Argus, septembrie 1942 (Anul 32, nr. 8807-8831)

1942-09-02 / nr. 8807

ANUL XXXI! Nr. S807 * apărut şi s*a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPI'!. PENTRU TONI No. 136 ABONAMENTE in ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lai In lari -1 iei In străinătate In străinătate Tariful In funcţiile de convenţiile poştale internaţionale ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 Telefon 3.05.44 % MIERCURI 2 SEPTEMBRIE 1942 A apărut si s-a pus in vânzare T­IMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 13O PUBLICITATEA se primeşte la administraţia liantu­lui şi la toate agenţiile de publicita­te. Proprietar s „ARG­­I SH S. A, înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE IN EUROPA ROLUL ROMÂNIEI IN APROVIZIONAREA EUROPEI România, tară agricolă, se încă-­ drează în noua ordine economică europeană, în rândul ţărilor agri­cole. Fără a înlătura legăturile econo­mice internaţionale Europa trebuie să ajungă o autarhie economică, adică să fie independentă economi­­ceşte faţă de celelalte continente, producând singură tot ceea ce îi tre­buie. La baza acestei autarki stă schimbul statelor europene între ele, după specializarea producţiei (ţări agricole şi ţări industriale). In cadrul autarkiei europene, Ro­mânia are rostul de a aproviziona cu toate produsele agricole , bru­te sau industrializate, ţările indus­triale şi de a fi aprovizionată de a­­cestea cu toate produsele industri­ale pe care le fac ela. De acest schimb atârnă de acum înainte, prosperitatea Statului Ro­mân şi propăşirea populaţiei produ­cătoare. Şi prima condiţiune — pentru asigurarea acestui schimb şi acestei prosperităţi — este spori­rea producţiei,­in toate sectoarele rezervate ţărilor agricole. Iar la baza acestei des­voltă­ri a producţiei — specifică ţărilor agricole — stă mărirea producţiei la hectar. Numai această sporire ne va asi­gura hrana populatului care spo­reşte mereu*, creiarea şi alimenta­rea industriilor de transformare — în deosebi creşterea vitelor şi toa­te celelalte industrii (alimentare şi nealimentare) legate de ea — ca şi aprovizionarea ţărilor industriale — cari au deficit de produse agri­cole — cu toate aceste produse (brute sau transformate). E adevărat că România ar putea să mai dea agriculturii încă vreo 2.000.000 hectare, din terenurile inundabile şi din alte pământuri ne­folosite, sau rău folosite, după cum şi pământurile de ară­tură folosite ca izlazuri ( vreo 2.500.000 hectare), trebuie cultiva­te, în cea mai mare parte a lor, cu nutreţurile necesare desvoltării creşterii tuturor animalelor. Dar mărirea suprafeţei de arat nu se poate face decât treptat, pe măsu­ră ce terenurile de mai sus pot fi puse în stare să producă. Ele sunt o rezervă de mare valoare pentru nevoile tot mai mari ale României viitoare, după cum sunt o rezervă, tot atât de însemnată, şi pentru economia europeană de mâine. Aşa că, scopul principal al între­­gei acţiuni de stat , pentru îndru­marea agricultorilor şi sprijinirea agriculturii — rămâne sporirea pro­ducţiei la hectar. Pentru atingerea acestui scop, ministerul agriculturii foloseşte atât mijloacele de convingere verbală şi scrisă, cât şi ajutorul material şi pilda de bună cultură, odată cu o­­bligarea legii şi a ordonatelor. Pentru sistematizarea acestei ac­ţiuni şi pentru a asigura urmările, s’a pornit dela un minimum de program, care cuprinde : semăna­tul în două arături şi obligaţia des­­miristirilor, folosirea îngrăşăminte­lor şi obligaţia platformei de gunoi; folosirea seminţelor selecţionate, staţiuni de curăţire şi împărţirea seminţelor de sol; rânduirea recol­telor, combaterea bolilor, a insec­telor şi animalelor vătămătoare şi folosirea şi desvoltarea maşinismu­­lui agricol, cu