Argus, septembrie 1933 (Anul 23, nr. 6118-6143)
1933-09-15 / nr. 6130
ANUL XXIII No. 6130 Citiţi şi ziarul vestri ABONAMENTE I 1H TARA Un an • • 1000 lei 6 luni« • ■ 550 » 3 luni. • • 300 „ 3 Iei în țară, 6 lei in streinătate IU STRANATATE Un an • . 2200 lei 6 luni« • • 1300 m 3 luni« « • 8000 ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Mills No. 24. EL INDUSTRIEI şi FINANŢEI TELEFON: 30693 d 3-269 * Vineri 15 Septembrie 1933 Faceţi publicitate ziarul nostru ţi întreprinderea dvs. la Iuniori. PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate In Leul şi Creditul In vremurile de azi, când problema creditului extern e atât de grea, orice lovitură ce se dă leului stabilizat, reazămul capital al economiei naţionale, este cât se poate de nepotrivită Pe lângă deficitul bugetar, pe lângă greutatea unei înţelegeri cu creditorii de la cari cerem o uşurare a datoriei externe, să mai venim cu restabilizări monetare cari ar dărâma toate înţelegerile înfăptuite cu băncile de emisiune străine, să ne aruncăm fără să fim siliţi într’o aventură monetară ce ne poate duce la dezastru, nu poate fi o soluţie de scăpare. Avem alte griji, poruncitoare, la cari omul de Stat trebue să se gândească în prima linie. Pe cât o terapeutică a leului nu e la locul ei, pe atât de terapeutică a creditului devine o chestie vitală pentru țară. Se opun obstacole de neînvins schimbului de bunuri între popoare, nici unul din ele nu e hotărât să facă jertfele necesare pentru a pune capăt nenorocitelor restricţiuni cari paralizează comerţul. Răul va trebui să se mai agraveze, să provoace prăbuşiri încă mai mari, până ce va încolţi în mintea conducătorilor ideia unei înţelegeri salvatoare. Până atunci, datoria fiecărei tari în parte — şi ia special datoria tarilor agricole, cele mai greu lovite de criză — este să-şi încordeze puterile pentru că prin propriile lor resurse, mult puţine câte tu, să-şi organizeze existenţa astfel ca Statul să poată înfrunta vijelia. Odată ce ştim bine că un ajutor bănesc extern este exclus pe vreme îndelungată, Un Jo***"«* filementar ne conscmvue ac recomandă nu o dărâmare a monedei naţionale statornicită cu mari sacrificii, ci o politică de rezistenţă în cadrul mijloacelor de cari dispunem. Capitaliştii străini nu vor continua să contribue la acoperirea deficitelor noastre bugetare devenite cronice. In mâna noastră stă mântuirea, noi trebue să izbăvim păcatele din trecut. S’o facem cu bărbăţie şi cu hotărâre. Prima datorie a momentului este o cercetare pentru a stabili can sunt elementele de caracter internaţional, independente de voinţa noastră, ce au concurat la intensificarea unei crize al cărei punct culminant este suspendarea transferului şi care sunt cauzele interne ale actualei stări de lucruri. O cauză internă decisivă este, fără îndoială, dispariţia oricărui credit, cea ce reduce la neputinţă vre-o iniţiativă creatoare şi condamnă la o agonie lentă întreprinderile productive ce ne-au mai rămas. Origina aceste eclipse totale a creditului o cunoaştem cu toţii: este legiuirea care a răspândit credinţa că în ţara românească debitorul nu mai e biut să'şi achite datoria, este dispreţu total al cuvântului dat, al obligaţiunei contractate. In ultimul timp am înregistra manifestări într’o parte a prese noastre, prin care se cerea în moc imperativ trasarea unei linii de demarcaţiune între trecut şi viitor. Să punem punct politicei de îngăduinţă excesivă pentru debitori şi si reintrăm în era normală a respectului convenţiunilor între părţi. Durere, un trecut recent ne învaţă că aceste pocăinţi ce rezultă dintr’o concepţie sănătoasă a realităţei, nu sunt efectul unei convingeri statornice. Pentru că aceeaşi confraţi cari pledează cu atâta căldură pentru linia de demarcaţiune de care vorbim, au fost şi sunt porniţi să recomande aplicarea îngăduinţei ce s’a arătat agricultorilor şi tuturor celorlalte