Argus, septembrie 1943 (Anul 33, nr. 9100-9123)
1943-09-01 / nr. 9100
ANUL XXXIII Nr. 9100 A apărut și s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TON No. 187 in străinătate Tariful în functions de convenţiile nostals internationals Pentru bănci, instituai si ad-iii puf 3000 lei anual 5 tei în tarif 12 lei în străinătate A 8 O N In ţară Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 400A M E N T ; 4 PAGINI 5 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULU) BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar Nr. 15 INDUSTRIEI SI FINANTE! Telefon 3.05.44 Miercuri 1 Septembrie 1941 A apărut şi s-a pus in vânzare TIMPUL familiei I IMPUI PENTRU TONI No. 187 PU BLI CItATEA se primeşte la administrativ ziarului și la toate agențiile de paticilitate. Proprietar: ,,A R G U S" S. , înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov ! Redactor responsabil: i AL. PETROVICI . Târgurile internaţionale P I A T A ea de an, târgurile internaţionale şi-au demonstrat cu prisosinţă utilitatea pentru omenirea întreagă. Faimoasele târguri mai ales, de la Paris, New-York, Lipsea, etc., au prilejuit nu numai o apropiere între marii oameni şi marile grupuri financiare, comerciale şi industriale din toata lumea, apropiere care forma baza unei mai strânse colaborări viitoare, nu numai o maiucunoaştere a puterii de producţie a tuturor ţărilor şi a calităţii mărfurilor, dar şi o apropiere sufletească intre popoare, care învaţă din preţuirea muncii, preţuirea colectivităţilor respective. Se luase, în plus, obiceiul ca la aceste târguri, pe lângă expunerea produselor care căutau pieţe străine de desfacere, să se trimită câte ceva reprezentativ din toate manifestările de viaţă ale popoarelor. Acestea au contribuit mult la cunoaşterea vieţii sufleteşti a neamurilor şi a modului de a gândi şi trăi. Războiul actual a adus greutăţi destul de mari în calea organizării unor asemenea târguri şi de aceea numărul lor s’a limitat mult. Cu toate acestea, acolo unde ele au avut loc au stârnit un interes general tot aşa de mare ca şi în vremurile de pace, ceea ce încă odată demonstrează utilitatea lor. Astfel, târgul din Lipsea, în plin război şu a atras ca şi altă dată, în anul 1941, o mare mulţime de comercianţi şi numeroase întreprinderi industriale din toate ţările europene. Suspendarea organizării lui din 1942 încoace se datoreşte numai împrejurărilor excepţionale de războiu şi nevoii ce se simţea de a nu se pierde nicio clipă din timpul destinat producţiei de războiu. Dar dacă marile târguri internaţionale de talia celor dela Paris, Lipsea şi New-York nu s’au mai putut organiza, în schimb s’au organizat târguri mai mici la care au participat, aproape toate statele europene, in măsura în care le-a fost cu putinţă, fără neglijarea producţiei. Târgul din Plovdiv — Bulgaria— a atras numeroşi expozanţi ai principalelor ţări europene şi tranzacţiile încheiate n’au fost fără însemnătate. Acum, de câteva zile, s’a deschis târgul internaţional dela Izmir — Turcia. La acest târg, care în deosebi pentru statele din sudestul european prezintă o importanţă şi mai mare, cu influenţe apreciabile asupra viitoarelor lor schimburi economice, participă şi ţara noastră. Cu prilejul deschiderii lui, ministrul economiei Turciei vizitând standul României şi-a exprimat întreaga mulţumire şi satisfacţie pentru modul cum el a fost organizat, manifestându-şi totodată viile sentimente de prietenie şi preţuire pentru poporul român. Participarea noastră la acest târg