Argus, septembrie 1935 (Anul 25, nr. 6718-6743)
1935-09-15 / nr. 6730
A / r / ANUL XXV No. 6730 NOUL MODEL 8 CILINDRI București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64 217.45 ABONAMENTE In țară In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni . 1300 * 3 luni . 800 „ 3 lei in tara, 6 lei in străinătate. Un an 5 luni 3 luni 1000 Lei 550 „ 300 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULU? Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTINI BIROURILE: București Str. Constantin Miile No. 15 Et. 6 PAGINI INDUSTRIEI și FINANȚEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3.05-44 ♦ Duminică 15 Septembrie .ieer[VSrivOTltw»Mi^^iOTv^niCTnyririT.ifa^r,w^i:r--t,.azi noul model 8 CILINDRI MceuTt Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.84 217.45 publicitatea se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiilede publicitate Consiliul federal al Elveţiei a aprobat convenţia cu România BERNA, 13 (Rador). Agenţia Telegrafică Elveţiana anunţă: Consiliul federal a aprobat astăzi convenţia de clearing între Elveţia şi România. Săptămâna fructelor Când, anul trecut, pomii se îndoiau sub greutatea rodului, am avut săptămâna fructelor. Oltenii au defilat cu cobilitele pe stradă. In fata Cercului Militar s’au așezat piramide de struguri. Ziarele au publicat pagini întregi despre belșugul de fructe, iar d. Manolescu- Strunga, pe atunci subsecretar de stat la agricultură, obosit de defilarea în fruntea oltenilor, a plecat să „valorifice“ merele în țările străine. L-am văzut atunci, la gazetă pe d. Strunga fotografiat cu două mere în mână în străzile Berlinului, cu două-trei ciorchine de struguri şi un coşuleţ de prune. Şi, după isprava asta, d. Manolescu-Strunga a ajuns ministru al industriei şi comerţului! Am căutat să punem în cifre valorificarea fructelor din anul trecut. Şi am luat statistica importului în diferitele ţări cu cari avem legături de afaceri. In statistica oficială a importului în Cehoslovacia pe anul trecut iată ce am găsit: Prime (uscate): Iugoslavia 13.334.000 coroane America 2.905.000 „ ROMANIA 380.000 Să ne oprim la aceste cifre? Ea ce bun? Să întrebăm cum se face că în anul trecut, când caisele se vindeau la locul de producţie cu 2—3 lei kgr., n’am exportat nici o caisă în Cehoslovacia? Dece n’am vândut struguri decât pentru douăsprezece mii coroane, când Bulgaria, Spania şi Jugoslavia au vândut de milioane? Dece la mere şi prune ocupăm locul al patrulea, după Jugoslavia şi Bulgaria, în timp ce pentru merele şi prunele de bună calitate — adică pentru cele de masă — nici nu figurăm în statistică? Asta tocmai la exportul în Cehoslovacia, de care suntem legaţi prin pacte şi tratate şi care VREA să cumpere produse româneşti. Ne-am uitat la rubrica importului de vin în Cehoslovacia. Aci situaţia mai ciudată. Iată cifrele: Treisprezece tari exportă vin în Cehoslovacia.Numai noi, nu. Deşi , dupe cum ne arată, într’o recentă lucrare, Institutul Naţional de Export, „suntem a cincea ţară din Europa şi a şasea din lume pentru suprafeţele cultivate cuviţă de Aşa stăm cu exportul de fructe, in anul când am avut gălăgioasa ,,săptămână a fructelor”. Curat vorba cântecului: „La Paris, vândui mă vere“, „Două nuci şi un chil de mere" „Iar la Roma cea bătrână“ „Mai vândui, neică, o prună“ ! George Stroe Caise: Italia Ungaria ROMANIA 1.434.000 coroane 1.363.000 . . nimic •i neambalate, 6.287.000 coroane 333.000 „ 235.000 8.000 * Vin» (în butoilie): Struguri proaspeţi: Bulgaria 2.368.000 coroane Spania 2.136.000 3. Iugoslavia 1.203.000 „ ROMANIA 12.000 ,, Mere de masă: Hamburg 6.399.000 coroane America 1.810.000 tj ROMANIA . . . nimic Mere (vărsate, neambalate):Austria. 