Argus, septembrie 1933 (Anul 23, nr. 6118-6143)

1933-09-15 / nr. 6130

ANUL XXIII No. 6130 Citiţi şi ziarul vestri ABONAMENTE I 1H TARA Un an • • 1000 lei 6 luni« • ■ 550 » 3 luni. • • 300 „ 3 Iei în țară, 6 lei in streinătate IU STRANATATE Un an • . 2200 lei 6 luni« • • 1300 m 3 luni« « • 800­0 ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Mills No. 24. EL INDUSTRIEI şi FINANŢEI TELE­FON: 3­0693 d­ 3-2­69 * Vineri 15 Septembrie 1933 Faceţi publicitate ziarul nostru ţi întreprinderea dvs. la Iuniori. PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate In Leul şi Creditul In vremurile de azi, când pro­­blema creditului extern e atât de grea, orice lovitură ce se dă leului stabilizat, reazămul capital al eco­nomiei naţionale, este cât se poate de nepotrivită­ Pe lângă deficitul bu­getar, pe lângă greutatea unei înţelegeri cu creditorii de la cari cerem o uşurare a datoriei externe, să mai venim cu restabilizări mo­netare cari ar dărâma toate înţele­gerile înfăptuite cu băncile de e­­misiune străine, să ne aruncăm fără să fim siliţi într’o aventură mone­tară ce ne poate duce la dezastru, nu poate fi o soluţie de scăpare. Avem alte griji, poruncitoare, la cari omul de Stat trebue să se gândească în prima linie. Pe cât o terapeutică a leului nu e la locul ei, pe atât de terapeutică a creditului devine o chestie vitală pentru țară. Se opun obstacole de neînvins schimbului de bunuri între popoare, nici unul din ele nu e hotărât să facă jertfele necesare pentru a pune capăt nenorocitelor restricţiuni cari paralizează comerţul. Răul va tre­bui să se mai agraveze, să pro­voace prăbuşiri încă mai mari, până ce va încolţi în mintea condu­cătorilor ideia unei înţelegeri sal­vatoare. Până atunci, datoria fiecărei tari în parte — şi ia special datoria tarilor agricole, cele mai greu lo­vite de criză — este să-şi încor­deze puterile pentru că prin pro­priile lor resurse, mult puţine câte tu, să-şi organizeze existenţa astfel ca Statul să poată înfrunta vijelia. Odată ce ştim bine că un ajutor bănesc extern este exclus pe vreme îndelungată, Un Jo***"«* filementar ne conscmv­ue ac recomandă nu o dărâmare a monedei naţionale sta­tornicită cu mari sacrificii, ci o po­litică de rezistenţă în cadrul mij­loacelor de cari dispunem. Capi­taliştii străini nu vor continua să contribue la acoperirea deficitelor noastre bugetare devenite cronice. In mâna noastră stă mântuirea, noi trebue să izbăvim păcatele din trecut. S’o facem cu bărbăţie şi cu hotărâre. Prima datorie a momentului este o cercetare pentru a stabili can sunt elementele de caracter inter­naţional, independente de voinţa noastră, ce au concurat la intensi­ficarea unei crize al cărei punct culminant este suspendarea transfe­rului şi care sunt cauzele interne ale­ actualei stări de lucruri. O cauză internă decisivă este, fără îndoială, dispariţia ori­cărui credit, cea ce reduce la neputinţă vre-o iniţiativă creatoare şi condamnă la o agonie lentă întreprinderile productive ce ne-au mai rămas. Origina aceste eclipse totale a creditului o cunoaş­tem cu toţii: este legiuirea care a răspândit credinţa că în ţara ro­mânească debitorul nu mai e b­iut să'şi achite datoria, este dispreţu total al cuvântului dat, al obliga­­ţiunei contractate. In ultimul timp am înregistra manifestări într’o parte a­­ prese noastre, prin care se cerea în moc imperativ trasarea unei