Argus, septembrie 1941 (Anul 31, nr. 8512-8536)
1941-09-01 / nr. 8512
$ f Săptămâna financiară Popularitatea împrumutului reîntregirii. Organizarea industriei româneşti şi dirijarea producţiei şi consumaţiei. Tipurile de produse. Plata grâului rezervat armatei, Acordul economic dintre România şi Croaţia, Bursa împrumutul reîntregirii devine din ai în şi mai popular, aşa cum nu a fost alt împrumut intern până acum. Aceasta, în primul rând pentru că întreaga suflare românească îşi dă seama de motivele pentru care Statul a făcut apel să-i împrumute economiile ei, iar în al doilea rând pentru condiţiunile prevăzute în prospectul de emisiune. Cu siguranţa restituirii capitalului subscris, cei cari au capitaluri de rezervă, mari sau mici, socotesc că dobânda care se dă întrece orice altă rentabilitate, ea întrecănd cu mult pe aceea care se plăteşte in mod obişnuit la depunerile spre fructificare. Toate grupările şi asociaţiile profesionale de toate categoriile au avut în cursul săptămânii consfătuiri ale membrilor lor şi au stabilit modul de a subscrie precum şi quantumul sumelor de subscris. Nu s’a întâlnit nicio rezervă la nimeni, pentrucă pe deoparte oricine Îşi dă seama că prin subscrierea la împrumutul reîntregirii dă economiilor sale cel mai bun plasament, iar pe de altă parte, işi împlineşte o datorie strigând prezent la chemarea Ţării. Emisiunea tranşei ţărăneşti a fost o bună inspiraţie. Plugarul român a avut atât pentru recolta trecută, cât şi pentru cea nouă, o renumeD. Ionel Marinescu, ministrul economiei naţionale, a făcut presei o expunere despre principalele preocupări ale guvernului în legătură cu îndrumarea şi organizarea producţiei şi consumaţiei. D-sa a accentuat în primul rând asupra faptului că în noua ordine europeană România nu va avea numai robii unei ţări agricole, ci datorită bogăţiei resurselor solului şi subsolului, precum şi variaţiei acestora, va deveni cel mai important centru industrial al sudestului european, urmând o provaţie convenabilă. El a realizat astfel un plus de câştig pe care din obişnuinţă l-a tezaurizat, deci l-a făcut să nu producă nimic. In raport cu acest câştig, plugarul român e chemat să contribue la refacerea ţării, de pe urma căreia el însuşi va avea un profit considerabil prin aceea că i se dă putinţa de a valorifica în viitor şi mai bine producţia sa agricolă şi zootehnică. Acordarea premiilor în maşini şi unelte agricole constitue un foarte puternic stimulent pentru plugarii subscriitori, fiecare din ei nădăjduind să câştige ceva pentru îmbogăţirea inventarului gospodăriei lui având asigurată în acelaş timp restituirea sumelor împrumutate Statului. Constatarea generală este că niciun împrumut de stat nu s'a bucurat de marea popularitate pe care o are împrumutul reîntregirii. D. general Stoenescu, ministrul finanţelor, în conferinţa de presă dela începutul săptămânii a anunţat că Lunea viitoare va da primele cifre asupra subscrierilor. Suntem convinşi că ele vor întrece aşteptările tuturor, dată fiind Însufleţirea cu care massa românească a răspuns de la început apelului Mareşalului şi al Ţării, duce atât pentru aprovizionarea piefei interne, cât şi a celor din acest sector al Europei. Pentru aceasta e nevoie — a spus d-sa — de o sistematizare a producţiei industriale, formând grupuri de industrii cu activitate similară în centrele care le asigură aprovizionarea cu materiile prime trebuincioase la prelucrare. In modul acesta se face economie de timp şi bani la transportul materiei prime şi se poate controla producţia în aşa fel încât să nu se ajungă la supraproducţie, iar preţurile să fie aceleaşi pentru toate produsele de acelaş fel. Dar grupând