era indispensabilă. Relaţiile noastre comerciale cu sudestul european şi cu Turcia, Siria, Egiptul, etc., au fost, dealungul vremii, din cele mai strânse. Prin participarea la târgul din Izmir, România îşi dovedeşte capacitatea de producţie şi evoluţia producţiei sale agricole şi industriale, chiar în aceste vremuri excepţionale, când zeci de mii de braţe româneşti au părăsit lucrul lor obişnuit şi au luat armele pentru sfânta apărare a pământului strămoşesc. Procesul de producţie îşi urmează cursul, mai accentuat chiar decât în trecut, în unele sectoare care interesează deopotrivă şi pieţele din sudestul european şi cele vecine ale acestora. Ospitalitatea oferită de oficialitatea turcă şi manifestarea din partea acesteia a vechilor sentimente de prietenie şi preţuire, sunt apreciate de noi la justa lor valoare. Târgurile internaţionale sunt prilej de apropiere între pieţele de producţie şi cele de consum, precum şi de o mai bună cunoaştere a popoarelor în toate manifestările lor. De aceea, participarea la asemenea târguri este o necesitate organică de prim ordin pentru orice popor, dar mai ales pentru acelea a căror evoluție economică a luat un ritm mai viu față de trecut. A. Conferinţele fiscale. Registrul de cassa. Produse alimentare neraţionalizate a căror circulaţie e liberă. Bursa Bursa Tranzacţiile şedinţei de Luni s’au redus atât ca număr cât şi ca volum. Tendinţa generală, in afară de petrolifere, a fost totuşi susţinută. Valorile cu venit fix au fost mai căutate. Plusul cel mai însemnat l-a înregistrat Consolidarea la 4a1/* de la mn- # Dintre acţiuni, menţionăm S. T. S. in urcare cu 80 puncte şi Mica cu un spor de 90 puncte. Reşiţa a început să Conferinţele fiscala. Ministerul finanţelor a luat lăudabila iniţiativă de a ţine săptămânal în fiecare Vineri, câte o conferinţă fiscală, la care urmează să asiste comercianţii pe branşe. Iniţiativa este laudabila, insă modul de aplicare credem că lasă de dorit sau mai exact nu credem că prin acest fel de conferinţe se va ajunge la rezultatul dorit, adică de a familiariza pe comercianţi cu legiuirile fiscale. Şi crederm că nu se va putea ajunge la scopul propus deoarece cu ocazia conferinţelor li se înşiră comercianţilor numai generalităţi. Ori nu legile nu le cunosc comercianţii ci in speciale teehnica aplicărilor. Ceiace ar fi necesar să se populeze ar fi tehnica aplicărei mult prea numeroase legiuiri fiscale ce avem. Și mai bine și util decât această familiarizare ar fi simplificarea legilor fiscale. Avem în prezent cu mult prea multe legiuiri fiscale, toate extrem de greu de aplicat. O simplificare a tehnicei fiscale, prin contopirea a cât mai multe taxe şi impozite, ar fi idealul. Dar în orice caz până atunci, este necesar ca la conferinţele fiscale viitoare să se stărue mai mult asupra modalităţilor de aplicare în practică, căci acestea nu cunosc negustorii. Registrul de cassa Unele firme se plâng de faptul că, deşi prin comunicatul dat de minister şi publicat de toate ziarele, controlul aplicărei decretului privitor la registrul de cassă, o parte din controlori pretind ca toate firmele să aibă registru de cassă vizat de tribunal şi ca operaţiunile la zi şî că li s’a scris în Registru unic de control, că nu au fost găsiţi in regulă în această privinţă. Celor ce ne-au scris le arătăm că faptul de a li se înscrie în Registrul unic, vini pe cari nu le au sau pentru că nu şi-au îndeplinit datorii carî deasemenea nu le au, nu are vre-o importanţă şi aceste înscrieri nu pot avea nici o