Argus, septembrie 1935 (Anul 25, nr. 6718-6743)

1935-09-15 / nr. 6730

A / r / ANUL XXV No. 6730 NOUL MODEL 8 CILINDRI București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64 217.45 ABONAMENTE­ In țară In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni . 1300 * 3 luni . 800 „ 3 lei in tara, 6 lei in străinătate. Un an 5 luni 3 luni 1000 Lei 550 „ 300 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULU? Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTINI BIROURILE: București Str. Constantin Miile No. 15 Et. 6 PAGINI INDUSTRIEI și FINANȚEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3.05-44 ♦ Duminică 15 Septembrie .ieer[VSrivOTltw»Mi^^iOTv^niCTnyririT.ifa^r,w^i:r--t,.azi noul model 8 CILINDRI MceuTt Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.84 217.45 publicitatea se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile­­de publicitate Consiliul federal al Elve­ţiei a aprobat convenţia cu România BERNA, 13 (Rador). Agenţia Telegrafică Elve­ţiana anunţă: Consiliul federal a apro­bat astăzi convenţia de clearing între Elveţia şi România. Săptămâna fructelor Când, anul trecut, pomii se în­­doiau sub greutatea rodului, am avut săptămâna fructelor. Oltenii au defilat cu cobilitele pe stradă. In fata Cercului Militar s’au așezat piramide de struguri. Ziarele au publicat pagini întregi despre bel­șugul de fructe, iar d. Manolescu- Strunga, pe atunci subsecretar de stat la agricultură, obosit de defi­larea în fruntea oltenilor, a plecat să „valorifice“ merele în țările stră­ine. L-am văzut atunci, la gazetă pe d. Strunga fotografiat cu două me­re în mână în străzile Berlinului, cu două-trei ciorchine de struguri şi un coşuleţ de prune. Şi, după isprava asta, d. Mano­­lescu-Strunga a ajuns ministru al industriei şi comerţului! Am căutat să punem în cifre va­lorificarea fructelor din anul tre­cut. Şi am luat statistica importu­lui în diferitele ţări cu cari avem legături de afaceri. In statistica o­­ficială a importului în Cehoslovacia pe anul trecut iată ce am găsit: Prim­e (uscate): Iugoslavia 13.334.000 coroane America 2.905.000 „ ROMANIA 380.000 Să ne oprim la aceste cifre? Ea ce bun? Să întrebăm cum se face că în anul trecut, când caisele se vindeau la locul de producţie cu 2—3 lei kgr., n’am exportat nici o caisă în Cehoslovacia? Dece n’am vândut struguri decât pentru două­sprezece mii coroane, când Bulga­ria, Spania şi Jugoslavia au vân­dut de milioane? Dece la mere şi prune ocupăm locul al patrulea, după Jugoslavia şi Bulgaria, în timp ce pentru merele şi prunele de bună calitate — adică pentru cele de masă — nici nu figurăm în statistică? Asta tocmai la expor­tul în Cehoslovacia, de care sun­tem legaţi prin pacte şi tratate şi care VREA să cumpere produse româneşti. Ne-am uitat la rubrica importu­lui de vin în Cehoslovacia. Aci si­tuaţia mai ciudată. Iată cifrele: Treisprezece­ tari exportă vin în Cehoslovacia.