linii de de­­marcaţiune între trecut şi viitor. Să punem punct politicei de îngăduin­ţă excesivă pentru debitori şi si­ reintrăm în era normală a respec­tului convenţiunilor între părţi. Durere, un trecut recent ne în­vaţă că aceste pocăinţi ce rezultă dintr’o concepţie sănătoasă a reali­­tăţei, nu sunt efectul unei convin­geri statornice. Pentru că aceeaşi confraţi cari pledează cu atâta căl­dură pentru linia de demarcaţiune de care vorbim, au fost şi sunt porniţi să recomande aplicarea îngăduinţei ce s’a arătat agriculto­rilor şi tuturor celorlalte clase so­ciale, negustori, industriaşi, pro­prietari urbani etc. Iar dacă ar urma să se ţină cont de aceste re­vendicări formulate de aceleaşi personalităţi care cer lichidarea to­tală a trecutului, ar trebui procla­mat un moratoriu general care ar cuprinde şi pe meseriaşii de toate categoriile, iertându-se datoriile dulgherilor, curelarilor, zarzavagii­lor şi altor, câţi ori fi. Lichidarea trecutului n’ar mai lua sfârşit. Cu o asemenea stare de spirit nu poate renaşte încrederea care fundamentul creditului şi nu putem răzui la o organizare sănătoasă elementelor de producţiune chema­te să dea viată Statului. $i în Germania s’au luat măsuri pentru ajutorarea agriculturei a­­cordându-se o amputare a­ datorii­lor agricole. Și acolo s au ivit nafta în sensul unui *** de VIATOR neral. Iată cum sună un comunica oficial al guvernului din Berlin apărut în August: „In ultimul timp băncile au pri­mit numeroase adrese din partea debitorilor prin care refuză achita­rea împrumuturilor și a dobânzilor invocând măsurile luate de guver­nul Reichului în sensul unei redu­ceri generale a creanţelor și a do-1~~ T--------------------------------„a- _ f-i-v. uaiIMIUl. VClOiUUCd­dtCdMd C­laisa Atitudinea acestor debitori nu poa­te decât să zdruncine creditul ge­neral și să primejduiască reclădi­rea economiei Germaniei“. Un comunicat de acest gen, ema­nat de guvernul ţărei, ar contribui ma­i mult decât ori­ce altă măsură a renașterea creditului. Miliardele d 16 lei tezaurizate prin sefuri ar­esi­t lumina zilei insuflând noui pu­teri de viată economiei nationale, ne trebue asigurarea că mâine nu se vor vota legi noi de amputare î­n sensul restabilizăre. Finanţele franceze PARIS, 13 Septembrie (prin te­lefon). — Din izvor autorizat se desminte zvonul, care de câteva zile circuli în borsi, că, pentru a­­coperirea deficitului budgetar, gu­vernul s’ar gândi să recurgă mai mult la agravarea fiscalităţii de­­cât la comprimarea cheltuelilor. Adevărul e că, in acţiunea de a­­sanare a finanţelor publice, va prevala Politica de economii şi de suprimare a cheltuelilor somptu­acestea nu vor contă decât in f­oarte redusă proporţie, faţă de cifra deficitară de şase miliarde de franci. Politica grâului in Franţa DECLARAŢIILE MINISTRULUI AGRICULTURII Prin telefon dela corespondentul nostru special PARIS, 13 Septembrie. — Din­­tr’un i­nterview acordat lui Le Jour­nal de către d. Queuille, ministrul agriculturii: La cele 12 milioane de chintale de grâu reportate, urmează să se adauge 93 milioane de chintale — recolta Franţei propriu-zise — şi 2.500.000 chintale venite din Alge­ria, Tunisia şi Maroc. Un total de 107.500.000 chintale. Nevoile consumului totem, în cursul campaniei, sunt evaluate la 78 milioane de chintale. Adăugân­­du-se 10 milioane de chiotale de grâu de semânţă, consumaţia to­tală se