înzestrarea agriculto­rilor cu inventarul necesar. Folosindu-se aceste mijloace, se urmăreşte sporirea producţiunii la hectar, la grâu şi la porumb. Tot în acest program minimal in­tră încurajarea şi sporirea culturii legumelor, a pomilor şi viilor, cu înpărţirea de seminţe, pomi şi vite de staţiuni speciale, de materiale şi instrucţiuni pentru o cultură raţio­nală şi combaterea inamicilor. In sfârşit, acest program este pus în legătură cu cea mai însemnată dintre ramurile agriculturii, cu creşterea vitelor (Îngrijire, hrană, rase, selecţiune, reproducători, grajduri, cocini şi coteţe, etc.). Este vorba nu numai de vitele mari, de muncă şi de lapte, ci mai ales de porci, a căror creştere trebuie să ia mare desvoltare, ca şi de păsări, de iepurii de casă. Iată un program minimal, dar în­­­treg pe baza căruia ministerul a­­griculturii a prevăzut mijloacele de înfăptuire în decada 1941-1950 (pla­nul de zece ani). Pentru a face cunoscut acest pro­gram şi mijloacele pentr­u realiza­rea lui şi a familiariza pe agricul­tori cu ele, ministerul a organizat expoziţia de propagandă, care va sta deschisă la Ateneu, între 20-28 Septembrie 1942. O călăuză — formată dintr’o se­rie de broşurele (instrucţiuni) — va lămuri tot ce­­trebuie înţeles din această expoziţie, pe care Guver­nul şi ministerul agriculturii o pri­veşte ca un bun mijloc pentru atin­gerea scopului economic de azi şi de mâine. SPORIREA PRODUC­­ŢIUNII AGRICOLE. A. D. Carahella Trupele germane şi române au aruncat inamicul din poziţiile de la sud de Kuban BERLIN 31. (Rador). — De la car­tierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate ger­mane comunică: La sud de Kubanuil infe­rior, trupe germane şi ro­mâne au aruncat inami­cul inapoi în direcţia coa­stelor Mării Negre, prin a­­tacuri progresive. Artileria antiaeriană a scufundat o canonieră so­vietică. La sud de Stalingrad, trupe germane au stră­puns poziţiile inamice, au sdrobit puternice forţe so­vietice şi se găsesc la 25 kilometri spre sud de o­­raş. Atacuri de noapte ale aviaţiei au pricinuit in­cendii intinse în Stalin­grad. In plus, au fost bom­bardate cu efect obiecti­ve de cale ferată şi aero­dromuri ale inamicului din regiunea de la răsărit de Volga. La Rjev, inam­ic Lil şi-a continuat în mai multe fo­­curi atacurile sale, cu pu­ternice forţe de infante­rie şi blindate. Cu acest prilej, au fost­ nimicite în lupte grele 48 de tan­curi, dintre care 38 numai de către un divizion de ar­tilerie de asalt. La sud de lacul Ladoga au dat greş din nou atacuri sovietice. Vedete rapide italiene au scufundat în noaptea de 14 spre 15 August în lacul Ladoga o canonieră sovietică şi un vas de comerţ inamic. Avioane de luptă au atacat ziua şi noaptea cu bombe explosive şi incen­diare instalaţii importante de război­ din Anglia de răsărit şi Midlands. După cum s’a anunţat printr’un co­municat special, submarinele germane au pricinuit din nou navigaţiei ina­mice pierderi din cele mai grele în cursul ultimei săptămâni. Ele au scufundat în Atlantic, în Marea Ca­­raibelor şi în faţa Africei de vest prin lupte grele şi cu toată puternica apărare inamică făcută de forţe ae­riene şi navale,, 30 de vapoare cu o deplasare totală de 181.000 de tone, din convoaie și prin vânătoare de vase izolate. Alte cinci vase au fost torpilate. La 29 August, maiorul Golloh, co­mandantul unei escadre de vânătoare de pe frontul de răsărit, a înregistrat a 150-a victorie aeriană personală. P­IAŢA Bursa Activitatea bursieră se menţină bine suţinută, in toate sectoarele din com­partimentul acţiunilor. Valorile cu venit fix s'au negociat in uşor regres, in special Urbanele Buc, vechi cari pierd 2 puncte. Împru­mutul Reîntregirii a cedat la 68»/, dela «91/*. Valorile cu venit variabil au