­­Numai noi, nu. Deşi , dupe cum ne arată, într’o re­centă lucrare, Institutul Naţional de Export, „suntem a cincea ţară din Europa şi a şasea din lume pen­tru suprafeţele cultivate cu­­viţă de Aşa stăm cu exportul de fructe, in anul când am avut gălăgioasa ,,săptămână a fructelor”. Curat vorba cântecului: „La Paris, vândui mă vere“, „Două nuci şi un chil de mere" „Iar la Roma cea bătrână“ „Mai vândui, neică, o prună“ ! George Stroe Caise: Italia Ungaria ROMANIA 1.434.000 coroane 1.363.000 . . nimic •i neambalate, 6.287.000 coroane 333.000 „ 235.000 8.000 * Vin» (în butoilie): Struguri proaspeţi: Bulgaria 2.368.000 coroane Spania 2.136.000 3. Iugoslavia 1.203.000 „ ROMANIA 12.000 ,, Mere de masă: Hamburg 6.399.000 coroane America 1.810.000 tj ROMANIA . . . nimic Mere (vărsate, neambalate):­­Austria. 9.600.000 coroane Jugoslovia 5.300.000 ’ ,, Italia S.291.000 ROMANIA 4.174.000 Prune (de masă): Italia 700.000 coroane ROMANIA . . •. nimio Prune (proaspete vărsate): Jugoslavia Bulgaria Ungaria ROMANIA Fermitate la bursa din Londra LONDRA, 13 (Rador). — In urma unor Informaţii din Roma cari au lăsat să se întrevadă posibilitatea unei destinderi în conflictul Kab­­­abishtian, la bursa din Londra ten­dinţa a fost azi dimineaţă mult mai fermă. Atât fondurile de stat cât şi va­lorile industriale şi acţiunile mi­nelor de aur au fost len­ cotate, iar multe dintre ele au înregistrat urcări considerabile. In capitala Abisiniei nu e decât un teatru, unde se joacă în limba ţării. Teatrul depinde de guvernul abisi­­nian, şi e sprijinit de el. Ziaristul francez Paul Gilson, descrie astfel unta din Piesele ce se joacă acolo: „Un ţăran din Etiopia pleacă să-şi ducă grâul la târg. In drum e nevoit să treacă prin ţinuturile mai mul­tor triburi. Pretutindeni i se cere o taxă, pe care o plăteşte în grăunte. In schimb capătă câte o chitanţă, o măzgâlitură. După ce a trecut prin vre­o zece triburi, ţăranul nu mai are pic de grâu în sac. Totuşi, îi urmează drumul. La intrarea spre oraş, unde i se ia şi sacul, drept vamă. Fatalistul abisinian îşi continuă, însă, răbdător drumul spre obor. Aci, mai are de plătit şi oarecare impozite, ca negustor de cercale. Fiindcă nu are cu ce plăti, i se ia măgarul. De abia atunci îşi pierde bietul ţăran răbdarea, îşi pune ce­­nuşe în cap, aleargă la palatul îm­părătesc și strigă: Indurare, îndu­rare ! Teatrul abisinian Ugsggg ||y HntfMZi aplicarea convenţiei cu Anglia Finanţarea exportului de grâu în Anglia Acordul incfieiat intre ministerul de Industrie şi Banca Maţionala Pe baza rnven­ţiei încheiată cu guvernul englez, România trebue să facă un export de cinci mii va­goane grâu şi trei mii vagoane orz în Anglia. Ministerul de agricultură fiind însărcinat cu organizarea expor­tului a cerut Băncii Naţionale să avanseze sumele necesare pentru finanţarea acestui export, rămâ­nând ca ele să fie recuperate apoi din plăţile ce vor fi făcute de de­bitorii români în contul creditori­lor lor din Anglia. Precum se ştie Banca Naţională a­ţi publicat un comunicat prin care debitorii ro­mâni sunt solicitaţi să depus su­mele respective la institutul de emisiune. Tratativele între minis­­trul agriculturii şi Ban­ca Naţională cu privire la finanţarea exportului sunt aproape terminate, ajungându-se la o înţele­gere principială. Banca Naţională va a­­­vansa în contul sumelor pe care trebue să le dis­­cascxti* ■ m, pentru ca exportul să poa­ta fi executat. Consiliul de administra­ţie al Băncii Naţionale a ţinut ori o şedinţă în care a ratificat hotărîrea luată. Exportatorii de cereale au ară­tat însă că la preţurile oferite azi de Anglia exportul grâului nostru nu se poate face decât cu mari pierderi. Această chestiune, a ren­tabilităţii exportului de