va ridica la 88 miooane de chintale. Escedentul va fi resorbit pe ca­lea exportului — vreo două milioa­ne de chintale, — pe calea denatu­rării pentru hrana vitelor, prin re­ducerea procentului de extragere e fătpei — alte 6—7 m­ioane de cato­tale. In ce priveşte legea dela 10 Iu­lie 1933 pentru fixarea unui preţ informal, ministrul asigură că dis­poziţia aceasta va fi menţinută şi aplicată fără slăbiciune. Că legea a fost şi rămâne necesară, ajunge să ne întrebăm: Care ar fi astăzi preţul grâului, dacă n’ar fi inter­veni o legiuire excepţională? Preţul minimal defineşte o poli­tică dela care guvernul nu se va abate. încheind, d. Queuille sfătueşte pe agricultori să nu-şi sporească se­mănăturile de grâu şi să nu sacri- Îîfe. - purfur­a ^?ereaiel^r„_ .sfipifwtorfi cu această condiţie ţăranul fran­­cez va putea obţine, în anii urmă­tori, un preţ intern superior pre­ţului mondial al grâului. 6 PAGINI p­iaţa. 13 Septembrie Piaţa noastră s’a înviorat. De mult nu s’au mai făcut atâtea tran­­zacţiuni — mai ales Industriale — câte s’au făcut la noi în ultimul timp. Se creează noui fabrici, cele existente sunt mărite şi în foarte multe fabrici se produc noui arti­cole. Acest fenomen se datoreşte fap­tului că banii îngheţaţi in ţară, cari trebuiau să iasă din ţară pen­tru acoperirea importului, dar cari din cauza dispoziţiilor de de­vize nu pot fi expediaţi peste gra­niţă, caută plasament. Industria cehoslovacă are de încasat astfel de la noi, 700 milioa­ne lei şi caută un plasament cât mai bun la noi, ca banul să nu ră­mână neproductiv. Delegaţi ai in­dustriei cehoslovace au sosit în ţară şi studiază această problemă. Marea industrie ungară Care are de încasat din România importan­te sume pentru mărfurile vândute Pe piaţa noastră, face de asemeni importante investiţii- Fabricile lor din România sunt acum în plipă desvoltare. In toate cer­curile industriale se observă un puternic optimism. * Banca Comercială Română şi-a vândut dreptul ce-l avea în cali­tate de cointeresată la fabricile chimicale „Mărăşeşti”. Acţiunile a­­cestei societăţi cari erau în pose­siunea băncii au fost cumpărate de consorţiul mondial de chimica­le, Taussig. • Concurenţa dintre vânzătorii en- Ao­ derea preţului la spirtul de cerea­le. Azi, spirtul s© vinde in Capita­lă cu 78 lei litru, faţă de 80 cât era acum câteva zile. Cum am spus scăderea aceasta nu e provocată de Monopolul spir­tului ci de vânzători cari renunţă la câştigul lor pentru a înfrânge concurenţa. In ultima lună vânzarea spirtu­lui a fost foarte bună. Nu numai Monopolul spirtului dar şi fabri­canţii sunt mulţumiţi. * Bursa noastră a avut ori o zi bună Târgul a fost însufleţit. Volumul de afaceri foarte mare. Cursurile acţiunilor bancare, in­dustriale şi petrolifere înregistrea­ză urcări-Compartimentul efectelor ceva mai calm. Renta stabilizării cedează dela 33 la 32. Renta desvoltării dela 35 la 34. Acţiunile Banca Naţională se urcă dela 4600 la 4625. S. T. B. dela 1070 la 1090. Reşiţa dela 265 la 270. Letea dela 395 la 405. Clă­direa Românească dela 300 la 305- Mica dela 840 la 845. Acţiunile Astra Română se ur­că dela 730 la 750. Steaua Româ­nă dela 450 la 480- Concordia de­la 460 la 490. Creditul Minier de­la 315 la 330. I. R. D. P. dela 80 la 90. Petrol Block dela 87 la 100. * Piaţa cerealelor a fost susţinută la grâu. Grâul a înregistrat impor­tante urcări. S-a plătit în