clase sociale, negustori, industriaşi, proprietari urbani etc. Iar dacă ar urma să se ţină cont de aceste revendicări formulate de aceleaşi personalităţi care cer lichidarea totală a trecutului, ar trebui proclamat un moratoriu general care ar cuprinde şi pe meseriaşii de toate categoriile, iertându-se datoriile dulgherilor, curelarilor, zarzavagiilor şi altor, câţi ori fi. Lichidarea trecutului n’ar mai lua sfârşit. Cu o asemenea stare de spirit nu poate renaşte încrederea care fundamentul creditului şi nu putem răzui la o organizare sănătoasă elementelor de producţiune chemate să dea viată Statului. $i în Germania s’au luat măsuri pentru ajutorarea agriculturei acordându-se o amputare a datoriilor agricole. Și acolo s au ivit nafta în sensul unui *** de VIATOR neral. Iată cum sună un comunica oficial al guvernului din Berlin apărut în August: „In ultimul timp băncile au primit numeroase adrese din partea debitorilor prin care refuză achitarea împrumuturilor și a dobânzilor invocând măsurile luate de guvernul Reichului în sensul unei reduceri generale a creanţelor și a do-1~~ T--------------------------------„a- _ f-i-v. uaiIMIUl. VClOiUUCddtCdMd Claisa Atitudinea acestor debitori nu poate decât să zdruncine creditul general și să primejduiască reclădirea economiei Germaniei“. Un comunicat de acest gen, emanat de guvernul ţărei, ar contribui mai mult decât orice altă măsură a renașterea creditului. Miliardele d 16 lei tezaurizate prin sefuri aresit lumina zilei insuflând noui puteri de viată economiei nationale, ne trebue asigurarea că mâine nu se vor vota legi noi de amputare în sensul restabilizăre. Finanţele franceze PARIS, 13 Septembrie (prin telefon). — Din izvor autorizat se desminte zvonul, care de câteva zile circuli în borsi, că, pentru acoperirea deficitului budgetar, guvernul s’ar gândi să recurgă mai mult la agravarea fiscalităţii decât la comprimarea cheltuelilor. Adevărul e că, in acţiunea de asanare a finanţelor publice, va prevala Politica de economii şi de suprimare a cheltuelilor somptuacestea nu vor contă decât in foarte redusă proporţie, faţă de cifra deficitară de şase miliarde de franci. Politica grâului in Franţa DECLARAŢIILE MINISTRULUI AGRICULTURII Prin telefon dela corespondentul nostru special PARIS, 13 Septembrie. — Dintr’un interview acordat lui Le Journal de către d. Queuille, ministrul agriculturii: La cele 12 milioane de chintale de grâu reportate, urmează să se adauge 93 milioane de chintale — recolta Franţei propriu-zise — şi 2.500.000 chintale venite din Algeria, Tunisia şi Maroc. Un total de 107.500.000 chintale. Nevoile consumului totem, în cursul campaniei, sunt evaluate la 78 milioane de chintale. Adăugându-se 10 milioane de chiotale de grâu de semânţă, consumaţia totală se va ridica la 88 miooane de chintale. Escedentul va fi resorbit pe calea exportului — vreo două milioane de chintale, — pe calea denaturării pentru hrana vitelor, prin reducerea procentului de extragere e fătpei — alte 6—7 mioane de catotale. In ce priveşte legea dela 10 Iulie 1933 pentru fixarea unui preţ informal, ministrul asigură că dispoziţia aceasta va fi menţinută şi aplicată fără slăbiciune. Că legea a fost şi rămâne necesară, ajunge să ne întrebăm: Care ar fi astăzi preţul grâului, dacă n’ar fi interveni o legiuire excepţională? Preţul minimal defineşte o politică dela care guvernul nu se va abate. încheind, d. Queuille sfătueşte pe agricultori să nu-şi sporească semănăturile de grâu şi să nu sacri- Îîfe. - purfura ^?ereaiel^r„_ .sfipifwtorfi cu această condiţie ţăranul francez va putea obţine, în anii următori, un preţ intern superior preţului mondial al grâului. 6 PAGINI piaţa. 