Argus, ianuarie 1932 (Anul 23, nr. 5616-5639)
1932-01-01 / nr. 5616
A A Al IHnaE*fa,D£ STEJAR PERFECT U H Si I ■ U I ii USCATE - VINDE rAnunuLFMMts BUCURESTI - SOS. BASARAB No. 27 - THAMVA1 12-24 executa TAMPLARIE Sl fiSUBiLA^TiEKREuiE ÎNLESNIRI PE PLATA-REDUCERE PE C.F.R. Telet JVojQn Averea Viata soi CAPITAL DEPLIN VARSAT 25.000.000 Fonduri de Garantie 31 DECEMBRIE 1930 LEI 142.126.668.— DAUNE PLĂTITE IN ANUL 1930 Lei 9d.OQO.OQO.» ASIGURARI DE: Incendiu-^Grindinăr-Trans*port—Accidente—Automobile Răspundere civilă—Furt—Spar«gere de geamuri, etc. Asigurări asupra uleie! Caz de moarte Zestre Rente populare cu tragere la sorţi fără examen medical Agenţii in toată ţara Sediul Social: BUCURESTI DUMNEA. No. 12 (Palatul Societăţii) Firma înscrisă la Tribunalul Ilfov la No. 74/1984 Actele de Fondaţune publicate în monitorul oficial No. 245/182 cu modificările publicate în monitorul oficial, No. 44/18 8, 15/lbto, 12/ly 6, 11/IV07, Rb/l919, 41/1921 118/1924, 43/19ut 51/l931 Vând din cauză de deces partea de acţiuni a unei fabrici de alimente Oferte sub: „Banat P. G. 2981I“ transmite RUDOLF MÜSSE, Frag I. flvoeni trb 19. Csr. CEREŢI PRETUTINDENI Hârtia Carbon şi panglica pentru maşini de scris „CRUSADER“ (MADE IN ENSLAND) Reprezentanţi pentru Româna S. M. Goldman & I. Bereşteanu Bureşti Str. Izvor 43 bis Et. III Concesionând pentru România al produselor Casai ?. Sasso & pigli din Oneglia (3ialj) UBMZĂ Onoratei clientele mulţi ani! ŞTIRI INTERESANTE PENTRU PUBLIC Câţiva călători români, revenind In ţara, mi-au istorisit că ar fi văzut untdelemnul Sasso, unul In Anglia, altul In Scandinavia, alţii In diferite ţări. Nu m’a surprins acest lucru, fiindcă ştiu că Marea Casă Sasso exportează In toate ţările din lume, precum nu m’a mirat faptul că un mare engrosist de coloniale din Capitală, aflăndu-se in Franţa cu familia, şi dorind de a-şl prepara la Hotel bucate de post, a căutat In magazinele alimentare din centrul Parcului, un bidon de untdelemn de măsline, dar care nu i-a fost mirarea văzăndu-se servit cu un bidon de untdelemn Italian Sasso. Revin şi spun că nu am rămas surprins deoarece ştiu foarte bine că OLIO SASSO se vinde oriunde şi chiar în Franţa, unde Casa P. Sasso & Figli din Oneglia (Italia) are următorii reprezentanţi : Paris şi Nord-Vest: Vve PAUL MOLINAftI & Fusine de Rambouillet-Paris XII Province Este : Cesare CADARIO FIO Rie Pasteur-Meiz Savoie ei Ain : Antonio VITA « 6, Place do l’Ecole-Tbswon Ies Bains Savoie et lsére : E. PASCAL-Modane Sud-Vest-Lyon : Marcellin FIORIO-(Audo) Lozignan Faptele vorbesc dela slao şl orloa oomsníarü sswt de arises. UNTDELEMNUL S ASSO este Isk’adevir Maros de reuniune mondial cerată și proferată pretutindeni. C. PAHLIMI - BUCUREȘTI 3 Concensionar exclusiv al renumitelor produse S&SS3 Str. Vacile LascăuMh ___________ ■ ITAR ANTREPRIZE, PROECTE, MATERIALE „PRIMAN“ GAZE LICHEFIATE Iluminat, Insălzit, Sudură Autogenă, etc. W1TAR« STRADA JIANU 23 PLOEŞTI VINDEM ieftin LIGNIT bulgări, direct de la m nă Cooperativa «N . K O L. BUN» U Lung — Muscel RESTAURANT SI BUVETA „F.ftOUHI" PASAujUL CO viEDIA In fata teatrunii Ventura LOCAL SILKOT SI MODEST SHPEURI ALEGE Primăria Municipiului Bucureşti Publicatiune Sâmbătă 2 Ianuarie 1932 ora 11 se va efectua hileetiul Primăriei din str Sf. Vineri la 24, a 36-a tragere la sorţi a 30 obligaţiuni cu premii şi 3613 cu valoarea lor nominală de Iei 100, ale împrumutului Comunal 3 juin. la sută dirn 1921. p. Primar (ss) D. Nicoescu p. Director (ss) /. R. Andreescu No. 37349/22690/F 1931, Brevetul R. R. 15043 Perfecţionări ale aparatelor pentru producerea de bertzi tabulare fi Brevetul R. R. 15044, Perfecţionări ale jurubiţelor de aţă, lână şi altele similare şi ale maşinilor pentru facerea ghemurilor. Ambele ale Soc. Clark et Co. Ltd. din Paisley (Scoţia) se vinde sau se cesionează. Are adresa: Dr. Ing. W. W. Mendl, Bucureşti III, str. Roma 34. Judiciare Un caz interesant Curtea de Apel din