9.600.000 coroane Jugoslovia 5.300.000 ’ ,, Italia S.291.000 ROMANIA 4.174.000 Prune (de masă): Italia 700.000 coroane ROMANIA . . •. nimio Prune (proaspete vărsate): Jugoslavia Bulgaria Ungaria ROMANIA Fermitate la bursa din Londra LONDRA, 13 (Rador). — In urma unor Informaţii din Roma cari au lăsat să se întrevadă posibilitatea unei destinderi în conflictul Kababishtian, la bursa din Londra tendinţa a fost azi dimineaţă mult mai fermă. Atât fondurile de stat cât şi valorile industriale şi acţiunile minelor de aur au fost len cotate, iar multe dintre ele au înregistrat urcări considerabile. In capitala Abisiniei nu e decât un teatru, unde se joacă în limba ţării. Teatrul depinde de guvernul abisinian, şi e sprijinit de el. Ziaristul francez Paul Gilson, descrie astfel unta din Piesele ce se joacă acolo: „Un ţăran din Etiopia pleacă să-şi ducă grâul la târg. In drum e nevoit să treacă prin ţinuturile mai multor triburi. Pretutindeni i se cere o taxă, pe care o plăteşte în grăunte. In schimb capătă câte o chitanţă, o măzgâlitură. După ce a trecut prin vreo zece triburi, ţăranul nu mai are pic de grâu în sac. Totuşi, îi urmează drumul. La intrarea spre oraş, unde i se ia şi sacul, drept vamă. Fatalistul abisinian îşi continuă, însă, răbdător drumul spre obor. Aci, mai are de plătit şi oarecare impozite, ca negustor de cercale. Fiindcă nu are cu ce plăti, i se ia măgarul. De abia atunci îşi pierde bietul ţăran răbdarea, îşi pune cenuşe în cap, aleargă la palatul împărătesc și strigă: Indurare, îndurare ! Teatrul abisinian Ugsggg ||y HntfMZi aplicarea convenţiei cu Anglia Finanţarea exportului de grâu în Anglia Acordul incfieiat intre ministerul de Industrie şi Banca Maţionala Pe baza rnvenţiei încheiată cu guvernul englez, România trebue să facă un export de cinci mii vagoane grâu şi trei mii vagoane orz în Anglia. Ministerul de agricultură fiind însărcinat cu organizarea exportului a cerut Băncii Naţionale să avanseze sumele necesare pentru finanţarea acestui export, rămânând ca ele să fie recuperate apoi din plăţile ce vor fi făcute de debitorii români în contul creditorilor lor din Anglia. Precum se ştie Banca Naţională aţi publicat un comunicat prin care debitorii români sunt solicitaţi să depus sumele respective la institutul de emisiune. Tratativele între ministrul agriculturii şi Banca Naţională cu privire la finanţarea exportului sunt aproape terminate, ajungându-se la o înţelegere principială. Banca Naţională va avansa în contul sumelor pe care trebue să le discascxti* ■ m, pentru ca exportul să poata fi executat. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a ţinut ori o şedinţă în care a ratificat hotărîrea luată. Exportatorii de cereale au arătat însă că la preţurile oferite azi de Anglia exportul grâului nostru nu se poate face decât cu mari pierderi. Această chestiune, a rentabilităţii exportului de grâu în Anglia — ni s’a spus din cercurile Băncii Naţionale — nu interesează institutul nostru de Emisiune, ci cade în grija guvernului. Banca Naţională sprijină operaţiunea, iar guvernul trebue să îngrijească de efectuarea exportului. GARANŢIA BĂNCII NAŢIONALE In legătură cu convenţia încheiată cu Anglia, suntem informaţi din îsvor autorizat că, Banca Naţională fiind solicitată să dea scrisoare de garanţie, cerută de guvernul SHIc să stor, tatele ei nu-i permit elsberarea unei asemenea scrisori. Din exportul făcut în Anglia Banca Naţională realizează foarte puţine devize. Petrolul fiind angajat pentru recuperarea elevizelor avansate de societăție Astra Română şiteaua Română, la depunerea sumei de 456,006 lire sterline, pentru executarea convenţiei încheiate die d. Manolescu- Strunga, itu s’au realizat din exportul celorlalte articole, deşi ne aflăm în plin sezon de export, devize, decât în valoare de 27 milioane lei. În asemenea condiţii este foarte natural că garantarea sumelor prevăzute în convenţia încheiată de d. ministru Leon la Londra, ar fi oarecum râs cântă. B. Bd. înfiat de o escrocherie O declaraţie a d-lui doctor Schacht BERLIN, 13 (Rader). — „Programul de combatere a şomajului şi reînarmare costă bani, — a declarat d-rul Schacht, ministrul Economiei Naţionale, într-un interview acordat ziarului „Angriff“. „Sunt două posibilităţi de a se procura bani: tipografia şi economia. Prima soluţie este o escrocherie mai rămâne cea de a doua“. PIAŢA Greutăţi la compensarea shilingilor antriaei.