au propus câteva nume în cursul ultimelor săptămâni. Au căzut, respinse, după douăzeci şi patru ore. Stăruinţa din partea partidului social-creştin, din care ca cel mai puternic partid al majorităţii, se recrutează succesorul monseniorului Seipel, ar fi adus noului guvern un vot sigur de blam. Unul din cele mai de seamă ziare liberale, „Neue Freie Presse", constată cu îngrijorare această criză a partidelor burgheze, însemnând primejdia unor grave vătămări pentru sistemul democratic". Ziarul consideră că dacă deznodământul parlamentar al crizei va mai întârzia, va fi nevoe de o intervenţie a preşedintelui Republicii, care să-şi aleagă un cabinet de specialişti, in afară de parlament şi peste prerogativele acestuia. E caracteristic faptul că sugestia unui act anticonstituţional apare in fruntea unui ziar prin excelenţă al democraţiei burgheze. Explicaţia se găseşte numai în teama că s’ar putea recurge la măsura constituţională, indicată în asemenea împrejurări: disolvarea parlamentului şi noui alegeri. Fiindcă, dacă până la sfârşit, frământările din sânul slabei coaliţii majoritare vor împiedeca deslegarea crizei, nouile alegeri făcute sub impresia acestei neputinţe a burgheziei ar contribui la succesul socialiştilor, şi aşa o forţă considerabilă în Austria. Dar, oricât de neplăcută ar fi aceasta eventualitate, ea rămâne preferabilă oricărei soluţii de ocolire a Constituţiei, care ar deschide un proces de forţe între fascism şi socialdemocraţie. A. HG. 0 jurisprudență In materie de faliment FARA SENTINTA DECLARATIVA DE FALIMENT NU SE POATE CONDAMNA PENTRU BANCRUTA Curtea de Apel S. 4 a avut să rezolve această chestiune cu prilejul judecării apelului făcut de asociatii comercianţii Sapira şi Wamberg, din str. Smârdan (librărie şi papetărie). Ei fuseseră condamnaţi de tribunalul corecţional pentru bancrută simplă, deşi sentinţa de declarare a lor în stare de faliment fusese reformată de Curtea de Apel care le-a ridicat starea de faliment. Apelanţii, prin d. av. Henri G. Meitani, au susţinut teza că, potrivit dispoziţiilor codului de comerţ, există o legătură indisolubilă între acţiunea comercială şi cea penală şi anume că trebue să fixiste neapărat o declarare în stare de faliment spre a putea avea loc cea de a doua, adică spre a se putea pronunţa o condamnare pentru bancrută. După ultimele interpretări doctrinare, nu s’ar putea concepe o acţiune de bancrută de sine stătătoare, fără co-existenţa stări de faliment. Or, cum în cazul de faţă nu există declararea în stare de faliment, comercianţi nu pot fi ţinuţi sub inculpare penală de bancrută şi deci condamnați. Curtea admite apelul și achită pe cei doi apelanți. Noul guvern danez Paris 29 (Rador). — Din Copenhaga se anunţă că sub preeşdinţia d-lui Stauning, s’a format noul guvern danez, din membrii ai partidului socialist. D-l Stauning, va gira în afară de reşedinţa Consiliului, şi Ministerele Comunicaţiilor şi Pescăriilor. Din guvern fac parte d-nii: Munch, ministru al afacerilor străine, Bramsnas, ministru al finanţelor şi Dahlegaard, ministru de interne. Noul guvern şi-a asigurat în Parlament, 77 de voturi din totalul de 149.