13 Septembrie Piaţa noastră s’a înviorat. De mult nu s’au mai făcut atâtea tranzacţiuni — mai ales Industriale — câte s’au făcut la noi în ultimul timp. Se creează noui fabrici, cele existente sunt mărite şi în foarte multe fabrici se produc noui articole. Acest fenomen se datoreşte faptului că banii îngheţaţi in ţară, cari trebuiau să iasă din ţară pentru acoperirea importului, dar cari din cauza dispoziţiilor de devize nu pot fi expediaţi peste graniţă, caută plasament. Industria cehoslovacă are de încasat astfel de la noi, 700 milioane lei şi caută un plasament cât mai bun la noi, ca banul să nu rămână neproductiv. Delegaţi ai industriei cehoslovace au sosit în ţară şi studiază această problemă. Marea industrie ungară Care are de încasat din România importante sume pentru mărfurile vândute Pe piaţa noastră, face de asemeni importante investiţii- Fabricile lor din România sunt acum în plipă desvoltare. In toate cercurile industriale se observă un puternic optimism. * Banca Comercială Română şi-a vândut dreptul ce-l avea în calitate de cointeresată la fabricile chimicale „Mărăşeşti”. Acţiunile acestei societăţi cari erau în posesiunea băncii au fost cumpărate de consorţiul mondial de chimicale, Taussig. • Concurenţa dintre vânzătorii en- Ao derea preţului la spirtul de cereale. Azi, spirtul s© vinde in Capitală cu 78 lei litru, faţă de 80 cât era acum câteva zile. Cum am spus scăderea aceasta nu e provocată de Monopolul spirtului ci de vânzători cari renunţă la câştigul lor pentru a înfrânge concurenţa. In ultima lună vânzarea spirtului a fost foarte bună. Nu numai Monopolul spirtului dar şi fabricanţii sunt mulţumiţi. * Bursa noastră a avut ori o zi bună Târgul a fost însufleţit. Volumul de afaceri foarte mare. Cursurile acţiunilor bancare, industriale şi petrolifere înregistrează urcări-Compartimentul efectelor ceva mai calm. Renta stabilizării cedează dela 33 la 32. Renta desvoltării dela 35 la 34. Acţiunile Banca Naţională se urcă dela 4600 la 4625. S. T. B. dela 1070 la 1090. Reşiţa dela 265 la 270. Letea dela 395 la 405. Clădirea Românească dela 300 la 305- Mica dela 840 la 845. Acţiunile Astra Română se urcă dela 730 la 750. Steaua Română dela 450 la 480- Concordia dela 460 la 490. Creditul Minier dela 315 la 330. I. R. D. P. dela 80 la 90. Petrol Block dela 87 la 100. * Piaţa cerealelor a fost susţinută la grâu. Grâul a înregistrat importante urcări. S-a plătit în Capitală pentru până la 43000 vagonul predat la moară. Preţurile celorlalte cereale au rămas neschimbate• In convenţia comercială recent încheiată intre Iugoslavia şi Ungaria, iugoslavii au obţinut o cotă de 45.000 de tone lemne de foc, 4.800 de tone cărbuni de lemne şi circa 33.000 de tone cherestea. « Modificările aduse in aplicarea regimului de contingentare a produs o foarte bună impresie în cercurile comerciale şi industriale. O delegaţie a industriaşilor se va prezenta in audienţă la d. Gr. Gafencu subsecretar de stat pentru a-i mulţumi pentru Înlesnirile pe care le-a făcut comerţului şi Industriei româneşti. •! •' » V T' ■ ■ Societatea telefoanelor va reduce de la 1 Octombrie preţul convorbirilor telefonice făcute din cabine oficiale. Preţul unei convorbiri va fi de 4 lei. S-au comandat fişe speciale pentru posturile publice automate. Apoi va Începe o campanie pentru Instalarea unor nouă telefoane Două luni de zile nu se va lua nici o taxă de Instalare. .. . ■ * Dolarul este nou ceva mai slab. El a cotat la Paris 17.69 față de 1731 din ajun șl la Londra 4.57.75. Ora sterlină cotează la Paris 81.60 și la Londra tot atât. Celelalte devize n’au suferit schimbări importante. Starea economică a Austriei Ştirile despre situaţie economică a Austriei sunt în mare parte neexacte dacă nu chiar curate falsuri. Austria poate înregistra, de fapt, începutul unei «înviorări economice, produsă nu printr’o conjunctură artificială ca industrie de arme ori producţie ca gros forţată pentru scopuri pe jumătate ori pe deantregul militare. Cancelarul Dollfuss, pe care lumea îl cunoaşte in general ca politician, s’a ridicat din cercuri