oscilat cu neînsemnate diferenţe în plus sau minus, în afară de B. T. B. care urcă la 2600 deja 2390 ultimul curs din şe­dinţa precedentă, Carpatina în câştig cu 50 puncte şi Banca Naţională care a atins ori cursul de 10.000. împrumutul Rein­­tregirii Eri a expirat termenul pentru plata angajamentelor de subscriere la împrumutul Reîntregirii cu plata în rate. Toţi cei ce au avut posibilitatea materială de a şi respecta aceste angajamente au făcut o din toată inima, conştienţi fiind că sumele împrumutate Statului în aceste timpuri sunt întrebuinţate pentru purtarea răsboiului sfânt şi pen­tru refacerea ţ­iuiturilor cutropiţe de bolşevici. Dar au rămas mulţi comercianţi şi chiar particulari cari deşi ar fi fost foarte bucuroşi să poată o­­nora la timp sen­nătura pusă pe angajamente, din cauze indepen­dente de voinţa lor nu au putut-o face. Pentru comercianţi situaţia este foarte grea deoarece în acest an piaţa stagnează încă dinaintea ST. Paşti, sezonul mort pentru cele mai multe branşe a început foarte de timpuriu. ,­­ Deoarece situaţia vânzărilor în comerţ este încă foarte slabă şi se poate aştepta la o redresare abea în a doua jumătate a lunei Septembrie, cei în cauză roagă in­sistent forurile competente să pre­lungească plata angajamentelor, cu plata în rate, la valoarea nomi­nală, până la 31 Decembrie 1942. In acest caz toţi cei ce au sub­scris vor avea posibilitatea să a­­chite ratele împrumutului Reîntre­girii. 11 Suderăm că ministerul i de finanţe va ţine seama de doleanţele comer­cianţilor şi va aproba această pre­lungire. Legea pentru activa­rea producţiei Referitor la modificarea ce este necesar a se aduce articolului T1 al. 4 din legea pentru activarea­­producţiei, regimul preţurilor? re­primarea speculei ilicite şi a sabo­tajului economic? astfel cum a fost modificat du­ legea nr. 594 din 12 August 1942, două mari firme au înaintat forurilor competente un memoriu prin care printre al­tele arată următoarele: Mărfurile se sortează în ma­gazie, după natura lor, calităţi,­­di­mensiuni, etc., fără a ne preocupa de persoana furnizorului. Vânzarea se face din birou, cu preţurile stabilite de diferite lead, sau regulamente, iar dispoziţîunile de vânzare se execută la depo­zite, în baza ordinelor de serviciu? emise de Direcţiune Este imposi­bil să se precizeze într’o cantitate de fier sau şuruburi de aceiaşi ca­­lităte sau tarif dertifil care atone provin dela un furnizor şi care dela altul, pentru a ne putea conforma dis­­poziţiunilor modificatorii de mai sus, ar însemna să înfiinţăm car­­toteci­­ speciale şi să dăm o nouă organizaţie instituţiei noastre, să angajăm personal suplimentar de­stinat anume acestui serviciu, fapt care astăzi apare deosebit de greu de realizat. Divulgarea acestui secret esen­­ţial în exercitarea comerţului, con­stituie o grea lovitură pentru co­­­mercianţii specialişti şi capabili care trebuesc încurajaţi, iar nu desavantajaţi? în folosul acelor im­­provizaţi? care datorează totul în­tâmplării. In cadrul beneficiilor legate, fa­brica n­u acordă comercianţilor di­ferite bonificări, prime­ de consumi etc. Acordarea acestor avantagii constitue un secret pe care concu­renţa nu trebue să-l cunoască. A­­rătarea preţului de cost ar dez­vălui un secret şi­ ar produce per­­turbaţiuni şi diferende între com­er­cianţi sau între furnizorii lor. Arătarea publică a tuturor men­ţiunilor cerute­­de noul aliniat al art. 22? nu are nici utilitate prac­tică întrucât comercianţii sunt o­­bligaţi să arate tuturor organelor de control actele justificative şi da­tele cerute de noul text de lege. Prin control? se garantează ne­­depăşirea preţului? iar pe de altă parte se asigură şi păstrarea se­cretului, controlul fiind făcut de­­funcţionari publici obligaţi la pă­strarea acestui secret.. .