Argus, ianuarie 1932 (Anul 23, nr. 5616-5639)

1932-01-01 / nr. 5616

A A Al IHnaE*fa,D£ STEJAR PERFECT U H Si I ■ U I ii USCATE - VINDE rAnunuLFMMts BUCURESTI - SOS. BASARAB No. 27 - THAMVA1 12-24 executa TAMPLARIE Sl fiSUBiLA^TiEKREuiE ÎNLESNIRI PE PLATA-REDUCERE PE C.F.R. Telet JVojQn A­verea V­iata soi CAPITAL DEPLIN VARSAT 25.000.000 Fonduri de Garantie 31 DECEMBRIE 1930 LEI 142.126.668.— DAUNE PLĂTITE IN ANUL 1930 Lei 9d.OQO.OQO.» ASIGURARI DE: Incendiu-^Grindinăr-T­rans*­port—Accidente—Automobile Răspundere civilă—Furt—Spar«­gere de geamuri, etc. Asigurări asupra uleie! Caz de moarte Zestre Rente populare cu tragere la sorţi fără examen medical Agenţii in toată ţara Sediul Social: BUCURESTI DU­MNEA. No. 12 (Palatul Societăţii) Firma înscrisă la Tribunal­ul Ilfov la No. 74/1984 A­ctele de Fon­daţ­une publicate în monitorul oficial No. 245/1­82 cu m­odificările publicate în monitorul oficial, N­o. 44/18 8, 15/lbto, 12/ly 6, 11/IV07, Rb/l919, 41/1921 118/1924, 43/19u­t 51/l931 Vând din cauză de deces partea de acţiuni a unei fabrici de alimente Oferte sub: „Banat P. G. 2981I“ transmite RUDOLF MÜSSE, Frag I. flvoeni trb 19. Csr. CEREŢI PRETUTINDENI Hârtia Carbon şi panglica pentru maşini de scris „CRUSADER“ (MADE IN ENSLAND) Reprezentanţi pentru Român­a S. M. Goldman & I­. Bereşteanu Bu­­reşti Str. Izvor 43 bis Et. III Concesionând pentru România al produselor Casai ?. Sasso & pigli din Oneglia (3ialj) UBMZĂ Onoratei clientele mulţi ani! ŞTIRI INTERESANTE PENTRU PUBLIC Câţiva călători români, revenind In ţa­­ra, mi-au istorisit că ar fi văzut untdelemnul Sasso, unul In Anglia, altul In Scandinavia, alţii In diferite ţări. Nu m’a surprins acest lucru, fiindcă ştiu că Marea Casă Sasso ex­­portează In toate ţările din lume, precum nu m’a mirat faptul că un mare engrosist de co­­loniale din Capitală, aflăndu-se in Franţa cu familia, şi dorind de a-şl prepara la Hotel bu­cate de post, a căutat In magazinele alimen­tare din centrul Parcului, un bidon de untde­lemn de măsline, dar care nu i-a fost mirarea văzăndu-se servit cu un bidon de untdelemn Italian Sasso. Revin şi spun că nu am rămas surprins de­oarece ştiu foarte bine că OLIO SASSO se vinde ori­unde şi chiar în Franţa, unde Casa P. Sasso & Figli din Oneglia (Italia) are urmă­torii reprezentanţi : Paris şi Nord-Vest: Vve PAUL MOLINAftI & Fu­s­ine de Rambouillet-Paris XII Province Este : Cesare CADARIO F­IO R­ie Pasteur-Meiz Savoie ei Ain : Antonio VITA « 6, Place do l’Ecole-Tbswon Ies Bains Savoie et lsére : E. PASCAL-Modane Sud-Vest-Lyon : Marcellin FIORIO-(Audo) Lozignan Faptele vorbesc dela slao şl orloa oomsnía­rü sswt de arises. UNTDELEMNUL S ASSO este Isk­’adevir Maros de reuniune mondial cerată și proferată pretutindeni. C. PAHLIMI - BUCUREȘTI 3 Concensionar exclusiv al renumite­lor produse S&SS3 Str. Vacile LascăuMh ___________­ ■ ITAR ANTREPRIZE, PROECTE, MATERIALE „P­RIMAN“ GAZE LICHEFIATE Iluminat, Insălzit, Sudură Autogenă, etc. W1TAR« STRADA JIANU 23 PLOEŞTI VINDEM ieftin LIGNIT bulgări, direct de la m nă Cooperativa «N . K O L. BUN» U Lung — Muscel RESTAURANT SI BUVETA „F.ftOUHI" PASAujUL CO viEDIA In fata teatrunii Ventura LOCAL SILKOT SI MODEST SHPEURI ALEGE Primăria