Capitală pentru până la 43000 vagonul predat la moară. Preţurile celorlalte cereale au rămas neschimbate­­• In convenţia comercială recent încheiată intre Iugoslavia şi Un­garia, iugoslavii au obţinut o co­tă de 45.000 de tone lemne de foc, 4.800 de tone cărbuni de lemne şi circa 33.000 de tone cherestea. « Modificările aduse in aplicarea regimului de contingentare a pro­dus o foarte bună impresie în cer­curile comerciale şi industriale. O delegaţie a industriaşilor se va prezenta in audienţă la d. Gr. Gafencu subsecretar de stat pen­tru a-i mulţumi pentru Înlesnirile pe care le-a făcut comerţului şi Industriei româneşti. •! •' » V T' ■ ■ Societatea telefoanelor va redu­ce de la 1 Octombrie preţul con­vorbirilor telefonice făcute din ca­­bine oficiale. Preţul unei convor­biri va fi de 4 lei. S-au comandat fişe speciale pentru posturile pu­blice automate. Apoi va Începe o campanie pen­tru Instalarea unor nouă telefoane­ Două luni de zile nu se va lua nici o taxă de Instalare. .. . ■ * Dolarul e­ste nou ceva mai slab. El a cotat la Paris 17.69 față de 1731 din ajun șl la Londra 4.57.75. Ora sterlină cotează la Paris 81.60 și la Londra tot atât. Celelalte devize n’au suferit schimbări importante. Starea economică a Austriei Ştirile despre situaţie economică a Austriei sunt în mare parte neexacte dacă nu chiar curate falsuri. Austria poate înregistra, de fapt, începutul unei «înviorări economice, produsă nu printr’o conjunctură arti­ficială ca industrie de arme ori pro­­ducţie ca gros forţată pentru sco­puri pe jumătate ori pe deantregul militare. Cancelarul Dollfuss, pe care lumea îl cunoaşte in general ca politician, s’a ridicat din cercuri economice. Până la venirea in capul guvernului, el trecea drept economist practic, in deosebi ca un bun cunoscător al a­­gri­culturii, însuşirile lui politice şi lea a arătat deabia la cursul evenimen­telor şi a fost, deaceea, in stare să întrunească într’o mână conducerea politică cu cea economică. Cu mult înainte de venirea la gu­vern, d. Dollfuss a sprijinit ideea schimbului preferenţial internaţional împotriva sistemului clauzei naţiunii celei mai favorizate susceptibil de pu­ţină mobilitate, iar de când e la gu­vern îşi consacră cea mai mare par­­te din activitatea sa chestiunilor e­­conomice. Străduinţele guvernului pe tărâmul comercial au întâmpinat la început dificultăţi. RAPORTURILE COMERCIALE CU VECINII Raporturile comerciale ale Aus­­triei, cu vecinii In special, au tre­­­buit să se examinate şi corectate prin încheierea de noui convenţiuni. Munca aceasta a avut succes, reali­­zânduse o sensibilă îmbunătăţire a situaţiei politico-comerciale, ceea ce o dovedeşte şi sporirea constatată la comerţul exterior. Astfel, exportul Austriei din Iulie anul acesta s a urcat de la S8 la 74 milioane şilingi, deci cu 25 la sută. In timp ce importul a scăzut de ase­menea considerabil, Pasivul com­er­­cial a fost in Iulie din anul acesta de 53 milioane, pe cind in Iulie din anul trecut el s’a urcat la 50 mili­oane ier In alţi ani la 80 şi 90 mili­oane. Pasivul comerţului exterior al Austriei a scăzut cu 4 la sută. Acea­­stă ameliorare e de atribuit nu numai modificării preţurilor la mărfuri ci şi schimbării înregistrată la quantu­­mul exportului şi importului. O scădere deosebit de mare se con­stată la importul combusti­bilelor mi­­nerale şi mărfurilor fabricate, iar ur­carea