-Noni piedici la vămuirea mărfurilor contingentate.-Declararea vagoanelor pentru export-Bursa 13 Septembrie Bursa a fost mai bine dispusă S-au încheiat operaţiuni reduse. Valorile cu dobândă fixă au oscilat în jurul cursurilor din ajun. Renta stabilizării a scăzut din nou dela 51 şi jumătate la 50. Hârtiile bancare au înregistrat uşoare plusuri. Banca Naţională s-a urcat dela 4650 la 4675 şi Banca Românească dela 325 la 330. Acţiunile S. R. D. susţinute, au rămas cerute la cursul de 670. Acţiunile Reşiţa au fost obiectul unor transacţiuni numeroase, s’au urcat dela 600 la 608. Valorile petrolifere ceva mai susţinute. ★ încetineala cu care se rezolvă de către Băncile autorizate şi Banca Naţională cererile pentru compensarea cotei de şilingi austriace, cari se compensează pe cate partialară între importatorii şi exportatorii români şi austriaci, constitue încă unul din motivele pentru , cari oferta de şilingi lipseşte în ultima vreme de pe piaţă. Este uşor de nţeles că importatorul austriac care, pentru achitarea datoriei sale către exportatorul român, trebue să depună în mod anticipat la Banca Austriei o anumită cotă pentru contul Băncei Naţionale a României, pretinde cu drept cuvânt ca compensarea celeilalte cote (75 la sută la petrol, 85 la sută la toate celelalte produse) să poată fi realizată fără întârzieri. De aci abţinerea multor importatori austriaci de a mai oferi şilingi înainte ca compensarea sumelor, pentru cari ei au şi depus cota Băncei Naţionale a României, să fe aprobată. Cu privire la vămuirea articoleor contingentate, direcţiunea văa luat mai mstro filătul mă provoacă mari neajunsuri şi pagube importatorilor. Astfel s’a dispus ca transporturile sosite din străinătate să nu fie vămuite până când autorizaţia de import nu cuprinde întreaga cantitate sosită la vamă. Până acum s’a admis, că în cazul când autorizaţia de import era pentru o cantitate mai mică, importul să fie divizat. In urma acestei dispoziţii astfel de transporturi sunt periclitate să cadă in rebut căci procurarea autorizaţiilor de import cere mui timp. .. S’a mai dispus că în viitor mărfurile sosite pe o adresă oarecare, nu pot fi transcrise pe numele altei persoane. Până acum dacă importatorul ajungea in situaţia de a nu putea scoate din vamă marfa, exportatorul străin putea dispune eliberarea mărfii pe numele altui importator, pe baza unui act de cesiune. Această măsură este cu atât mai de neînţeles, cu cât vama aprobă ca astfel de mărfuri să fie retrimese la un punct vamal de la graniţă şi de acolo să fie retrimese pe altă adresă. * Banca Naţională a dispus ca vagoanele încărcate pentru export să nu poată fi expediate până când declaraţia de export nu va conţine şi numărul vagoanelor în care mărfurile sunt exportate. Cum această măsură întâmpină greutăţi din punct de vedere tehnic, s’a intervenit pe lângă institutul de emisiune, ca să se permită exportatorilor să poată anunţa în timp de 10 zile numărul vagoanelor. ★ D-nii administratori delegaţi ai Băncii Naţionale Oscar Kiriacescu şi Costin Stoicescu s-au întors din concediu, reluându-şi eri ocupaţiile. Eri au luat parte la şedinţa consiliului de administrativ al Băncii Se simte lipsă de marfă pe piaţa Aprovizionările De toamnă se fac cu greutate din cauza neputinţei de a se aduce mărfurii materii prime din străinătate la ultimele zile. Camera de comerţ şi industrie din Capitală a fost asaltată de numeroase intervenţii din partea negustorilor, cari se plâng că nu mai dispun de stocuri îndestulătoare de marfă. Chestiunea a fost adusă în discuţia consiliului Camerei şi, s’a hotărât facerea unor demersuri la ministerul de industrie. Cauzele lipsei de marfă Cari sunt cauzele cari au