industriile pe categorii după obiectul activităţii lor, se înlesneşte şi aprovizionarea cu materiile prime străine care vor fi absolut necesare, distribuirea lor s-ar face în mod echitabil, asigurându-se o desvoltare progresivă tuturor întreprinderilor industriale. Acest mare plan de organizare Industrială comportă desigur noui mari investiţii atât pentru instalaţii cât şi pentru majorarea fondului de rulment al întreprinderilor. E1 va forma obiectul unui studiu amănunţit din partea autorităţilor de resort şi va fi realizat in curând pentru a se putea trece neîntârziat la lucru. Paralel cu organizarea producţiei, industriale, se va da o altă structură raporturilor dintre industriaşi, comercianţi şi consumatori, pentru ca acestea să fie dirijate de un spirit de totală echitate şi legalitate. Oricât de mari ar fi unele interese egoiste, ele vor trebui înlăturate pentru totdeauna din viaţa economică românească, în interesul general al acesteia. O dreaptă reglementare a raporturilor dintre fabricanţi, vânzători şi consumatori întăreşte încrederea şi dă economiei româneşti putinţa unei activităţi deosebite, folosind potenţialul ei maxim de producţie. PRODUSE ALIMENTARE Atât pentru realizarea scopului de mai sus, cât şi pentru a se da pieţii putinţa de a se aproviziona îndeajuns cu produsele alimentare şi cele de strictă trebuinţă, s’a hotărit crearea câtorva tipuri de produse la mezeluri, brânzeturi, încălţăminte şi îmbrăcăminte. Chestiunea prezintă o deosebită importanţă în primul rând pentru că astfel Continuare în pagina 2-a Organizarea industrială a ţării ANUL XXX Nr. 8512 fm— ------------------------------------------------—. A apărut și s’a pus in vânzare TIMPUL familiei IMPUI PENTRU TOU No. 84 s I AB O In ţară N A M E N T O In străinătate an 1000 Lei ioni 050 „ mm 300 „ Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internaţionale iei în tara - 6 iei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI INDUSTRIEI Sl f MANTEI Telefon 3.05.44 A apărut si sa pus in timpul familiei TIPUL PENTRU TOM No. 84 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar „ „A R G U S” S. A. Înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Supremaţia maritimă şi economia de război Când te vorbeşte despre lipsa sau scumperea materiilor primeşii ca o urmare, despre greutăţile vieţii provenite din pricina stării de război, se pierde foarte dus din vedere adevărata pricină a acestor stări de lucruri. Pentru a pricepe înțelesul şi rostul aşa zisei economii de război, menită să facă față greutăților de tot felul ale vieţii, născutedin destăşituirea unui război, trebue să începem cu deosebirea dintre regulile războiului, după cum acesta e padat pe pământ sau pe mare. In războiul armatelor de uscat, îsunt reguli precise şi, în general, respectate cu privire la tratamentul deosebit ce se aplică duşmaniului, după cum e vorba de luptătorii în uniformă ai oştirilor vrăjmaşe sau de populaţia civilă paşnica a inamicului, spre pildă dintr'un teritoriu ocupat. Astfel, locuitorii civili ai teritoriului duşman nu sunt luaţi prizonieri, nici internaţi în lagăre, afară de excepţii strict limitate, iar huiturile lor, adică proprietăţile particulare, nu sunt răpite sau confiscate, afară, iarăşi, de câteva stricte excepţii. De îndată ce trecem la războiul pe apă, nu mai găsim aceiaşi precizie limitativă a regulilor de luptă şi, mai ales, nu întâlnim respectul persoanelor şi al bunurilor private. Dimpotrivă, ceea ce caracterizează războiul maritim este tocmai lipsa oricărui respect sau cruţare nu numai faţă de bunurile şi persoanele particulare ale duşmanului, dar chiar şi faţă de cele ale heufrilor. S'ar putea