­­ —! REGIMUL MOSTRELOR COMERCIALE NOUA LEGE A VĂMILOR Prin mostre şi modele comerciale, se înţeleg probele de mărfuri în can­tităţi strict necesare, la lucrările in­­tr’un singur fexemplar, importate sau exportate de industriaşi, comer­cianţi, reprezentanţi de comerţ, in­­stituţiuni ştiinţifice şi profesionişti, spre a le servi la facerea comenzilor sau analizare. Fac parte integrantă din mostre şi modele, ,tot ce serveşte la conser­varea şi explicarea lor, precum car­toanele pe care ar fi lipite sau cusu­te, bobinele pe care ar fi înfăşurate,, etichetele şi fişele pe care s’ar arăta preţurile şi alte­ indicaţiuni, precum şi ambalajele speciale prevăzute în art. 121 din regulamentul pentru e­­xecutarea convenţiunii internaţiona­le poştale dela Cairo din 1934­ Aceste mostre şi modele comercia­le se împart în două categorii, şi a­­nume : a) Mostre şi modele fără valoare comercială; b) Mostre şi­­modele cu valoare comercială. A. Mostre şi modele fără valoare comercială. Sunt mostre fără valoare comer­cială, acele mărfuri, produse, sau lu­crări importate sau exportate în can­tităţi şi dimensiuni suficient, de re­duse, pentru fiecare fel, spre a nu putea servi la altă întrebuinţare practică, decât ca mostre sau mo­dele. Deasemenea, se consideră ca mo­stre fără valoare şi acele mărfuri ca­­re prin dimensiunile lor ar putea fi utilizate, dar care prin găuriri sau tăieri, ce s’ar face sau s’ar completa în vamă, ar deveni improprii ori­că­ror întrebuinţări practice. Nu vor fi permise la import, mo­strele şi modelele, chiar fără valoare comercială, când vor reprezenta măr­furi prohibite prin tariful şi legea vamală, precum şi prin alte legi speciale. , B. Mostre şi modele cu valoare co­mer­cială. , Sunt mostre şi modele cu valoare comercială, toate probele de mărfuri şi modele care prin cantităţile, valo­rile sau dimensiunile lor, ar putea servi la orice întrebuinţări practice, fără însă ca în ansamblul şi desti­naţia lor să depăşească caracterul o­­bişnuit al mostrelor . Mostrele şi modelel­e cu valoa­re co­mercială, vor putea fi importate săli exportate, de­ către: voiajori comer­ciali, industriaşi şi comercianţi, pe termen de 6 luni, cu drept de pre­lungire până la 1 an, luându-se mă­suri de asigurarea identităţii şi con­semnarea drepturilor de import sau export . . . V­oiajorilor comerciali li se poate admite însă, garantarea plăţii drep­turilor cuvenite Statului şi print­- o cauţiune bancară, dată de una­, din băncle autorizate în acest scop de Ministerul de Finanţe­ . Voiajorii comerciali vor trebui să prezinte vămii cartea de legitimaţie, întocmită, conform modelului ce fi­­rjureata in convanţi­inea internaţio­nală pentru simplificarea formalită-| tilor vamale dela Geneva, din 3 No­­em­brie 1923. DECLARAREA MOSTRELOR ȘI MODELELOR CU VALOARE COMERCIALA Importatorii şi exportatorii de mo­stre şi modele cu valoare comer­cială, vor fi obligaţi să­ depună de­­claraţiuni vamale de import şi ex­port în dublu exe­mplar.­­ Aceste declaraţiuni se vor întocmi în conformitate cu dispoziţiunile art. 111, alineatul 1—12 inclusiv din legea vămilor, specificând lămurit, felul mărfurilor după nomenclatura tari­fului vamal, precum și semnele par­ticulare prin care se poate constata identitatea lor. Deasemen­ea, se vor descrie semnele de recunoaştere ca: ştampilă, sigilii, plumburi, etc., pu­se pe mostra și modele. D­in punct de vedere al recunoaş­terii identităţii mostrelor şi modele­lor, se vor considera ca suficiente mărcile ori sigiliile care au fost apli­cate de vama de origine sau de Ca­merele de industrie­ şi comerţ străine şi prevăzute în lista descriptivă. In cazul când aceste mărci ori si­gilii ar fi socotite ca insuficiente, se vor putea