grâu în An­glia — ni s’a spus din cercurile Băncii Naţionale — nu interesează institutul nostru de Emisiune, ci cade în grija guvernului. Banca Naţională sprijină operaţiunea, iar guvernul trebue să îngrijească de efectuarea exportului. GARANŢIA BĂNCII NAŢIONALE In legătură cu conven­ţia încheiată cu Anglia, suntem informaţi din îs­­vor autorizat că, Banca Naţională fiind solicitată să dea scrisoare de garan­ţie, cerută de guvernul SHIc s­­ă stor, tatele ei nu-i permit els­berarea unei asemenea scrisori. Din exportul făcut în Anglia Banca Naţională realizează foarte puţine devize. Petrolul fiind angajat pentru recuperarea elevi­zelor avansate de societă­­ție Astra­­ Română şi­teaua­ Română, la depu­nerea sumei de 456,006 lire sterline, pentru exe­cutarea convenţiei înche­iate die d. Manolescu- Strunga, itu s’au realizat din exportul celorlalte articole, deşi ne aflăm în plin sezon de export, de­vize, decât în valoare de 27 milioane lei. În asemenea condiţii este foarte natural că ga­rantarea sumelor prevă­zute în convenţia încheia­tă de d. ministru Leon la Londra, ar fi oarecum râs cântă. B. Bd. înfiat d­e o escrocherie O declaraţie a d-lui doctor Schacht BERLIN, 13 (Rader). — „Programul de comba­­tere a şomajului şi reînar­mare costă bani, — a de­clarat d-rul Schacht, mi­nistrul Economiei Naţio­nale, într-un interview a­­cor­dat ziarului „Angriff“. „Sunt două posibilităţi de a se procura bani: tipo­grafia şi economia. Prima soluţie este o escrocherie mai rămâne cea de a doua“. P­I­AŢ­A Greutăţi la compensarea shilingilor an­triaei.-Noni piedici la vămuirea mărfurilor contingentate.-Decla­­rarea vagoanelor pentru export-Bursa 13 Septembrie Bursa a fost mai bine dispusă S-au încheiat operaţiuni reduse. Valorile cu dobândă fixă au os­cilat în jurul cursurilor din ajun. Renta stabilizării a scăzut din nou dela 51 şi jumătate la 50. Hârtiile bancare au înregistrat uşoare plusuri. Banca Naţională s-a urcat dela 4650 la 4675 şi Banca Românească dela 325 la 330. Acţiunile S. R. D. susţinute, au rămas cerute la cursul de 670. Acţiunile Reşiţa au fost obiectul unor transacţiuni numeroase, s’au urcat dela 600 la 608. Valorile petrolifere ceva mai susţinute. ★ încetineala cu care se rezolvă de către Băncile autorizate şi Banca Naţională cererile pentru compen­sarea cotei de şilingi austriace, cari se compensează pe cate partial­­ară între importatorii şi exporta­torii români şi austriaci, constitue încă unul din motivele pentru , cari oferta de şilingi lipseşte în ultima vreme de pe piaţă. Este uşor de nţeles că importatorul austriac care, pentru achitarea datoriei sale către exportatorul român, trebue să depună în mod anticipat la Banca Austriei o anumită cotă pentru contul Băncei Naţionale a României, pretinde cu drept cu­vânt ca compensarea celeilalte cote (75 la sută la petrol, 85 la sută la toate celelalte produse) să poată fi realizată fără întârzieri. De aci abţinerea multor importa­tori austriaci de a mai oferi şilingi înainte ca compensarea sumelor, pentru cari ei au şi depus cota Băncei Naţionale a României, să fe aprobată. Cu privire la vămuirea articole­­or contingentate, direcţiunea vă­­a luat mai mstro filătul mă provoacă mari neajunsuri şi pa­gube importatorilor. Astfel s’a dis­pus ca transporturile sosite din străinătate să nu fie vămuite până când