spune, fără etcagerare că prin lipsa de preciziaTM limitative, adică de înfrânare a forţei în lupta navală, războiul maritim ne apare ca o deslănţuire necruţătoare şi de distrugere a celui puternic împotriva celui slab, fara nici o deosebire între luptători şi civilii paşnici ai inamicului, precum şi împotriva Particularilor neutri şi a avutului fel. Războiul maritim înseamnă jaf şi bun plac împotriva comerţului şi a navigaţiei atât duşmane, cât şi neutre, deavalma, dosebit de lupta propriu zisă pe apă, care se dă între forţele navale ale beligeranţilor. De aci, urmarea că supremaţia maritimă a unui beligerant nu mai cunoaşte şi nu mai recunoaşte nici o limitare sau înfrânare, în pornirea lui contra duşmanului, lovind deavalma, fără alegere, în duşmani ca şi în neutri, în special prin războiul economic. Sistemul decretării unilaterale a mărfurilor „contrabandă de război", al căror transport şi comerţ sunt oprite neutrilor, a culminat in forma războiului economic, prin blocadă totală, din ce în ce mai necruţătoare, până la războiul de astăzi, încercările repetate şi care au dus în conferinţa navală de la Londra (1909) la reglementarea limitativă a listelor de mărfuri ce pot fi decretate contrabandă de război, oprită neurilor, n'au folosit la nimic. In războiul trecut şi, mai ales, în cel actual, n'a rămas nimic liber pentru comerţul şi navigaţia neutrilor. In deosebi cânde vorba de mărfuri ce l-ar lipsi duşmanului blocat. In pornirea de înăbuşire economică a duşmanului, spre a-l învinge nu prin lupta cavalerească a armelor, ci prin lipsa de alimente și de material de război, ca într'un adevărat asediu, puterea beligerantă, cu Isupremație maritimă, a înlăturat orice urmă de reguli. In asemenea împrejurări, a trebuit să se nască și s'a născut „economia de război", care înseamnă grija prevăzătoare pentru adunarea, din timp de pace, a rezervelor alimentare şi de materii prime. Prin ea, Statul expus blocadei economice, se pregăteşte ca să poată înfrunta şi susţine lupta. Precum e lesne de înţeles, această economie de război s'a îngrijit de înlocuirea unor materii prime lipsă prin altele, sau de transformarea pe cale chimică a materiilor prime, ce prisosesc în propriul teritoriu national, în alte materii, care nu mai pot fi importante în timp de război din pricina blocadei duşmane. In privinţa aceasta, începutul economiei moderne de război datează din perioada napoleoniană când blocada englezi împotriva Europei făcând dureros de simţită lipsa zahărului, fabricat din trestia de zahăr adusă din regiunile tropicale, a împins la descoperirea germană a fabricaţiei de zahăr din sfeclă şi a asigurat independenţa Europei pe viitor. Războiul trecut şi, mai ales, războiul actual punând, din nou, vechiul continent în stare de suferinţă prin oprirea importului de mărfuri lipsă, a impus economie de război prevăzătoare a Germaniei şi a Italiei luarea din vreme a unor măsuri pentru acoperirea nevoilor de hrană și de luptă. Tocmai în vederea repetării războiului economic, cu scop de înăbuşire oe altă cale decât cea a armelor propriu zise, economia germană și cea italiană s'au preocupat, din timp de pace, să adune rezerve din unele materii prime, să sporească producţia altora în propriul lor teritoriu, să facă economii la consumaţia unor materii lipsă şi să le înlocuiască pe altele prir» franfformări sau prin produsa de folosinţă, echivalentă, in sfârşit să raţionai irese schimbările externe ce nu?.' »amân posibile cu străinătatea exportând chiar o parte din propriile produse necesare consumului intern spre a putea importa, prin compensaţie, mărfuri ce sunt strict necesare în timp de război. Astfel privită, economia de