aplica noui semne de re­cunoaştere, firecum plumburi­, sigilii, ştampile sau timbre speciale. La declaraţiunea de import sau export, se va ataşa in copie, o listă inventar descriptivă de mostrele şi modelele importate sau exportate, specifcându-se lămurit- Biroul vamal va lua în considera­ţie lista inventar originală, vizată de vama de origine, iar în caz de lipsă, posesorul colecției de mostre o va putea întocmi la biroul vamal. Co­pii de pe aceste inventare, semnate de importator sau exportator și cer­tificate de conducătorul biroului va­mal sau înlocuitorul său, se vor a­­nexa la declarațiune- Inventarele o­­riginale vizate de vamă rămân în păstrarea posesorilor acestor mostre și modele. LICHIDAREA DREPTURILOR Consemnarea drepturilor se va fa­ce pe termen de 6 luni, cu drept de prelungire până la 1 an. Termenul până la 6 luni se acordă din oficiu, de vama unde se efec­tuează operaţiunea. Dreptul de prelungire până la 1 an a termenului de consemnare a­­cordat de biroul vamal, revine Di­recţiei Generale a Vămilor. In cazul când mostrele sau mode­lele vor fi supuse unor regimuri re­strictive de contingentare, devize, etc., voiajorii comerciali, industriaşii şi comercianţii, vor fi dispensaţi de prezentarea autorizaţiei de import sau export, dacă consenmează în a­­fară de totalitatea drepturilor şi în­doitul valorii acestor mostre şi mo­dele. Această garanţie (îndoitul valorii), se poate constitui şi prin scrisoare bancară a unei bănci autorizată de minister. ^"-----. Mostrele sau modelele se vor pu­tea înapoia la origine, fie prin biroul vamal unde s’a făcut operaţia ini­ţială, fie prin orice alt birou vamal. Biroul vamal ce primeşte mostre­le sau modelele, spre a le înapoia la origine, se va asigura prin verifica­rea tuturor elementelor declaraţiu­­nii de import sau export, că mărfu­rile ce i se prezintă, sunt în adevăr cele prevăzute în declaraţiune. Dacă nu are nicio îndoială în acea­stă privinţă, biroul vamal va auto­riza înapoierea mostrelor şi mode­lelor respective şi restitui imediat drepturile consemnate şi cauţiunea. Dacă biroul vamal nu constată per­fecta identitate, nu va permite reex­portarea sau reimportarea­ Dacă mostrele şi modelele impor­tate, n’au fost în totalitatea lor în­­napoiate la origine în termenele a­­cordate, sumele consemnate rămân în întregime dobândite în favoarea Statului, iar în eventualitatea când numai o parte din ele au rămas ne­înapoiate, se va face venit definitiv la Stat, numai cuantumul de taxe şi valori aferente. In vederea operaţiunii de restituire, cei interesaţi vor depune declaraţiu­­nea de import sau export, după caz, căreia îi vor ataşa duplicatul decla­­raţiunii iniţiale. In cazul când operaţiunea de re­stituire s’a făcut de un alt birou va­mal decât cel care a efectuat ope­raţiunea iniţială, duplicatul declara­­ţiunii, precum şi chitanţa originală de consemnare, semnate de primirea sumei de către deponenţi, se vor în­­nainta biroului vamal emitent, pen­tru a-i servi la lichidarea declaratiu­nii originale, rambursând biroului vamal respectiv suma ce o restituise. Mostrele şi modelele cu valoare co­mercială, nu se vor putea intrepozita decât cu autorizaţia Direcţiei gene­rale a vămilor, urmând ca la scoate­rea din întrepozit, să li se aplice regimul mostrelor. Nu pot beneficia de regimul mo­strelor şi modelelor cu valoare co­mercială persoanele particulare. Costul plumburilor ori al timbre­lor speciale, ce se vor aplica pentru identificarea mostrelor sau modele­lor, va fi cel în vigoare și plătit de­finitiv. CE MOSTRE ȘI MODELE POT FI IMPORTATE Se consideră ca mostre și modele fără valoare comercială şi care vor putea fi importate de industriaşi, reprezentanţi comerciali, comercianţi, instituţii, specialişti şi