Municipiului Bucureşti Publicatiune Sâmbătă 2 Ianuarie 1932 ora 11 se va efectua hi­leetiul Primă­riei din str­ Sf. Vineri la 24, a 36-a tragere la sorţi a 30 obliga­ţiuni cu premii şi 3613 cu valoa­rea lor nominală de Iei 100,­­ ale împrumutului Comunal 3 juin. la sută dirn 1921. p. Primar (ss) D. Nicoescu p. Director (ss) /. R. Andreescu No. 37349/22690/F 1931, Brevetul R. R. 15043 Perfecţionări ale aparatelor pen­tru producerea de bertzi tabulare fi Brevetul R. R. 15044, Perfecţionări ale jurubiţelor de aţă, lână şi altele similare şi ale maşinilor pentru fa­cerea ghemurilor. Ambele ale Soc. Clark et Co. Ltd. din Paisley (Scoţia) se vinde sau se cesionează. A­re adresa: Dr. Ing. W. W. Mendl, Bucureşti III, str. Roma 34. Judiciare Un caz interesant Curtea de Apel din Torino in urma decizi­unei Curţei de Casaţie a R­ega­tului italian a dat următoarea hotă­râre tait’un proces care durează de ani de zile. Reproducem publicaţia apărută în „Gazzetta del Popolo” din 8 Decem­brie 1931. Curtea de Apel din Torino (secţiu­nea doua) prin decizia sa cu data de eri (preşedinte fiind baronul Manno și asistent Consilierul Man­verni) a admis In total cu o amplă motivare, cererea Soc. Martini & Rossi în liti­giul despre care s’a vorbit pe larg în acest ziar contra Firmelor Cinzano, Cora și Gascia fi referitor la denu­mire­a,Martini Cocktail’’. Curtea de Apel a recunoscut prin aceasta că aparţine în mod exclusiv Soc. Martini & Rossi dreptul de a prepara şi vinde, fie în sticle infun­­date, fie la bar sau ori­unde „Martini Cocktail"* şi că nu e permis nici unei alte Firme, deci nici Soc. Ciuzana. Fratelli Cora şi Fratelli Gancia de a prepara şi de a vinde gusti la băutură cu un alt Vermouth decât Vermou­­thul „Martini** dela Soc. Martini & Ross,. Astfel s'a terminat în mod defini­tiv această lungă controversă, asu­pra căreia s’a pronunţat şi Curtea de Casaţie a Regatului-Curtea de Apel a ajuns la această deci­zi­une, constatând in urma doved­ilor aduse de Martini & Rossi că nu­mele de „Martini” dat băuturilor, a­­parţine în mod exclusiv Soc. Martini & Rossi, şî că eventuala întrebuin­ţare nelegală a suszisului nume de către Alte Firme nu poate prejudicia dreptul acestei Societăţi. In conformitate cu decizia Casaţiei. Curtea de Apel a dispus publicarea deciziei sale în ziare la alegerea Soc. Martini & Rossi, şi pe comptul suszi­­selor firme Cinzano, Cora şi Randa. Martini & Rossi reprezentată prin avocaţii Mortara. Giovanni Vitelli, Ungaro, Coatante Sincere». Heinrich Prager! Strada Carol 1 No. 22 Bucureşti1 I primeşte mărfuri în păs-­ trare şi îngrijire, precum­ Î şi în­­consignaţie, pentru vânzarea în ţara sau ex­port, Lemne de foc Cocs, Cărbuni, Lignit, Brichete ovoidale. LOUIELBACH CALEA VICTORIEI 128 STRADA CAUZASI 1 Banca Populara unium»?») Yânasescu, meni at Fina par -.ussolLa 34, Bucureşti III Primeşte bani şi c«eri, avantaja», s­pur decât toate banei­­e. R gia Autonomă a Potiu­­nlur şi valor­is­ticaţia ne Ad­ P. u. A. Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi­ că, în ziua de 1 Februarie 1932, ora 11 sa va ţine la Direcţiu­nea Generală a Regiei Autonome P. G. A­, cu sediul in Bucureşti, în Pa­latul Ministerului de Lucrări Publi­ce, din Bulevardul Elisa­be­ta, o lici­taţia publică, cu oferte sigilate, pen­tru furnizarea unei can­ti­tati de 6200 tone păcură de ars-Păcura se va furniza eşalonat în cursul anului 1932 şi se va preda precum urmează : 4000 tone la Constanţa-Port 720 tone la Galaţi. Uzina electri­că din port 720 tone la Galaţi Docari 660 tone la Brăila Docari 200 tone la T.­Severin. Şantierul naval. La licitaţie vor fi admişi numai concurenţii cu firme înscrise şi pro­ducătorii drecţi, cari vor putea do­vedi că au capacitatea technică şi economic­ă necesară pentru executa­rea furniturii. Condiţiunile pentru prezentarea şi primirea ofertelor, precum şi mch­e­rul de contract, cu toate condiţiu­­nîle speciala ale furniturii, se pot vedea în orice zi de lucru» între să­­rele 12—13, la Secretariatul Regiei P. C .­Licitaţia s® va tine in conform­i­tate cu dispoziţiunile Legii Con­ta­bi­lit»ţii Public« «I Normele Oficiului Central de Licenii. Activitatea porturilor germane — Totalul vapoarelor aflate fără întrebuinţare în porturile germane este de 219 vase, cu­prinzând 764.681 de tone. Aceasta reprezintă un total de 19,2 la sută al întregului tonaj numai­decât In vigoare pactul Kellog intre Rusia și Polonia. Pâră a renunţa al ideea unui pact de neagresiune, care rămâne fac­torul cel mai susceptibil să con­­tribue la impedicarea conflictelor armate intre state şi stăruind a­­supra neajunsurilor pactului K­el­­log, care nu dă toate garanţiile de pace pe care le dă un pact de neagresiune, d. Litvinoff propune totuşi «având în vedere că pacea in orientul Europei are o impor­tanţă deosebită“ ca pactul Kellog să fie pus cât mai de grabă in vigoare. Negocierile care au urmat ace­stei propuneri sânt cunoscute. Se ştie cum la protocolul propus de­­L­­itvinoff au aderat, rând pe rând, Estonia, Lituania, Letonia si România. Se ştie deasemenea, cum guvernul român a reuşit să introducă în preambul o formulă care să înlăture primejdia rezer­velor ruseşti cu privire la starea de război şi la ocuparea militară a teritoriilor străine. In adevăr protocolul începe cu cuvintele. In dorinţa de a con­tribui la menţinerea PĂCII EXIS­TENTE intre­burile subsemnate­­Acest protocol a fost semnat la 9 Februarie 1929, la Moscova, de către reprezentanta Rusiei şi re­prezentanţii vecinilor ei europeni. Au aderat la acest pact, mai târziu, Turcia şi Persia. PROTOCOLUL LITVINOFF Pactul Kellogg nu prevede nici o procedură de arbitraj sau conci­liation­e. Formula de pace asupra careia s'au înţeles toate statele semnatare are un caracter general lipsit de preciziune. Statele se obligă să re­nunţe la războiu ca instrument de politică naţională. Prin faptul însă că acest pact a fost pus in vigoare cu anticipaţie dealungul unui hotar determinat, garanţiile de pace, cuprinse în el, au luat un caracter mai precis-D. Litvinov in discursul pe care la ţinut la Moscova chiar in ziua semnării protocolului a stârnit asu­pra acestui caracter: •Statele semnatare au luat asu­pra lor o îndoită obligaţie cu ca­racter pacific. Fiecare din semnatari, se obliga, în faţa lumei întregi să apere pa­cea dealungul anui sector geogra­fic determinat şi acţiunea noastră de azi e cu atât mai însemnată cu cât mai mari