război ne apare la forma cea mai înaltă de prevedere şi de bună chibzuială a Statelor moderne, preocupate de garantarea existenţii şi a viitorului lor în comunitatea internaţională a popoarelor, unde lucul pentru viaţă este neînchipuit de aspră şi de necruţătoare, iar greşelile sau lipsa de prevedere pot fi pedepsite cu moartea. Dacă în războiul pe mare s'ar ajunge la fixarea unor reguli precise ca în războiul pe pământ, prin respectarea persoanelor și a bunurilor particulare — fără deosebire între cele ale inamicului și cele ale neutrilor — atunci războiul economic de blocadă totală nu ar ma fi cu putință, economia de război ar dispare şi, poate, însuşi războiul propriu zis, care îndoliază şi ruinează adesea omenirea, ar înceta să mai isbucnească fiindcă n'ar avea roste . Atunci lupta de concurenţă dintre popoare ar rămânea să se desfăşoare numai pe căile întrecerii paşnice în opere constructive şi în acte de vrednicie naţională. Până atunci însă războiul rămâne una din formele luptei de concurenţă şi de întrecere între popoarele cele mai harnice şi mai puternice ale lumii. N. Daşcovici Telegrama ziariştilor germani către d. Mareşal Ion Antonescu Ziariştii germani cari ne-au vizitat au trimis următoarea telegramă d-lui Mareşal Antonescu în momentul când au părăsit România: Conducătorului Statului Mareşalul Antonescu. Delegaţia ziariştilor germani care sfârşesc atăzi vizita lor in România, salută cu acest prilej în Excelenţa Voastră pe Conducătorul victorios al Armatelor României aliate. Günther Lohse Cou«Hwra» Legai» Piaţa de mărfuri a Capitalei 24-30 August 1941 Aprovizionarea cu produse alimentare. Combustibil. Târguri şi oboare. In linii generale, activitatea economică pe piaţa locală, s’a prezentat mai vie, decât săptămâna trecută. Sezonul de toamnă apropiindu-se, volumul cererilor a sporit în special în sectorul produselor alimentare. In ultimele zile s’au făcut vânzări mari de legume : ceapă, roşii de bulion, ardei etc., In vederea pregătirilor de iarnă. Deasemenea, se observă cereri mai pronunţate, pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. In afară de cererile consumatorilor din Capitală s’au remarcat comenzi importante din provincie. Stocurile de mărfuri, la depozitele din Capitală, în foarte multe compartimente, sunt destul de reduse. Aprovizionarea cu articole străine, continuă să se facă foarte greu din cauza evenimentelor externe. Din orient nu se mai poate aduce aproape nimic, mările fiind închise. In schimb, se importă anumite mărfuri din Italia şi Germania. Pentru a nu se resimţi prea mult greutăţile răsboiului, In măsura în care posibilităţile de import se restrâng, puterea de producţie indigenă trebue să crească. Este notoriu că aprovizionarea centrelor orăşeneşti şi în special a Capitalei, stă în strânsă legătură cu producţia satelor. Fără organizarea gospodăriei săteşti în sensul ca săteanul să producă, în afară de nevoile lui curente, un plus de marfă, care să meargă zilnic spre oraşe, nu se poate concepe un sistem practic, care să asigure o aprovizionare normală şi să contribue în acelaş timp la rezolvarea problemei preţurilor. Stimulentul care îndeamnă pe săteanul român să se străduiască, să producă mai mult, este dorul de a-şi mări gospodăria. Sporirea producţiei nu se poate obţine decât prin încurajarea elementului ţărănesc, fie prin credite eftine şi pe termen lung, fie prin maşini şi unelte agricole, procurate direct şi în mod echitabil gospodarilor în scopul complectării inventarului agricol, strict necesar pentru lucrarea pământului în condiţiuni satisfăcătoare. , ÎCreşterea vitelor de prăsilă fiind la regres, numărul animalelor (oi, vaci, boi, bivoliţe, porci, etc.) a devenit insuficient, chiar pentru nevoile satelor. Cantitatea de furaje redusă şi criza financiară, a determinat majoritatea sătenilor să-şi vândă vitele de prăsilă, mai ales că preţurile oferite erau în creştere. Parcul de vite de prăsilă, trebue neapărat refăcut, cât mai urgent posibil, dându-se satelor, numărul de animale de reproducţie absolut necesar. Cantitatea de produse animale (lapte, brânzeturi, unt, etc.) a scăzut în aceiaş proporţie cu reducerea parcului de vite. Cererea fiind sporită, preţurile au marcat urcări simţitoare. Dacă iniţiativa particulară nu mai poate acţiona suficient, sătenii fiind pe front, intervenţia Statului prin Prefecturile de Judeţ, Primării, CaCOLONIALE. — Aprovizionarea pieţii cu aceste articole se face din ce în ce mai greu. A început să lipsească şi orezul. Mărfurile Indigene, oferindu-se la preţuri mari, comercianţii sunt siliţi să se abţină de la comenzi. Un import masiv de orez din Italia, ar putea preveni lipsa şi scumpirea din nou a acestui articol. . Regimul de vânzare al fasolei, nefiind stabilit, negustorii stau in rezervă tocmai în această epocă când trebuesc făcute încheerile. Fixarea preţurilor şi publicarea întregului regim, pe care guvernul intenţionează să-l aplice comerţului de fasole din recolta nouă, urmează să fie cât mai urgent adus la cunoştinţa întreprinzătorilor şi publicului, spre a se putea face aprovizionările din timp, acest articol constituind hrana de bază a soldatului şi unul din principalele alimente al populaţiei civile pe timpul iernii. GALANTERIE. — In mod normal, sezonul pentru comerţul de galanterie începe între 1—15 Septembrie. In lunile Iulie şi August voiajorii se prezentau cu colecţiile de eşantioane pentru angajarea comenzilor. Anul acesta, foarte multe mărfuri nu se mai oferă de către fabricanţi flbere Agricole, Camere de Comerţ, Cooperative, Fermele Statului, Serviciul Zootehnic, Uniunea Sindicatelor exportatorilor de animale, Banca Naţională, etc., este absolut şi urgent necesară, pentru a se asigura aprovizionarea pe timp de iarnă, când legumele, peştele, fructele şi alte produse vegetale lipsesc. Toţi aceşti îndrumători oficiali, urmează să întreprindă o acţiune energică cu rezultate practice şi imediate în gospodăria sătenilor. Măsurile pe care le-a anunţat guvernul, cu privire la intensificarea producţiei, înlesnirea circulaţiei mărfurilor şi sporirea salariilor, care va aduce indirect majorarea consumului, vor contribui desigur, într’o bună măsură, la înviorarea pieţii. In special articolele de lână cum ar fi : flanele, ciorapi verseuri, etc., se găsesc extrem de greu. Magazinele sunt desusortate. Articolele confecţionate din mătase, se oferă în cantităţi suficiente. De câteva zile, a început să se ceară pijamale, pardesiuri şi alte mărfuri groase de toamnă. Pentru restul articolelor, cererea şi vânzarea au rămas sub nivelul obişnuit. PIELĂRIE ŞI ÎNCĂLŢĂMINTE. — Comerţul de pielărie şi încălţăminte, după cum am arătat şi in buletinele noastre trecute, deşi reglementat, nu poate activa în condiţiuni satisfăcătoare pentru nici una din părţile interesate. Lipsa de talpă menţinându-se, celelalte articole de pielărie şi cismărie se comercializează în cantităţi minime. LEMNE DE FOC. — Timpul ce! mai preţios când s’ar putea transporta uşor lemne de foc dela pădure şi când vagoane disponibile se găsesc în număr suficient, mai târziu fiind ocupate cu transportul cerealelor, se pierde din cauza unor anumite greutăţi intervenite în comerţul acestui important combustibil. In ziua de 27 August a. c. compara-Con&PMAT» t» «an» *a Fabrici, depozite şi magazine BBC*«. ■-MTI Marea victorie germană din