Torino in urma deciziunei Curţei de Casaţie a Regatului italian a dat următoarea hotărâre tait’un proces care durează de ani de zile. Reproducem publicaţia apărută în „Gazzetta del Popolo” din 8 Decembrie 1931. Curtea de Apel din Torino (secţiunea doua) prin decizia sa cu data de eri (preşedinte fiind baronul Manno și asistent Consilierul Manverni) a admis In total cu o amplă motivare, cererea Soc. Martini & Rossi în litigiul despre care s’a vorbit pe larg în acest ziar contra Firmelor Cinzano, Cora și Gascia fi referitor la denumirea,Martini Cocktail’’. Curtea de Apel a recunoscut prin aceasta că aparţine în mod exclusiv Soc. Martini & Rossi dreptul de a prepara şi vinde, fie în sticle infundate, fie la bar sau oriunde „Martini Cocktail"* şi că nu e permis nici unei alte Firme, deci nici Soc. Ciuzana. Fratelli Cora şi Fratelli Gancia de a prepara şi de a vinde gusti la băutură cu un alt Vermouth decât Vermouthul „Martini** dela Soc. Martini & Ross,. Astfel s'a terminat în mod definitiv această lungă controversă, asupra căreia s’a pronunţat şi Curtea de Casaţie a Regatului-Curtea de Apel a ajuns la această deciziune, constatând in urma dovedilor aduse de Martini & Rossi că numele de „Martini” dat băuturilor, aparţine în mod exclusiv Soc. Martini & Rossi, şî că eventuala întrebuinţare nelegală a suszisului nume de către Alte Firme nu poate prejudicia dreptul acestei Societăţi. In conformitate cu decizia Casaţiei. Curtea de Apel a dispus publicarea deciziei sale în ziare la alegerea Soc. Martini & Rossi, şi pe comptul susziselor firme Cinzano, Cora şi Randa. Martini & Rossi reprezentată prin avocaţii Mortara. Giovanni Vitelli, Ungaro, Coatante Sincere». Heinrich Prager! Strada Carol 1 No. 22 Bucureşti1 I primeşte mărfuri în păs- trare şi îngrijire, precum Î şi înconsignaţie, pentru vânzarea în ţara sau export, Lemne de foc Cocs, Cărbuni, Lignit, Brichete ovoidale. LOUIELBACH CALEA VICTORIEI 128 STRADA CAUZASI 1 Banca Populara unium»?») Yânasescu, meni at Fina par -.ussolLa 34, Bucureşti III Primeşte bani şi c«eri, avantaja», spur decât toate baneie. R gia Autonomă a Potiunlur şi valoristicaţia ne Ad P. u. A. Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de 1 Februarie 1932, ora 11 sa va ţine la Direcţiunea Generală a Regiei Autonome P. G. A, cu sediul in Bucureşti, în Palatul Ministerului de Lucrări Publice, din Bulevardul Elisabeta, o licitaţia publică, cu oferte sigilate, pentru furnizarea unei cantitati de 6200 tone păcură de ars-Păcura se va furniza eşalonat în cursul anului 1932 şi se va preda precum urmează : 4000 tone la Constanţa-Port 720 tone la Galaţi. Uzina electrică din port 720 tone la Galaţi Docari 660 tone la Brăila Docari 200 tone la T.Severin. Şantierul naval. La licitaţie vor fi admişi numai concurenţii cu firme înscrise şi producătorii drecţi, cari vor putea dovedi că au capacitatea technică şi economică necesară pentru executarea furniturii. Condiţiunile pentru prezentarea şi primirea ofertelor, precum şi mcherul de contract, cu toate condiţiunîle speciala ale furniturii, se pot vedea în orice zi de lucru» între sărele 12—13, la Secretariatul Regiei P. C .Licitaţia s® va tine in conformitate cu dispoziţiunile Legii Contabilit»ţii Public« «I Normele Oficiului Central de Licenii. Activitatea porturilor germane — Totalul vapoarelor aflate fără întrebuinţare în porturile germane este de 219 vase, cuprinzând 764.681 de tone. Aceasta reprezintă un total de 19,2 la sută al întregului tonaj numaidecât In vigoare pactul Kellog intre Rusia și Polonia. Pâră a renunţa al ideea unui pact de neagresiune, care rămâne factorul cel mai susceptibil să contribue la impedicarea conflictelor armate intre state şi stăruind asupra neajunsurilor pactului Kellog, care nu dă toate garanţiile de pace pe care le dă un pact de neagresiune, d. Litvinoff propune totuşi «având în vedere că pacea in orientul Europei are o importanţă deosebită“ ca pactul Kellog