exportului revine mai ales măr­­furilor semifabricate, apoi mărfurilor fabricate, produselor alimentare şi băuturilor. Balanţa comercială a Au­­striei a realizat o îmbunătăţire, in primul semestru din 1933, de 185,5 milioane şilingi, faţă de cea din anul trecut din aceeaşi perioadă, întrucât excedentul importului s’a redus cu 45 la sută, ceea ce e de atribuit scă­derii mari suferită de valoarea măr­furilor importate. In schimbul Austriei cu diferite state s’au produs simţitoare modifi­­cari. Remarcabilă e sporirea exce­dentului de export in comerţul cu Italia, care a fost in primul seme­stru din 1933 de 15,4 miloane şi lungi, pe când in aceeaş perioadă din anul trecut, rezulta un pasiv in ba­lanţa comercială de 2,1 milioane. Cu România pasivul balanţei comerciale a scăzut dela 37 milioane la 20 mii. şilingi. In urma nouei convenţiuni co­merciale cu Ungaria, pasivul balan­­ţei comerciale s'a redus dela 50,4 la 26,6 milioane, exportul în Ungaria în primul semestru 1933 fiind de 46,2 iar importul din această ţară de 72,8 milioane. Interesantă e comparaţia la comerţul cu Germania Excedentul, exportului german din primul semestru 1933 n’a fost aproa­pe nici pe jumătatea celui din anul trecut, din aceeaşi perioadă. Scăderea provine aci, la export, atât de la re­ducerea preţurilor cât şi de la reduce­­rea cantităţilor cu 12 la sută, pe când cantităţile importate au rămas cam a­­ceieaşi. Presa austriacă accentuiază deducţiile ce se pot face din această situaţie a comerţului cu Germania, când în astfel de împrejurări se sus­ţine in unele cercuri că Austria n’ar fi viabilă şi numai naţional-socialis■ mul ar pute-o salva. BUGETUL In ceea ce priveşte bugetul Austriei echilibrul lui a fost menţinut în anul curent şi se speră că va putea fi e­chilibrat şi in anul viitor. Guvernul Dollfuss a izbutit să organizeze pe baze largi şi problema muncii, cu toa­tă insuficienţa mijloacelor financia­­re. Temuta catastrofă a turismului de anul acesta, ce avea să se producă în urma taxei de 1000 mărci pentru călătorii germani, nu s-a produs­ în­casările totale din turism se apre­ciază anul acesta între 180 şi 200 mi­lioane, iar festivităţile de la Salzburg au avut rezultate admirabile. Re­colta a fost foarte bună şi va da un excedent de cel puţin 10O milioane şilingi. Deci faţă de un eventual de­­ficit al turismului se va realiza un considerabil excedent la producția agrară. In rezumat se poate spune că Austria a trecut de momentul cel mai acut al depresiunii economice. ia~î£kggft ■ ——«i­m T­. ■ , , wiSwBd«» Perspectiva unui dumping american — Prin telefon dein corespondentul nostru special PARIS, 13 Septembrie. — In cercurile, a căror Preocupare de căpitenie e înviorarea comerţului exterior, se urmăreşte nu numai cu un viu interes, dar şi cu oare­care îngrijorare evoluţia experien­ţei americane. Pentru că, fără a se scădea câ­­tuş de puţin meritul sforţării pre­­şedinţiale, nu e mai puţin adevă­rat, că rezutatele până acum do­bândite sunt departe de a fi mul­ţumitoare, fără a se intra în ex­puneri amănunţite, ajunge cons­tatarea că o săptămână a trecut de la scadena fixată de N. R. A. PENTRU REDUCEREA ŞOMA­JULUI CU 6 MILIOANE DE U­­NITAŢI, luă nu de la aplicarea politicii codirilor, ci începând cu Martie e­poca schimbării de preşedinte­­ de regim — NUMĂ­RUL Ş­O­MERILOR ANGAJAŢI NU DEPĂŞEŞTE MULT CIFRA DE 2 MILIOANE. Pentru moment