sunt grijile pe care acest sector geografic le inspiră cauzei păcii ’• Pactul din Moscova câştigase astfel caracterul unui adevărat pact de neagresiune. POLITICA PACTELOR DE NE­AGRESIUNE Guvernul sovietic a revenit to­­tuş la ideia unor pacte mai precise de neagresiune care să cuprindă garanţii de pace mai numeroase şi mai lămurite ca pactul Kellog în­tărit prin protocolul Litvinoff. Natura acestor preciziuni la care ţine atât guvernul sovietic, reese din pactul de neagresiune negociat vara trecută intre Franţa şi Rusia şi care a fost parafat io­­gna Au­gust. Statele semnatare se obligă să-şi respecte reciproc, integrita­­tea teritorială, să nu participe la nici o alianţă îndreptată împotrivi, unuia din ele, să nu întreprindă una împotriva alteia, nici o acţiu­ne de ostilitate sau de represiune economică sau financiară. Franţa îşi rezervă, fireşte, alian­ţele ei in vigoare şi precizează, de altfel, că nu va semna acest pact decât când Rusia va încheia înţelegeri asemănătoare cu Polo­nia şi România. Garanţiile pe care le dă Rusiei sunt, totuşi foarte largi, şi ii vor ingreuia mult lupta împotriva dum­pingului bolşevist. Aceste garanţii nu se explică altfel, decât prin inte­resul pe care îl are Franţa in po­litica de destindere şi de apropiere pe care o urmăreşte faţă de Ger­mania, să fae acesteia •benefi­ciul'" exclusiv al relaţiilor cu Ru­da. O Germanie fără ameninţarea rezervei ruseşti va­­ mai primi oa­re pentru planul francez de Înţele­gere şi de colaborare economică. NEGOCIERILE POLONEZE La cererea Rusiei şi la îndem­nul Franţei, Polonia s'a hotărât, in toamna trecută, să reia nego­cierile începute în 1926 pentru ia­­cheer­ea unui pact de neagresiune- Dom­nia ei ar fi fost, probabi să întărească protocolul din Mos­cova care a fost un netăgăduit succes al politicii poloneze prin clauze mai precise de neagre­siune, de conciliaţiune şi de arbi­traj. Rusia a arătat însă, de la înce­put, hotărârea ei categorică să n­u ■nai negocieze pacte colective de teama frontului comunit şi a a­­celor ,c­onspiraţii internaţionale împotriva ordină bolşeviste de care fac atâta caz toţi conducă­torii sovietelor. Rusia s-a declarat însă gata să negocieze in parte cu fiecare semnatar al protocolului Utvinofi un pact de neagresiune, Polonia a primit să înlocuiască sistemul pactului colectiv prin ■isternul unor pacte paralele. Mo­tive însemnate, de ordin politic internaţional au indemnat-o, desi­gur, să renunţe la netăgăduitul folos al protocolului din Moscova- Proectul pactului de neagre­siune polono-rus la care s'a ajuns prin negocierile care nu au fost încă terminate e asemănător cu proectul francez, fără ca textele să fie identice. El cuprinde,­­ de a­­semenea, cele două garanţii ce­rute de ruşi, neparticparea la alianţe politice sau la acţiuni eco­nomice financiare îndreptate îm­potriva Rusiei. Având drept temei tratatul de pace încheiat în 1923 între Polonia şi Rusia care preci­zează hotarul comun pactul de neagresiune prevede drept cea dntâi şi mai însemnată obli­gare aceea de a nu călca „integritatea teritorială“ a vecinului. ATITUDINEA ROMÂNIEI Din toamna trecută, Rusia s-a de­clarat gata să negocieze un pact de neagresiune cu România, fran­ţa