profesionişti, în cantităţile şi indicaţiunile fixate de ministerul Economiei Naţionale . Materii prime şi resturi de la torcă­torii de lână şi pături, bumbac, mă­tase, cânepă, iută şi orice alte texti­le animale şi vegetale, fie chiar cu­răţate, spălate, degresate, dărăcite şi pieptănate. Torturi de lâna, bumbac, mătase, in, cânepă şi orice alte tex­tile vegetale ş­i animale, de orice fel, în scuje, pe ţevi, mosoare, pentru re-Continuare In pag. II l-a ­gyrt . PENTRU PROVINCIILE DESROBITE vernul înţelege să interpreteze situa­ţiile cu toată supleţea trebuitoare, în folosul cât mai larg al obştei. Aprovizionarea cu articole de mare consum a constituit o altă preocupa­re a consiliului. Un plan general va pune diferitele întreprinderi în condi­ţiile optime pentru a lucra cu guver­­nămintele respective. Aprovizionarea este astăzi una din problemele căreia guvernul îi acordă o deosebită atenţie. Soluţionată în res­tul ţării, această problemă va f deci soluţionată şi în ţinuturile desrobite, aşa fel ca ele să nu se resimtă mai mult decât impun condiţiile generate de războiul prin care trecem cu toţii. In ce priveşte Basarabia, un plan­­de apărare împotriva inundaţiilor, va feri pe viitor unele regiuni primej­duite periodic de revărsările de apă. Creditele ncesare pentru finanţarea unor asemenea lucrări au fost in cen­trul discuţiei consiliului, care s’a în­grijit şi de creditele trebuitoare pro­ducţiei industriale şi agricole în Ba­sarabia şi în special în Bucovina, o simplificare a procedurii creditelor va stimula şi mai mult Iniţiativa româ­nească de acolo, dovedind şi în acest domeniu spiritul de adaptare la­ rea­lităţi al conducerii noastre. Intr’un asemenea spirit, Bucovină, Basarabia şi Transnistria pot privi cu încrede viitorul iar energiile româ­neşti îşi pot află încurajările şi înles­nirile cele mai rodnice pentru afirma­rea şi acolo a suflului nou de viaţă care străbate astăzi întreaga ţară, unor paragrafe şi articole de legi, nu­ de la un capăt la altul al ei. După alungarea cruntei stăpâniri sovietice, a început în Bucovina, Ba­sarabia şi Transnistria o nouă viaţă: cea românească. Această nouă viaţă era cu atât mai creatoare cu cât ea corespundea u­ş­ii mult dorinţelor înseşi ale locuitorilor — fraţi de sânge cu noi — ca şi unor nevoi generale, istorice din pricina sistemului economic, social şi politic, structural deosebit de cel al unei nor­male desvoltări şi propăşiri a omului. S’au înfăptuit­­■— după desrobire — multe lucruri de preţ in cele trei pro­vincii şi multe sunt în curs de înfăp­tuire. De o împlinire a tuturor nevoi­lor şi a tuturor proiectelor de îmbu­nătăţire nu poate fi desigur încă vorba. Trebue pentru aceasta an ră­gaz de linişte constructivă, de viaţă normală, răgaz pe care nu-l poate da actualul războiu. Va veni însă şi vre­mea aceasta şi atunci spiritul nostru civilizator ce se va bucura de condiţii cu atât mai fecunde, cu cât grija ce se poartă încă de pe acum provincii­lor desrobite e mai mare. Iată, de pildă, în consiliul de mi­niştri, ţinut Joia trecută, sub preşe­­dinţia fl-lui prof. Mihai Antonescu, s’fiu discutat şi s’au luat o serie de măsuri privind în­deaproape situaţia celor trei provincii. In interesul unei bune administraţii, s’au hotărît împrejurările şi condiţiile in care se vor admite anume derogar­i la statutul funcţionarilor publici din aceste teritorii. Se vede astfel că, de­parte de a se închista in rigiditatea IMPORTANTE LUCRĂRI EDILITARE DE INTERES OBŞTESC, EXECUTATE IN PRIMĂVARA ACESTUI AN Ministerul afacerilor interne co­munică: Din ordinul d-lui Mareşal Anto­nescu, s’a pus la dispoziţia judeţe­lor şi comunelor sume importante pentru lucrări edilitare de interes obştesc. In consecinţă, în primăvara anu­lui curent