determinat lipsa de marfă? Desigur că regimul de îngrădiri şi piedici la import. Acest regim a existat şi înainte. Acum au venit însă împrejurări care agravează situaţia. Situaţia favorabilă a balanţei noastre comerciale arată care e principala împrejurare: limitarea importului, îngrădirea importului In primele şapte luni ale anului am importat mărfuri de 5.940 milioane, am exportat de 8.008 milioane. Prin urmare, avem un excedent al balanţei comerciale de 2.068 milioane lei. Facă situaţia actuală a comerţului exterior va continua Până la sfârşitul anului, vom avea un excedent de peste patru miliarde lei. E, PROPORŢIONAL, CEL MAI ÎNSEMNAT EXCEDENT PE CARE L'AM AVUT VREODATĂ. Căci, dacă in anii 1927, 192, 1931 şi 1932 am avut excedente mai mari de patru miliarde, ele se obţineau la un volum mai mare al comerţului exterior. In anil 1930 comerţul exterior a atins 52 miliarde, în 1931 38 miliarde iar in 7932 29 miliarde lei. Proporţional cu volumul comerţului excedentul dinanul acesta e prin urmare cel mai mare. Acest excedent n’a fost obţinut decât într’o mică măsură prin stimularea exportului. Anul trecut, în şapte luni, am exportat mărfuri de 7.183 milioane,anul acesta de 8.008 milioane. In schimb, importul a fost foarte mult comprimat. De la 7.221 milioane anuil trecut a ajuns la 5.940 milioane. E la mintea oricui că nici în anul trecut importatorul am pututaduce din străinătate mai multe mărfuri decât aveau nevoie. Se înţelege, atunci cum stau acum, când auadus mărfuri mai puţine cu un miliard Şi trei sute de milioane, în numai şapte luni. Lipsa autorizaţiilor de import Şi, să se noteze că în perioada pentru care s’au publicat datele statistice, importatorii au căpătat autorizaţiile de import. Pe când a■ cum, suntem la mijlocul lunii Septembrie, adică la mijlocul celei de a noua luni şi nu s'a început, încă, eliberarea autorizaţiilor de import pe cel de al treilea trimestru. Asta cu toate că sunt gata întocmite la direcţia reglementării importului. Până acum s’au socotit toate cotele cari trebuiau socotite: cotele fixate de comisiile speciale, cotele revizuite de comisia superioară, cotele atribuite diferitelor ţări. Cu toate aceste socoteli însă importatorii n’au reuşit să capete până acum, nici puţinul care li se dă. Aprovizionările se fac cu greutate iată dece depozitele de mărfuri s-au golit şi dece aprovizionările de toamnă se fac cu greutate. Să nu se creadă că lipsa se simte numai la mărfurile de import. Sunt numeroase şi mărfurile indigene care nu se găsesc în cantităţi îndestulătoare. Explicaţia e că la multe mărfuri fabricate în ţară, o parte din materia primă se aduce din străinătate. Şi ajunge ca o singură materie — în cât de mică cantitate să lipsească, — pentru ca o marfă care conţine zece materii prime, să nu mai poată fi făcută. Ceia ce pare mai de neînţeles e că nu se eliberează autorizaţiile de import nici măcar pentru acele ţări — cum e de Pildă Italia — de unde avem de primit sute de milioane, pe dări avem interesul să le lichidăm neîntârziat. Preţurile sunt stabile E interesant de arătat că, cu toatăasa de marfă, preţurile sunt stabile. Cel puţin deocamdată. Căci, dacă nu se vor lua măsuri ca piaţa să fie îndestulată, e probabil că cererea prea mare va influenţa preţurile. Faţă de intervenţiile tot mai stăruitoare ale importatorilor, e probabil că încă în cursul zilei de Luni, d. Chr. D. Staicovici, preşedintele Camerei de Comerţ, va face o intervenţie la d. dr. I. Costinescu, ministrul industriei. Franţa alături de Anglia Cuvântarea preşedintelui consiliului şi ministrului de externe al Franţei, a fost aşteptată la Geneva şi în toată lumea, cu o firească nerăbdare. După discursul d-lui Samuel Hoare care a definit poziţia Angliei în conflictul italo-abisinian, declaraţiile d-lui Laval trebuiau să arate ce atitudine va lua Franţa, fiindcă situaţia marei republice era foarte delicată .Prin acordul naval anglogerman, Anglia adusese