economice. Până la venirea in capul guvernului, el trecea drept economist practic, in deosebi ca un bun cunoscător al agriculturii, însuşirile lui politice şi lea a arătat deabia la cursul evenimentelor şi a fost, deaceea, in stare să întrunească într’o mână conducerea politică cu cea economică. Cu mult înainte de venirea la guvern, d. Dollfuss a sprijinit ideea schimbului preferenţial internaţional împotriva sistemului clauzei naţiunii celei mai favorizate susceptibil de puţină mobilitate, iar de când e la guvern îşi consacră cea mai mare parte din activitatea sa chestiunilor economice. Străduinţele guvernului pe tărâmul comercial au întâmpinat la început dificultăţi. RAPORTURILE COMERCIALE CU VECINII Raporturile comerciale ale Austriei, cu vecinii In special, au trebuit să se examinate şi corectate prin încheierea de noui convenţiuni. Munca aceasta a avut succes, realizânduse o sensibilă îmbunătăţire a situaţiei politico-comerciale, ceea ce o dovedeşte şi sporirea constatată la comerţul exterior. Astfel, exportul Austriei din Iulie anul acesta s a urcat de la S8 la 74 milioane şilingi, deci cu 25 la sută. In timp ce importul a scăzut de asemenea considerabil, Pasivul comercial a fost in Iulie din anul acesta de 53 milioane, pe cind in Iulie din anul trecut el s’a urcat la 50 milioane ier In alţi ani la 80 şi 90 milioane. Pasivul comerţului exterior al Austriei a scăzut cu 4 la sută. Această ameliorare e de atribuit nu numai modificării preţurilor la mărfuri ci şi schimbării înregistrată la quantumul exportului şi importului. O scădere deosebit de mare se constată la importul combustibilelor minerale şi mărfurilor fabricate, iar urcarea exportului revine mai ales mărfurilor semifabricate, apoi mărfurilor fabricate, produselor alimentare şi băuturilor. Balanţa comercială a Austriei a realizat o îmbunătăţire, in primul semestru din 1933, de 185,5 milioane şilingi, faţă de cea din anul trecut din aceeaşi perioadă, întrucât excedentul importului s’a redus cu 45 la sută, ceea ce e de atribuit scăderii mari suferită de valoarea mărfurilor importate. In schimbul Austriei cu diferite state s’au produs simţitoare modificari. Remarcabilă e sporirea excedentului de export in comerţul cu Italia, care a fost in primul semestru din 1933 de 15,4 miloane şi lungi, pe când in aceeaş perioadă din anul trecut, rezulta un pasiv in balanţa comercială de 2,1 milioane. Cu România pasivul balanţei comerciale a scăzut dela 37 milioane la 20 mii. şilingi. In urma nouei convenţiuni comerciale cu Ungaria, pasivul balanţei comerciale s'a redus dela 50,4 la 26,6 milioane, exportul în Ungaria în primul semestru 1933 fiind de 46,2 iar importul din această ţară de 72,8 milioane. Interesantă e comparaţia la comerţul cu Germania Excedentul, exportului german din primul semestru 1933 n’a fost aproape nici pe jumătatea celui din anul trecut, din aceeaşi perioadă. Scăderea provine aci, la export, atât de la reducerea preţurilor cât şi de la reducerea cantităţilor cu 12 la sută, pe când cantităţile importate au rămas cam aceieaşi. Presa austriacă accentuiază deducţiile ce se pot face din această situaţie a comerţului cu Germania, când în astfel de împrejurări se susţine in unele cercuri că Austria n’ar fi viabilă şi numai naţional-socialis■ mul ar pute-o salva. BUGETUL In ceea ce priveşte bugetul Austriei echilibrul lui a fost menţinut în anul curent şi se speră că va putea fi echilibrat şi in anul viitor. Guvernul Dollfuss a izbutit să organizeze pe baze largi şi problema muncii, cu toată insuficienţa mijloacelor financiare. Temuta catastrofă a turismului de anul acesta, ce avea să se producă în urma taxei de 1000 mărci pentru călătorii germani, nu s-a produs încasările totale din turism se apreciază anul acesta între 180 şi 200 milioane, iar festivităţile de la Salzburg au avut rezultate admirabile. Recolta a fost foarte bună şi