s-a trecut la execuţie, pu­­nându-se în lucru: a) 54 localuri centre administra­tive rurale, în care sunt reunite toate autorităţile din comună şi a­­nume: primărie, percepţie, secţie jandarmi, cămin cultural, dispensar medical; b) 95 localuri preţuri, primării, posturi jandarmi, centre culturale. e) 152 băi populare (la sate). d) 12 băi comunale (la oraşe). e) 57 şcoli şi biserici. f) 9 spitale şi dispensare. g) 3 hale. h) 3 abatoare. i) 16 locuinţe pentru familiile e­­roilor lipsiţi de mijloace. j) 163 fântâni publice (în afară de ce s-a lucrat la sate cu presta­­ţie). k) 17 apeducte cu apă potabilă. l) 10 lucrări de canalizare. m) 36 lucrări de îndiguire. n) 3 uzine electrice cu lucrările de electricitate respective. o) o instalare de troleibuz cu 12 vagoane. p) o comună refăcută în între­gime. q) 7 grajduri sistematice. r) 404 poduri de lemn, beton şi tubulare. s) 26 drumuri pavate şi moder­nizate. t) 3.300 km. drumuri judeţene şi comunale refăcute şi pietruite (cir­ca 200.000 m. c. pietriş). Cea mai mare parte din aceste lucrări s’au făcut în comunele ru­rale. In afară de aceste lucrări, s’a ter­minat complect, ori s’a ridicat cor­pul clădirei şi s’a acoperit, majo­ritatea clădirilor publice începute în anii precedenţi (unele de 10 ani) şi rămase neterminate. Lucrările sunt parte terminate la data prezentului comunicat, restul în curs de executare. Pentru a se economisi şi banul public, cea mai mare parte din lu­crări s’au executat în regie, jude­ţele şi comunele făcându-şi fabrici de cărămizi şi olane şi ateliere de lemnărie. întrebuinţarea sumelor s’a făcut cu respectarea formalităţilor legale şi cu o permamentă verificare. Echilibrul european, în matetie de aprovizionare In răstimpul dintre Martie sa August a. c. s'au dus între­ ţările europene tratative care tindeau? în primul rând, să ducă l^ un schimb pe termen limitat? în materie t­e aprovizionare. Faptul că în Ita­lia recolta se strânge la sfrâşitu! lui Iunie, în timp ce în Finlanda, Suedia şi Norvegia secerişul are loc abia în Septembrie, a dat în­demnul să se facă un schimb da­torită căruia să se acopere nevoile momentane de aprovizionare ale câte unei ţări. Pe baza suprafeţe­­ţelor însemânțate şi a rapoartelor friinisterelor de agricultură? cu pri­vire la situaţia recoltei, se putea face încă din Martie o apreciere de natură să dea un conţinut con­cret tratativelor ce se duceau. A­­cesta a fost? de pildă? cazul cu Norvegia. În ţările unde abia în cursul primăverii şi al verii a putut căpăta o imagine clară a situaț­iei, măsurile respective s'au luat între Iulie și August? iar aşa S'a întâmplat de curând în ce pri­vește schimburile dintre Germania și Finlanda. In linii mari, s’a dovedit că e­­­valuărilfi făcute la începutul verii fecesteia, în legătură cu recolta eu- ' ropeană? evaluări ce nu erau deo­sebit de ridicate? au fost depăşite de recoltă. Astfel? de curând1? Da­nemarca a putut, anunţa că are ca recoltă Satisfăcătoare. Ploile bogate căzute în timpul primăverii şi al verii? au îmbunătăţit considerabil recolta de anul acesta’. Dat fiind­ că­­schimbul în materie de produse agricole nu reprezintă o problemă numai din punctul de şedere al recoltei? ci şi din cel al transportu­rilor? s'au luat măsuri în sensul că schimbul acesta să se facă în’ acele luni in care căile ferate’ şî navigaţia fluvială sau în mări inte­rioare nu au sarcini mai urgente­­ de îndeplinit. 1 !! ' j? Faptul că în toate ţările de pe­­continentul european s’au luat­ mă­suri restrictive în ce priveşte cir­culaţia particularilor? a contribuit într’o largă măsură sa îngăduie’ transpo­turilor acelor produse cari nu sunt legate de un anumit ano­­timi al anului, cum ar fi cărbunele Sftu materialele pentru Gonistrugțtie. JIL

Next