autorizaţia de import nu cu­prinde întreaga cantitate sosită la vamă. Până acum s’a admis, că în cazul când autorizaţia de import era pentru o cantitate mai mică, importul să fie divizat. In urma acestei dispoziţii astfel de transporturi sunt periclitate să cadă in rebut căci procurarea au­torizaţiilor de import cere mui timp. .. S’a mai dispus că în viitor măr­furile sosite pe o adresă oarecare, nu pot fi transcrise pe numele al­tei persoane. Până acum dacă im­portatorul ajungea in situaţia de a nu putea scoate din vamă marfa, exportatorul străin putea dispune eliberarea mărfii pe numele altui importator, pe baza unui act de ce­siune. Această măsură este cu atât mai de neînţeles, cu cât vama aprobă ca astfel de mărfuri să fie retrimese la un punct vamal de la graniţă şi de acolo să fie retri­­mese pe altă adresă. * Banca Naţională a dispus ca vagoanele încărcate pentru export să nu poată fi expediate până când declaraţia de export nu va conţine şi numărul vagoanelor în care mărfurile sunt exportate. Cum această măsură întâmpină greutăţi din punct de vedere tehnic, s’a in­tervenit pe lângă institutul de emi­siune, ca să se permită exportato­rilor să poată anunţa în timp de 10 zile numărul vagoanelor. ★ D-nii administratori delegaţi ai Băncii Naţionale Oscar Kiriacescu şi Costin Stoicescu s-au întors din concediu, reluându-şi eri ocupa­ţiile.­­ Eri au luat parte la şedinţa con­siliului de administrativ al Băncii Se simte lipsă de marfă p­e piaţa Aprovizionările De toamnă se fac cu greutate din cauza neputinţei de a se aduce mărfuri­­i materii prime din străinătate la ultimele zile. Camera de co­merţ şi industrie din Capitală a fost asaltată de numeroase inter­venţii din partea negustorilor, cari se plâng că nu mai dispun de stocuri îndestulătoare de marfă. Chestiunea a fost adusă în discu­ţia consiliului Camerei şi, s’a ho­tărât facerea unor demersuri la ministerul de industrie. Cauzele lipsei de marfă Cari sunt cauzele cari au deter­minat lipsa de marfă? Desigur că regimul de îngrădiri şi piedici la import. Acest regim a existat şi înainte. Acum au venit însă împre­jurări care agravează situaţia. Situaţia favorabilă a balanţei noa­stre comerciale arată care e princi­pala împrejurare: limitarea impor­tului, îngrădirea importului In primele şapte luni ale anului am importat mărfuri de 5.940 mi­lioane, am exportat de 8.008 mi­lioane. Prin urmare, avem un excedent al balanţei comerciale de 2.068 mi­lioane lei. F­acă situaţia actuală a comerţului exterior va continua Până la sfârşitul anului, vom avea un excedent de peste patru miliar­de lei. E, PROPORŢIONAL, CEL MAI ÎNSEMNAT EXCEDENT PE CARE L'AM AVUT VREODATĂ. Căci, dacă in anii 1927, 192, 1931 şi 1932 am avut excedente mai mari de patru miliarde, ele se obţineau la un volum mai mare al comerţu­lui exterior. In anil 1930 comerţul exterior a atins 52 miliarde, în 1931 38 miliar­de iar in 7932 29 miliarde lei. Pro­porţional cu volumul comerţului ex­cedentul din­­anul acesta e prin ur­mare cel mai mare. Acest excedent n’a fost obţinut decât într’o mică măsură prin sti­mularea exportului. Anul trecut, în şapte luni, am exportat mărfuri de 7.183 milioane,­­anul acesta de 8.008 milioane. In schimb, importul a fost foarte mult comprimat. De la 7.221 milioane anuil trecut a ajuns la 5.940 milioane. E la mintea