va da un excedent de cel puţin 10O milioane şilingi. Deci faţă de un eventual deficit al turismului se va realiza un considerabil excedent la producția agrară. In rezumat se poate spune că Austria a trecut de momentul cel mai acut al depresiunii economice. ia~î£kggft ■ ——«im T. ■ , , wiSwBd«» Perspectiva unui dumping american — Prin telefon dein corespondentul nostru special PARIS, 13 Septembrie. — In cercurile, a căror Preocupare de căpitenie e înviorarea comerţului exterior, se urmăreşte nu numai cu un viu interes, dar şi cu oarecare îngrijorare evoluţia experienţei americane. Pentru că, fără a se scădea câtuş de puţin meritul sforţării preşedinţiale, nu e mai puţin adevărat, că rezutatele până acum dobândite sunt departe de a fi mulţumitoare, fără a se intra în expuneri amănunţite, ajunge constatarea că o săptămână a trecut de la scadena fixată de N. R. A. PENTRU REDUCEREA ŞOMAJULUI CU 6 MILIOANE DE UNITAŢI, luă nu de la aplicarea politicii codirilor, ci începând cu Martie epoca schimbării de preşedinte de regim — NUMĂRUL ŞOMERILOR ANGAJAŢI NU DEPĂŞEŞTE MULT CIFRA DE 2 MILIOANE. Pentru moment multe întreprinderi se găsesc în imposibilitatea materială de a lărgi cadrele personalului lor deoarece micşorarea citei de afaceri provoacă o scădere a producţiei. Fenomen notat în industria siderurgică, în cea automobilă, în industria textilă, în producţia energiei electrice. Nu e deloc exagerată deducţia că, dacă noua criză se prelungeşte, o bună parte, dacă nu totalitatea lucrătorilor recent angajaţi va fi din nou licenţiată. Un nou contingent de şomeri îl dau acum exploatările agricole, plantaţiile de bumbac şi de tutun. Fascinată de ţelul urcării preţurilor la materiile prime şi la cereale, administraţia din Washington a nesocotit dosul medaliei. Pentru menţinerea preţurilor, majorate s’a preconizat reducerea producţiei Dar o producţie redusă are nevoie de un număr redus de braţe. Sub presiunea organizaţiilor muncitoreşti Preşedintele Roosevelt va trebui să-şi modifice planul de reclădire economică. Nu împuţinarea, ci sporirea producţiei pe toate tărâmurile. Imensele fonduri destinate a despăgubi pe proprietarii exploatărilor amputate, vor căpăta o nouă utilizare. SUBVENŢIONAREA EXPORTULUI EXCEDENTULUI DE PRODUCŢIE. Şi se ştie că, în împrejurările de astăzi, exportul american subvenţionat e sinonim cu dumping american. O. FELD Creditele acordate de Federal Reserve System NEW-YORK, 13 Septembrie (prin cablu). In ultima săptămână, creditele emise de Federal Reserve System au crescut cu 40 milioane de dolari. Circulaţia fiduciară a crescut cu 56 milioane (5.648 milioane de dolari, contra 5.592 milioane). Băncile americane refuză sa mameze pianul d-lui Roosevall — Pm cablu şi telefon de la corespondenţii noştri — NEW YORK, 13 Septembrie (pm cablu). — Cu terapeul stăruitor al Preşedintelui, bancherii persistă in refuzul lor de a finataa pianul N. R. A« Nu din opoziţie politica, ci din onsideraţiuni de bună gopodărie a depozitelor c le-a fost încredinţate , pentru siguranţa căror simt făcuţi răspunzător. Băncii observă că mandatul tail ce-l au dela depunărie de a nu face înlesniri decât acelor operaţiui comerciale, cari urmează să se lichideze în cip automat şi în termen elativ scurt. Pe când mustria americană are nevoe de capitaluri permanente, iar băncile nu pot acorda credite pe terme lung şi cu posibilităţi de prelungire. Cu un holar instabil, al cărui scor constituie un mare şingrijitor punct de întinare, băncile mi se pot aventura în participaţiuni industriale. Standard Oii obiectează, că această comisiune, ai cărei membrii au fost desemnaţi de către Preşedintele Roosevelt şi ministrul de interne lies, nu reprezintă cu adevărat industria petroliferă. Pe de alus parte contestă legalitatea fixării preţurilor de către această comisiune. Condicio cu Standard Oil PARIS, 13 Septembrie (prin telefon).