şi Polonia ne-au sfătuit să pri­­mim această propunere. Situaţia ţării noastre nu era u­­şoară. Deoparte, avem tot Inter©, sul să stabilim cât mai degrabă un contact direct cu Rusia. Intenn­­iile sincere, deplin pacifice, p© »-’are ie avem faţă de poporul ru­sesc şi de autorităţile lui legale ne îndeamnă la o politică de desp­rindere şi de bună vecinătate. Ce altă parte, formula protocolului Litvinoff, aşa cum a fost tălmăcită de însuşi d. Litvinoff în cuvinteia sale mai sus citate, a dat deplină satisfacţie, dupe părerea noastră, nevoii de statornicire şi de garam. Ue a păcii Intre Rusia şi România. Acest prtocol mai avea şi folo­­sul că iega laolaltă, pe temeiul o u­nui text identic şi a unor obligaţii identice pe toţi vecinii Rusiei, nu intr’o acţiune ofensivă împotriva h­otarului rusesc, ci dimpotrivă, într'o acţiune defensivă solidară a hotarelor orientale ale acestor ţări. Care a fost acţiunea noastră di­plomatică, din timp pregăti­t şi executată ca să ne ferească de a părăsi o poziţie din cele mai pr®­­cise şi mai favorabile ? Nu ştim. Ştim numai că­ azi, trebue, se pare, să schimbăm această poziţie. Să primim şi noi sistemul «pactelor paralel© de neagresiune". Se discută locul de întâlnire in­­tre delegaţii ruşi şi delegaţii ro­­mâni Pentru a păstra solidaritatea ne­cesară in acţiunea de pace între ag­raţii noştri şi noi e nevoe, de di­­rect, fie cu sprijinul lor, ca pactul nostru de neagresiune cu Rusia si albă aceeaşi preciziune »i aceeaşi tărie juridică şi politică ca pactul polon şi ce! francez. Trebue de asemenea, ca toate aceste pacte să fe semnate in­­a­celaş timp. SOCIETATE ANONIMA ROMANA al deplin vărsat Lei 30.000.009.—Rezerve Lei 12.500.000 BUCURESTI I, Calea Victoriei No. 28 Clasa Tapegrafică« CORNEABANCA.—Tetofwi MNMT* 3­2747 easoeap­­e... — • Toate operaţiunile de Bancă; Schimb, Cumpărare şi vânzări de Acţiuni şi Efecte; Dispoziţiuni şi cecuri asupra localităţilor din ţară şi străinătate. SECŢIUNE SPECIALA DE VOIA) Toate informaţiunile gratuite.—Vize de paşapoarte Pactul de neagresiune şi politica de pace a Sovietelor Continuare din pag. ÎS Tratativele dintre România şi Rusia Soviet că Franţa şi Polonia au stabilit textul pactului de neagresiune ca so­vietele. Semnarea şi parafarea acestui pact, a fost condiţionată insă de încheierea unui pact asemănător cu România şi ţărle baltice. In acest scop România a început tratative cu guvernul sovietic urmând să se fixeze locul unde se va ţine conferinţa. România a propus Varşovia. So­vietele au propus Moscova. Cum nu s’a ajuns la o înţelegere, Sovietele au propus că negocie­rile pentru fixarea locului conform­ ,ei să țbe loc la Angora. Dacă nu se ajunge la un acord guvernul român va propune Pari­sul ca loc al tuturor acestor nego­cieri. Comunicatul ministerului de externe Ministerul Afacerilor Străine comunică ! In corelaţiune cu proectul de pact de neagresiu­­ne franco-sovietic se discută actualmente un proi­ect similar intre Polonia şi U. R. S. S. Ca o consecinţa firească a acestor negocieri Gu­vernul român şi cel sovietic examinează posibilită­ţile unei luări de contact pentru a începe tratative in vederea încheierei concomitente a unui pact de aceiași natură.

Next