oricui că nici în anul trecut importatoru­l am putut­­adu­ce din străinătate mai multe măr­furi decât aveau­­ nevoie. Se înţe­lege, atunci cum stau acum, când au­­adus mărfuri mai puţine cu un miliard Şi trei sute de milioane, în numai şapte luni. Lipsa autorizaţiilor de import Şi, să se noteze că în perioada pentru care s’au publicat datele sta­tistice, importatorii au căpătat au­torizaţiile de import. Pe când a■ cum, suntem la mijlocul lunii Sep­tembrie, adică la mijlocul celei de a noua luni şi nu s'a început, încă, eliberarea autorizaţiilor de import pe cel de al treilea trimestru. Asta cu toate că sunt gata întocmite la direcţia reglementării importului. Până acum s’au socotit toate co­tele cari trebuiau socotite: cotele fixate de comisiile speciale, cotele revizuite de comisia superioară, cotele atribuite diferitelor ţări. Cu toate aceste socoteli însă importa­torii n’au reuşit să capete până a­­cum, nici puţinul care li se dă. Aprovizionările se fac cu greutate iată dece depozitele de mărfuri s-au golit şi dece aprovizionările de toamnă se fac cu greutate. Să nu se creadă că lipsa se sim­te numai la mărfurile de import. Sunt numeroase şi mărfuril­e indi­gene care nu se găsesc în cantităţi îndestulătoare. Explicaţia e că la multe mărfuri fabricate în ţară, o parte din materia primă se aduce din străinătate. Şi ajunge ca o sin­gură materie — în cât de mică can­­titate să lipsească, — pentru ca o marfă care conţine zece materii prime, să nu mai poată fi făcută. Ceia ce pare m­ai de neînţeles e că nu se eliberează autorizaţiile de im­port nici măcar pentru acele ţări — cum e de Pildă Italia — de unde a­­vem­ de primit sute de milioane, pe dări avem interesul să le lichidăm neîntârziat. Preţurile sunt stabile E interesant de arătat că, cu toa­­tăasa de marfă, preţurile sunt stabile. Cel puţin deocamdată. Căci, dacă nu se vor lu­a măsuri ca piaţa să fie îndestulată, e probabil că cererea prea m­­are va influenţa preţurile. Faţă de intervenţiile tot mai stă­ruitoare ale importatorilor, e pro­babil că încă în cursul zilei de Luni, d. Chr. D. Staicovici, preşedintele Camerei de Comerţ, va face o in­tervenţie la d. dr. I. Costinescu, mi­nistrul industriei. Franţa alături de Anglia Cuvântarea preşedintelui consi­liului şi ministrului de externe al Franţei, a fost aşteptată la Geneva şi în toată lumea, cu o firească ne­răbdare. După discursul d-lui Samuel Hoare care a definit poziţia Angliei în conflictul italo-abisinian,­ decla­raţiile d-lui Laval trebuiau să arate ce atitudine va lua Franţa, fiindcă situaţia marei republice era foarte delicată .Prin acordul naval anglo­­german, Anglia adusese o ştirbire înţelegerei franco-britanice din Fe­bruarie şi pactelor solemne cari li­mitau înarmarea­­ Germaniei. Conflictul italo-abisinian ar fi pu­tut­­ fi un prilej pentru Franţa, de a-şi manifesta nemulţumirea, ţinând mai ales socoteala de faptul că prin acordul de la Roma, Franţa ajunsese la o deplină înţelegere cu Italia. De care parte se va aşeza Franţa, date fiind aceste împrejurări? Iată întrebarea care se stârnia pretutindeni, când au început des­­baterile de la Geneva şi mai ales du­pă ce s-a cunoscut hotărârea Angliei. Răspunsul la dat d. Laval. Fe­­rindu-se de o definiţie a conflictului italo-abisinian, cum a făcut d. Sa­muel Hoare, ministrul de externe