să fie pus cât mai de grabă in vigoare. Negocierile care au urmat acestei propuneri sânt cunoscute. Se ştie cum la protocolul propus deLitvinoff au aderat, rând pe rând, Estonia, Lituania, Letonia si România. Se ştie deasemenea, cum guvernul român a reuşit să introducă în preambul o formulă care să înlăture primejdia rezervelor ruseşti cu privire la starea de război şi la ocuparea militară a teritoriilor străine. In adevăr protocolul începe cu cuvintele. In dorinţa de a contribui la menţinerea PĂCII EXISTENTE intreburile subsemnateAcest protocol a fost semnat la 9 Februarie 1929, la Moscova, de către reprezentanta Rusiei şi reprezentanţii vecinilor ei europeni. Au aderat la acest pact, mai târziu, Turcia şi Persia. PROTOCOLUL LITVINOFF Pactul Kellogg nu prevede nici o procedură de arbitraj sau conciliatione. Formula de pace asupra careia s'au înţeles toate statele semnatare are un caracter general lipsit de preciziune. Statele se obligă să renunţe la războiu ca instrument de politică naţională. Prin faptul însă că acest pact a fost pus in vigoare cu anticipaţie dealungul unui hotar determinat, garanţiile de pace, cuprinse în el, au luat un caracter mai precis-D. Litvinov in discursul pe care la ţinut la Moscova chiar in ziua semnării protocolului a stârnit asupra acestui caracter: •Statele semnatare au luat asupra lor o îndoită obligaţie cu caracter pacific. Fiecare din semnatari, se obliga, în faţa lumei întregi să apere pacea dealungul anui sector geografic determinat şi acţiunea noastră de azi e cu atât mai însemnată cu cât mai mari sunt grijile pe care acest sector geografic le inspiră cauzei păcii ’• Pactul din Moscova câştigase astfel caracterul unui adevărat pact de neagresiune. POLITICA PACTELOR DE NEAGRESIUNE Guvernul sovietic a revenit totuş la ideia unor pacte mai precise de neagresiune care să cuprindă garanţii de pace mai numeroase şi mai lămurite ca pactul Kellog întărit prin protocolul Litvinoff. Natura acestor preciziuni la care ţine atât guvernul sovietic, reese din pactul de neagresiune negociat vara trecută intre Franţa şi Rusia şi care a fost parafat iogna August. Statele semnatare se obligă să-şi respecte reciproc, integritatea teritorială, să nu participe la nici o alianţă îndreptată împotrivi, unuia din ele, să nu întreprindă una împotriva alteia, nici o acţiune de ostilitate sau de represiune economică sau financiară. Franţa îşi rezervă, fireşte, alianţele ei in vigoare şi precizează, de altfel, că nu va semna acest pact decât când Rusia va încheia înţelegeri asemănătoare cu Polonia şi România. Garanţiile pe care le dă Rusiei sunt, totuşi foarte largi, şi ii vor ingreuia mult lupta împotriva dumpingului bolşevist. Aceste garanţii nu se explică altfel, decât prin interesul pe care îl are Franţa in politica de destindere şi de apropiere pe care o urmăreşte faţă de Germania, să fae acesteia •beneficiul'" exclusiv al relaţiilor cu Ruda. O Germanie fără ameninţarea rezervei ruseşti va mai primi oare pentru planul francez de Înţelegere şi de colaborare economică. NEGOCIERILE POLONEZE La cererea Rusiei şi la îndemnul Franţei, Polonia s'a hotărât, in toamna trecută, să reia negocierile începute în 1926 pentru iacheerea unui pact de neagresiune- Domnia ei ar fi fost, probabi să întărească protocolul din Moscova care a fost un netăgăduit succes al politicii poloneze prin clauze mai precise de neagresiune, de conciliaţiune şi de arbitraj. Rusia a arătat însă, de la început, hotărârea ei categorică să nu ■nai negocieze pacte colective de teama frontului comunit şi a acelor ,conspiraţii internaţionale împotriva ordină bolşeviste de care fac atâta caz toţi conducătorii sovietelor. Rusia s-a declarat însă gata să negocieze in parte cu fiecare semnatar al protocolului Utvinofi un pact de neagresiune, Polonia a primit să înlocuiască sistemul pactului colectiv prin ■isternul unor pacte paralele. Motive însemnate, de ordin politic internaţional