golful Finlandei Pierderile bolşevice în portul Reval sunt incalculebile BERLIN, 30 (Ractor). — Re la carneria! general al Fuehrurului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică : După cum sa anunţat printrun comunicat special, marina ele război germană şi aviaţia au pricinuit pierderi foarte grele forţelor navale sovietice şi flotei de transport din Boltul Finlandei. Cu prilejul incercăririi de a scăpa din Reval pentru a se refugia în alte porturi, două contratorpiloare, nouă vase culegătoare de mine şi trei vase de patrulare ale marinei sovietice au fost scufundate de minele instalate de marina de război germană. Alte două contratorpitoare și un culegător de mine au fost grav avariate In acelaș fel In cursul fntopat.'iS-iJri violente, avioane germane de luptă au scufundat un crucișător sovietic şi două contratorpiloare, avariind cu bombe alte trei contratorpiloare şi un crucişător auxiliar. Flotele de transport, pe care inamicul le pusese în acţiune pentru transportul trupelor şi materialului de război din Revai, au ajuns în mijlocul barajelor de mine germane împreună cu vasele de războiu care le escortau. Până în prezent au fost scufundate 21 vapoare de transport cu o deplasare totală de 43.000 tone, iar alte 8 vapoare de transport au fost grav avariate de minele pe care le-au lovit. Avioane germane de luptă au distrus 22 vapoare de comerţ , în majoritate vapoare pentru transportul trupelor cu o deplasare totală de 74.000 tone şi au avariat alte 39 vapoare atât de grav, încât o bună parte din ele pot fi considerate pierdute. Trupele finlandeze au ocupat oraşul Viipuri HELSINKI 30 (Rador). — Marele cartier general finlandez comunică: In dimineaţa zilei de 30 August, trupele noastre au intrat in oraşul Viipuri (Viborg). Simultan cu încercuirea oraşului Viipuri, atacul nostru continuă cu deosebit succes, sub forma unui unghi adânc în istmul mijlociu al Gareliei, unde s-a ajunspână la satul Kivennapa. La ora 13, postul de radio finlandez a anunţat că drapelul finlandez fâlfâe pe castelul din Viipuri.. In toată Finlanda şi cu deosebire în capitală, această ştire a fost primită cu o bucurie fără margini. Ea a fost imediat răspândită prin ediţiile speciale ale ziarelor şi ca prin minune toate casele au fost pavoazate în câteva minute. Fuehrerul a decorat pe mareşalul Mannerheim, cu ordinul Crucea de Fier BERLIN 30 (Rador). — Marele cartier general al Fuehrerului comunică : Cu prilejul ocupării oraşului Viipurii, Fuehrerul şi comandantul suprem al forţelor armate a trimis următoarea telegramă mareşalului forţelor armate finlandeze, forţelor armate finlandeze. Lupta pentru libertatea Finlandei a fost încununată astăzi prin ocuparea oraşului Viipuri. împreună cu mine, poporul german şi adosebire forţele armate germane iau parte, plini de admiraţie pentru vitejia soldaţilor voştri, la marea bucurie a poporului finlandez. , Ca semn al unirii forţelor armate germane şi finlandeze în lupta comună a destinului nostru şi ca apreciere pentru vitejia dvs. şi a trupelor dvs. vă decorez în numele poporului german cu Crucea de Fier clasa I şi a II-a şi cu Crucea de Cavaler a ordinului Crucea de Fier. Reprimarea actelor de sabotaj ale comuniştilor COMUNICAT Ministerul de Interne comunică: Din ordinul d-lui Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, se face cunoscut că, dacă se va av vreun act de sabotaj săvârşit de comunişti, vor fi împuşcaţi 20 comunişti evrei şi 5 comunişti ne-evrei, împrumutul Reîntregirii prezintă avantajele tuturor împrumuturilor făcute până acum de statul român. Ca atare, el este împrumutul cel mai bine aşezat şi mai aducător de câştig decât orice imprut dinaintea lui