— din New York Herald (ediţia pariziană): Circulă zvonul, că Standard Oil of Netw Jersey ar fi refuzat să dea informaţiile cerute de comisiunea însărcinată de JV. R. A. cu aplicarea codului industriei petrolifere. Mustafa Kemal va vizita Atena ATENA, 13 (Rador). — Presa din Atena anunţă că Mustafa Kemad Paşa, preşedintele Republicei turceşti, va vizita în curând Atena. " / SITUAŢIA EXTERNA Eliberarea Vienei Viena a sărbătorit cu mare pompă aniversarea de două veacuri şi jumătate de la eliberarea de sub turci. Sărbătoarea a avut prea puţin caracterul unei pioase comemorări istorice. Ea a fost folosită ca o demonstraţie politică, pentru afirmarea independenţii Austriei şi a puterilor cari, ca odinioară, vor trebui să o mântuiască şi azi de primejdia străină. Demonstraţia a reuşit. Ea a întrecut chiar aşteptările, căci guvernul Dollfuss a folosit-o ca să afirme crezul politic care va sta la temelia viitoarei organizări a statului austriac şi pentru a desemna şi omul în jurul cărua are să se facă această transformare. Viitoarea organizare a Austriei va încerca să fie după pilda fascistă. Omul este prinţul Starhemberg. Strămoşii acestuia au luptat pe zidurile Vienei ca să isgonească pe cotropitorii turci.. Prinţul căruia In discursul său cancelarul i-a adresat salutul „Heil Starhemberg’^ este reprezentantul cel mai ascultat al ideilor şi metodelor fasciste in Austria. „ Am analizat în acest joc, nu da mult, necesitatea firească a evoluţiei austriace, spre un regim de autoritate şi de prestigiu. D. Dollfuss pregăteşte această evoluţie cu multă dibăcie şi cu şanse mari de succes. Simpatia străinătăţii l-a sprijinit necontenit. Serbările recente la Viena au dovedit, prin participarea şi entuziasmul populaţiei, că poziţia internă a cancelarului este mult îmbunătăţită. . " Din punct de vedere extern, Italia recoltează la Viena o întărire a poliţiei sale. In lupta pentru influ, sigur, o victorie care mai greu ar fi fost dobândită dacă adversarul era. «hui. Faţă însă de primejdia Anschlussului, cancelariile apusene văd cu mai puţină îngrijorare întărirea influenţei italiene la Viena şi încurajează o tendinţă, care altădată ar fi stârnit împotriviri categorice. Variațiile lirei sterline PARIS, 13 Septembrie (prin telefon). — Variaţiile lirei sterline, îndeosebi reprizele notate a doua zi după o prea mare scădere, se explică aci precum urmează: Dacă fondul englez de egalizare, valutară nu mai intervine cu energia de mai înainte ori chiar de loc, nu însemnează că Trezoreria britanică se desinterează de soarta devizei. Intervine indirect și iată cum: Cumpărătorul necunoscut (fondul de egalizare sau Banca An- gliei) nu mai apare ca amator în târgul liber al aurului. Aurul oferit — al cărui volum e acum mărit prin metalul trimis de Japonia — astfel absorbit aproape numai de către cumpărătorii continentali. Iar aceștia, ca să poată cumpăra aur la Londra, trebuie ca mai intâi să-și procure lire, iar aceste cumpârâturi de lire împiedică deprecierea prea bruscă a devizei engleze. Chestiunea Austriei PARIS, 13 Septembrie (prin telefon). — In Agence économique et financiére, d. Henry Bérenger, preşedintele comisiunii afacerilor, străine a Senatului, vorbind de posibilitatea unei invaziuni hitleriste în Tyrolul austriac, cu sau fără încuviinţarea făţişă a cancelarului Hitler, conchide: Dacă această lovitură se produce, Europa se va resemna, fără să reacţioneze?. Sau va aviza numaidecât la sancţiunile necesare? Şi cam vor fi aceste sancţiuni? Şi cine le va aplica? Societatea Raţiunilor sau pactul în patru? Ori amândouă? Numai teama de sancţiuni, adică de jandarmul european, poate încă înfrâna pe Hitler şi legiuirile sale. Dar există oare un jandarm european? O vom afla la Paris in săptămâna care începe la 18 Septembrie aşa ni se anunţă. Cififi in Pag. 6a Tendința burselor in străinătate Serviciul nostru financiar și economic