au indemnat-o, desigur, să renunţe la netăgăduitul folos al protocolului din Moscova- Proectul pactului de neagresiune polono-rus la care s'a ajuns prin negocierile care nu au fost încă terminate e asemănător cu proectul francez, fără ca textele să fie identice. El cuprinde, de asemenea, cele două garanţii cerute de ruşi, neparticparea la alianţe politice sau la acţiuni economice financiare îndreptate împotriva Rusiei. Având drept temei tratatul de pace încheiat în 1923 între Polonia şi Rusia care precizează hotarul comun pactul de neagresiune prevede drept cea dntâi şi mai însemnată obligare aceea de a nu călca „integritatea teritorială“ a vecinului. ATITUDINEA ROMÂNIEI Din toamna trecută, Rusia s-a declarat gata să negocieze un pact de neagresiune cu România, franţa şi Polonia ne-au sfătuit să primim această propunere. Situaţia ţării noastre nu era uşoară. Deoparte, avem tot Inter©, sul să stabilim cât mai degrabă un contact direct cu Rusia. Intenniile sincere, deplin pacifice, p© »-’are ie avem faţă de poporul rusesc şi de autorităţile lui legale ne îndeamnă la o politică de desprindere şi de bună vecinătate. Ce altă parte, formula protocolului Litvinoff, aşa cum a fost tălmăcită de însuşi d. Litvinoff în cuvinteia sale mai sus citate, a dat deplină satisfacţie, dupe părerea noastră, nevoii de statornicire şi de garam. Ue a păcii Intre Rusia şi România. Acest prtocol mai avea şi folosul că iega laolaltă, pe temeiul o unui text identic şi a unor obligaţii identice pe toţi vecinii Rusiei, nu intr’o acţiune ofensivă împotriva hotarului rusesc, ci dimpotrivă, într'o acţiune defensivă solidară a hotarelor orientale ale acestor ţări. Care a fost acţiunea noastră diplomatică, din timp pregătit şi executată ca să ne ferească de a părăsi o poziţie din cele mai pr®cise şi mai favorabile ? Nu ştim. Ştim numai că azi, trebue, se pare, să schimbăm această poziţie. Să primim şi noi sistemul «pactelor paralel© de neagresiune". Se discută locul de întâlnire intre delegaţii ruşi şi delegaţii români Pentru a păstra solidaritatea necesară in acţiunea de pace între agraţii noştri şi noi e nevoe, de direct, fie cu sprijinul lor, ca pactul nostru de neagresiune cu Rusia si albă aceeaşi preciziune »i aceeaşi tărie juridică şi politică ca pactul polon şi ce! francez. Trebue de asemenea, ca toate aceste pacte să fe semnate inacelaş timp. SOCIETATE ANONIMA ROMANA al deplin vărsat Lei 30.000.009.—Rezerve Lei 12.500.000 BUCURESTI I, Calea Victoriei No. 28 Clasa Tapegrafică« CORNEABANCA.—Tetofwi MNMT* 32747 easoeape... — • Toate operaţiunile de Bancă; Schimb, Cumpărare şi vânzări de Acţiuni şi Efecte; Dispoziţiuni şi cecuri asupra localităţilor din ţară şi străinătate. SECŢIUNE SPECIALA DE VOIA) Toate informaţiunile gratuite.—Vize de paşapoarte Pactul de neagresiune şi politica de pace a Sovietelor Continuare din pag. ÎS Tratativele dintre România şi Rusia Soviet că Franţa şi Polonia au stabilit textul pactului de neagresiune ca sovietele. Semnarea şi parafarea acestui pact, a fost condiţionată insă de încheierea unui pact asemănător cu România şi ţărle baltice. In acest scop România a început tratative cu guvernul sovietic urmând să se fixeze locul unde se va ţine conferinţa. România a propus Varşovia. Sovietele au propus Moscova. Cum nu s’a ajuns la o înţelegere, Sovietele au propus că negocierile pentru fixarea locului conform ,ei să țbe loc la Angora. Dacă nu se ajunge la un acord guvernul român va propune Parisul ca loc al tuturor acestor negocieri. Comunicatul ministerului de externe Ministerul Afacerilor Străine comunică ! In corelaţiune cu proectul de pact de neagresiune franco-sovietic se discută actualmente un proiect similar intre Polonia şi U. R. S. S. Ca o consecinţa firească a acestor negocieri Guvernul român şi cel sovietic examinează posibilităţile unei luări de contact pentru a începe tratative in vederea încheierei concomitente a unui pact de aceiași natură.