multe întreprin­deri se găsesc în imposibilitatea materială de a lărgi cadrele per­sonalului lor deoarece micşorarea citei de afaceri provoacă o scă­dere a producţiei. Fenomen notat în industria siderurgică, în cea automobilă, în industria textilă, în producţia energiei electrice. Nu e deloc exagerată deducţia că, dacă noua criză se prelungeşte, o bună parte, dacă nu totalitatea lucrătorilor recent angajaţi va fi din nou licenţiată. Un nou contingent de şomeri îl dau acum exploatările agricole, plantaţiile de bumbac şi de tutun. Fascinată de ţelul urcării preţuri­­lor la materiile prime şi la cerea­le, administraţia din Washington a nesocotit dosul medaliei. Pentru menţinerea preţurilor, majorate s’a preconizat reducerea produc­ţiei Dar o producţie redusă are nevoie de un număr redus de braţe. Sub presiunea organizaţiilor muncitoreşti Preşedintele Roose­velt va trebui să-şi modifice pla­nul de reclădire economică. Nu împuţinarea, ci sporirea producţiei pe toate tărâmurile. Imensele fonduri destinate a despăgubi pe proprietarii exploa­tărilor amputate, vor căpăta o nouă utilizare. SUBVENŢIONA­REA EXPORTULUI EXCEDEN­TULUI DE PRODUCŢIE. Şi se ştie că, în împrejurările de astăzi, exportul american subvenţionat e sinonim cu dumping american. O. FELD Creditele acordate de Fe­deral Reserve System NEW-YORK, 13 Septembrie (prin cablu).­­ In ultima săptă­mână, creditele emise de Federal Reserve System au crescut cu 40 milioane de dolari. Circulaţia fi­duciară a crescut cu 56 milioane (5.648 milioane de dolari, contra 5.592 milioane). Băncile americane refuză sa m­ameze pianul d-lui Roosevall — Pm cablu şi telefon de la corespondenţii noştri — NEW YORK, 13 Septem­brie (pm cablu). — Cu ter­apeul stăruitor al Preşedintelui, bancherii persistă in refuzul lor de a finataa pianul N. R. A« Nu din opoziţie politica, ci din onsideraţiuni de bună gopodărie a depo­zitelor c le-a fost încre­dinţate , pentru siguran­ţa căror simt făcuţi răs­punzător. Băncii observă că man­datul tail ce-l au dela depună­ri­e de a nu face înlesniri decât acelor o­­peraţiui comerciale, cari urmează să se lichide­ze în cip automat şi în termen elativ scurt. Pe când mustri­a americană are nevoe de capitaluri permanente, iar băncile nu pot acorda credite pe terme lung şi cu po­sibilităţi de prelungire. Cu un holar instabil, al cărui scor constituie un mare şingrijitor punct de întinare, băncile mi se pot aventura în parti­­cipaţiuni industriale. Standard Oii obiectează, că această comisiune, ai cărei membrii au fost de­semnaţi de către Preşe­dintele Roosevelt şi minis­trul de interne lies, nu reprezintă cu adevărat industria petroliferă. Pe de alus parte contestă le­galitatea fixării preţuri­lor de către această co­­misiune. Cond­icio­ cu Standard Oil PARIS, 13 Septembrie (prin telefon).— din New York Herald (ediţia pari­ziană): Circulă zvonul, că Stan­dard Oil of Netw Jersey ar fi refuzat să dea infor­maţiile cerute de comisiu­nea însărcinată de JV. R. A. cu aplicarea codului in­dustriei petrolifere. Mustafa Kemal va vizita Atena ATENA, 13 (Rador). — Presa din Atena anunţă că Mustafa Ke­mad Paşa, preşedintele Republicei turceşti, va vizita în curând A­­tena. " / SITUAŢIA EXTERNA Eliberarea Vienei Viena a sărbătorit cu mare pompă aniversarea de două veacuri şi jumă­tate de la eliberarea de sub turci. Sărbătoarea a avut prea puţin carac­terul unei