o ştirbire înţelegerei franco-britanice din Februarie şi pactelor solemne cari limitau înarmarea Germaniei. Conflictul italo-abisinian ar fi putut fi un prilej pentru Franţa, de a-şi manifesta nemulţumirea, ţinând mai ales socoteala de faptul că prin acordul de la Roma, Franţa ajunsese la o deplină înţelegere cu Italia. De care parte se va aşeza Franţa, date fiind aceste împrejurări? Iată întrebarea care se stârnia pretutindeni, când au început desbaterile de la Geneva şi mai ales după ce s-a cunoscut hotărârea Angliei. Răspunsul la dat d. Laval. Ferindu-se de o definiţie a conflictului italo-abisinian, cum a făcut d. Samuel Hoare, ministrul de externe al Franţei a declarat că politica Franţei, se, întemeiază în întregime pe Societatea Naţiunilor . __ „Orice atingere adusă Instituţiei de la Geneva, ar însemna o atingere pentru securitatea noastră însăşi“ a spus hotărât d.Laval. Şi a adăugat: „ _ „Trebuie să se ştie ca nu toasta, nici un dezacord între Franţa şi Anglia în privinţa străduinţelor de a se găsi o rezolvare paşnică a diferendului italo-abisinian“. Franţa trece deci fără nici o rezervă alături de Anglia în conflictul italo-abisinian. Ce va face Italia? D. Mussolini a declarat din unul ziarist francez: „Abisinia care constituie un obstacol între Eritrea şi Somalia italiană, este ţara expansiunii naturale a Italiei“. F. un fel de răspuns dat Genevei. Pentru judecarea situaţiei, trebuie ţinut socoteală însă de faptul următor: în urma unor informaţii din Roma, cari au lăsat să se întrevadă posibilitatea unei destinderi în conflictul italo-abisinian, la bursa din Londra tendinţa a fost dri dimineaţă mai fermă atât la fondurile de Stat cât şi la valorile industriale. g. hr Ungaria a prohibit exportul de secară BUDAPESTA, 13 (Radar). — Guvernul a interzis, până la notei dispozitiirii, exportul de secară. Prin această măsură, guvernul vrea să amelioreze situaţia pieţei furajelor, compromisă prin seceta, din ultima vreme. Exploatarea petrolului din Ausinia Concernul Royal Dutch intră în combinaţia financiarului Beckett ? LONDRA, 13. (Rador). _ D. Riefcett, negociatorul concesiunilor din Abisinia, a sosit cu avionul venind de la Rotterdam. Pe aerodromul Croydon, d. Riefcett a afirmat încă odată că înţelege să păstreze şi să exploateze concesiunea cumpărată de la Negus. După ce a arătat că va rămâne la Londra foarte puţină vreme şi că va pleca la New-York în interese financiare, a adăugat: ,,Am obţinut cea mai frumoasă concesiune pe care a văzut-o lumea, de multă vreme, şi sunt deosebitde mândru că am reuşit să incheiu această afacere.” In cercurile din Londra, trecerea d-lui Rickcott pe la Amsterdam a trezit un interes considerabil. Cercurile de aici se întreabă dacă nu cumva el a fost la Amsterdam pentru a oferi concernului „Royal Dutch“ opţiunea asupra petrolierilor aroistaniene. In adevăr, în cursul călătoriei de înapoiere, d. Rickett a declarat că este proprietarul unei opţiuni şi înţelege să o negocieze cu alte grupuri financiare, în urma faptului că filiala lui „Standard Oil“ a înţeles să iasă din combinaţie. Această interpretare dată la Londra trecerii d-lui Rickett prin Amsterdam s’ar întemeia pe faptul că el l-ar cunoaşte pe sir O linie aeriană Bucureşti-Budapesta BUDAPESTA, 13. (Rador). _■ D. inginer Caranfil, subsecretarul de stat român al Aerului, a acordat un interview trimisului special la Bucureşti al ziarului ,(Az Est”. D. Caranfil arată între altele că la primăvară se va organiza o linie aeriană Bucureşti-Budapesta. Noua linie, care va trece prin Cluj, va scurta distanţa între cele două capitale la două ore şi jumătate. Datoriile germane In Elveţia La Geneva circulă svonul că Asociaţia Băncilor elveţiene ar fi încheiat cu Reichsbank o înţelegere potrivit căreia băncile elveţiene ar consimţi să facă un rabat de 69 la sută asupra creanţelor lor, soldul de 40 la sută trebuind să fie plătit în opt anuităţi cu o dobândă de 4 l sută.