al Franţei a declarat că politica Fran­ţei, se, întemeiază în întregime pe Societatea Naţiunilor . __ „Orice atingere adusă Instituţiei de la Geneva, ar însemna o atingere pentru securitatea noastră însăşi“ a spus hotărât d­.Laval. Şi a adăugat: „ _ „Trebuie să se ştie ca nu toasta, nici un dezacord între Franţa şi Anglia în privinţa străduinţelor de a se găsi o rezolvare paşnică a dife­rendului italo-abisinian“. Franţa trece deci fără nici o re­zervă alături de Anglia în conflictul italo-abisinian. Ce va face Italia? D. Mussolini a declarat din unul ziarist francez: „Abisinia care constituie un ob­­stacol între Eritrea şi Somalia ita­liană, este ţara expansiunii naturale a Italiei“. F. un fel de răspuns dat Genevei. Pentru judecarea situaţiei, trebuie ţinut socoteală însă de faptul urmă­tor: în urma unor informaţii din Roma, cari au lăsat să se întrevadă posibilitatea unei destinderi în con­flictul italo-abisinian, la bursa din Londra tendinţa a fost dri diminea­ţă mai fermă atât la fondurile de Stat cât şi la valorile industriale. g. hr Ungaria a prohibit­­ exportul de secară BUDAPESTA, 13 (Ra­dar). — Guvernul a inter­zis, până la notei dispozi­­tiirii, exportul de secară. Prin această măsură, guvernul vrea să amelio­reze situaţia pieţei fura­jelor, compromisă prin seceta, din ultima vreme. Exploatarea petrolului din Ausinia Concernul Royal Dutch intră în combinaţia financiarului Beckett ? LONDRA, 13. (Rador). _ D. Rie­­fcett, negociatorul concesiunilor din Abisinia, a sosit cu avionul venind de la Rotterdam. Pe aerodromul Croydon, d. Rie­­fcett a afirmat încă odată că în­ţelege să păstreze şi să exploateze concesiunea cumpărată de la Ne­gus. După ce a arătat că va rămâne la Londra foarte puţină vreme şi că va pleca la New-York în inte­rese financiare, a adăugat: ,,­Am obţinut cea mai frumoasă conce­siune pe care a văzut-o lumea, de multă vreme, şi sunt deosebit­­de mândru că am reuşit să incheiu a­­ceastă afacere.” In cercurile din Londra, trecerea d-lui Rickcott pe la Amsterdam a trezit un interes considerabil. Cercurile de aici se în­treabă dacă nu cumva el a fost la Amsterdam pen­­t­­ru a oferi concernului­ „Royal Dutch“ opţiunea asupra petrolierilor aroista­niene. In adevăr, în cursul că­lătoriei de înapoiere, d. Rickett a declarat că este proprietarul unei opţiuni şi înţelege să o negocieze cu alte grupuri financia­re, în urma faptului că fi­­liala lui „Standard Oil“ a înţeles să iasă din combi­naţie. Această interpretare da­tă la Londra trecerii d-lui Rickett prin Amsterdam s’ar întemeia pe faptul că el l-ar cunoaşte pe sir O linie aeriană Bucureşti-Budapesta BUDAPESTA, 13. (Rador). _■ D. inginer Caranfil, subsecretarul de stat român al Aerului, a acordat un interview trimisului special la Bucureşti al ziarului ,(Az Est”. D. Caranfil arată între altele că la primăvară se va organiza o linie aeriană Bucureşti-Budapesta. Noua linie, care va trece prin Cluj, va scurta distanţa între cele două ca­pitale la două ore şi jumătate. Datoriile germane In Elveţia La Geneva circulă svonul că Asociaţia Băncilor elveţiene ar fi încheiat cu Reichsbank o înţele­gere potrivit căreia băncile elve­ţiene ar consimţi să facă un rabat de 69 la sută asupra creanţelor lor, soldul de 40 la sută trebuind să fie plătit în opt anuităţi cu o dobândă de 4 l sută.

Next