pioase comemorări isto­rice. Ea a fost folosită ca o demon­­straţie politică, pentru afirmarea in­­dependenţii Austriei şi a puterilor cari, ca odinioară, vor trebui să o mântuiască şi azi de primejdia străină. Demonstraţia a reuşit. Ea a în­trecut chiar aşteptările, căci guver­nul Dollfuss a folosit-o ca să afirme crezul politic care va sta la temelia viitoarei organizări a statului aus­triac şi pentru a desemna şi omul în jurul cărua are să se facă acea­­stă transformare. Viitoarea organi­zare a Austriei va încerca să fie du­­pă pilda fascistă. Omul este prinţul Starhemberg. Strămoşii acestuia au luptat pe zidurile Vienei ca să isgo­­nească pe cotropitorii turci.. Prinţul căruia In discursul său cancelarul i-a adresat salutul „Heil Starhemberg’^ este reprezentantul cel mai ascultat­ al ideilor şi metodelor fasciste in Austria. „ Am analizat în acest joc, nu da mult, necesitatea firească a evoluţiei austriace, spre un regim de autori­tate şi de prestigiu. D. Dollfuss pre­găteşte această evoluţie cu multă dibăcie şi cu şanse mari de succes. Simpatia străinătăţii l-a sprijinit ne­­contenit. Serbările recente la Viena au dovedit, prin participarea şi entu­ziasmul populaţiei, că poziţia in­ternă a cancelarului este mult îm­bunătăţită. . " Din punct de vedere extern, Ita­lia recoltează la Viena o întărire a poliţiei sale. In lupta pentru influ, sigur, o victorie care mai greu ar fi fost dobândită dacă adversarul era. «hui. Faţă însă de primejdia Ansch­­lussului, cancelariile apusene văd cu mai puţină îngrijorare întărirea in­fluenţei italiene la Viena şi încura­jează o tendinţă, care altădată ar­ fi stârnit împotriviri categorice. Variațiile lirei sterline PARIS, 13 Septembrie (prin te­lefon). — Variaţiile lirei sterline, îndeosebi reprizele notate a doua zi după o prea mare scădere, se ex­plică aci precum urmează: Dacă fondul englez de egalizare, valutară nu mai intervine cu ener­gia de mai înainte ori chiar de loc, nu însemnează că Trezoreria bri­tanică se de­sinter­ează de soarta devizei. Intervine indirect și iată cum: Cumpărătorul necunoscut (fon­dul de egalizare sau Banca An-­ gliei) nu mai apare ca amator în târgul liber al aurului. Aurul ofe­rit — al cărui volum e acum mărit prin metalul trimis de Japonia — astfel absorbit aproape numai de către cumpărătorii continentali.­ Iar aceștia, ca să poată cumpăra aur la Londra, trebuie ca mai intâi să-și procure lire, iar aceste cum­­pârâturi de lire împiedică depre­cierea prea bruscă a devizei en­gleze. Chestiunea Austriei PARIS, 13 Septembrie (prin te­lefon). — In Agence économique et financiére, d. Henry Bérenger, preşedintele comisiunii afacerilor, străine a Senatului, vorbind de po­sibilitatea unei invaziuni hitleriste în Tyrolul austriac, cu sau fără în­cuviinţarea făţişă a cancelarului Hitler, conchide: Dacă această lovitură se produ­ce, Europa se va resemna, fără să reacţioneze?. Sau va aviza numai­decât la sancţiunile necesare? Şi cam­ vor fi aceste sancţiuni? Şi cine le va a­­plica? Societatea Raţiunilor sau pactul în patru? Ori amândouă? Numai teama de sancţiuni, adică de jandarmul european, poate încă înfrâna pe Hitler şi legiuirile sale. Dar există oare un jandarm eu­ropean? O vom afla la Paris in săptămâ­na care începe la 18 Septembrie aşa ni se anunţă. Cififi in Pag. 6­a Tendința burselor in străinătate Serviciul nostru financiar și economic

Next