repercursiune. Produse alimentare neraţionalizate a căror circulaţie e liberă Subsecretriatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile comunică: Următoarele produse: brânza, untul, ouăle, păsările, vii şi tăiate, peştele sărat, slănina sărată, afumaturile, mezelurile, mierea ele albine, purceii de prăsilâ, zarzavaturile şi fruc,tele nefiind supuse regimului raţionalizării şi nici vreunor restricţiuni sunt libere în comerţ şi ca atare pentru cumpărarea şi transportarea lor nu are nevoie de nici o autorizaţiune specială din partea Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării. Orice cereri de autorizaţii speciale pentru cumpărarea şi transportul produselor menţionate mai sus, adresate acestui Subsecretariat de Stat vor rămâne pe viitor fără răspuns. Sovieticii nau izbutit după 7 săptămâni de ofensivă să străpungă sau să disloce frontul german IN GRELE LUPTE CARE DUREAZA IN RĂSĂRIT APROAPE FARA ÎNTRERUPERE DELA 5 IULIE, SOVIETICII N’AU ISBU- TIT, CU TOATA MAREA LOR SUPERIORITATE NUMERICA, SA STRĂPUNGĂ SI SA DISLOCE FRONTUL GERMAN. DESI INAMI- CUL, NETINAND SEAMA DE MARILE PIERDERI, A ARUNCAT MEREU FORMATIUNI NOUI IN LUPTA ACOLO UNDE REUSISE SA OBTINA PĂTRUNDERI, S’A PUTUT TOTUSI DE FIECARE DATA SA SE PĂSTREZE SAU SA SE RECUPEREZE LINIILE, PRINTR’O APARARE ÎNDÂRJITA SI PRIN CONTRA-ATACURILE INFANTERIEI NOASTRE, CARE SIE BATE INCOMPARABIL, FIIND SPRIJINITA STRĂLUCIT DE CELELALTE ARME. ACOLO UNDE S’A AJUNS LA REPLICERI ELE S’AU FĂCUT IN DEPLINA ORDINE, DUPA DISTRUGEREA TUTUROR OBIEC- TIVELOR IMPORTANTE PENTRU INAMIC, SI TOTDEAUNA CU , SCOPUL DE A SCURTA FRONTUL SI DE A CAȘTIGA PRIN . ACEASTA NOUI REZERVE. ' . \ BERLIN, SC (Rador). — Dela car, tierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: . Şi eri s'a ajuns la grele lupte defensive, mai ales în sectorul sudic al frontului de răsărit. Taganrogul, cu desăvârşire distrus, a fost evacuat metodic. În zilele de 28 şi 29 August, bolşevicii au pierdut 467 tancuri şi 82 avioane. Pe coasta, de răsărit a Siciliei, formaţiuni ale aviaţiei germane şi italiene au atacat concentrări de vase la Augusta. Ele au scufundat 2 vase petroliere cu o deplasare de 16.000 tone, precum şi alte două rase şi au avariat grav patru cargoboturi prin lovituri de bombe. Cu prilejul unui atac dus până departe în Mediterana occidentală, avioane germane de luptă au obţinut lovituri în plin cu bombe de mare calibru asupra unui vas de bătălie inamic şi asupra unui crucişetor. Câteva avioane inamice de hărţuire au aruncat în noaptea de 29 spre 30 August bombe izolate de deasupra teritoriului german de vest. În regiunea Sevsk s-a distins în mod deosebit în lupte grele regimentul 12 gren".Perl al diviei 31 infanterie. Comunicat finlandez HELSINKI 30 (Rador). — Comunicatul militar finlandez Ese Tuni 30 Autust anunţă: In istmul Aunus au fost respinse in trei locuri mici detaşamente inamice care căutau să se apropie de poziţiile noastre. In partea de nord a frontului de răsărit se semnalează câteva ciocniri între trupe de recunoaştere. Pe celelalte frapturi terestre, nimic important de semnalat. Intr’o luptă aeriană, aviatorii noştri de vânătoare au doborât Duminecă seara în regiunea Sursaari un avion inamic de tipul „Jack 6“. Formaţiunile finlandeze nu a au suferit r.lei şi pierdere. * BERLIN, 30 (Rador). — Forțe navale germane au angajat la luptă în Marea Azov, la suid-vest de Taganrog, şase vase cu motor bolşevice înarmate cu tunuri. Ele au scufundat, fără pierderi proprii, două vase inamice. * BERLIN, 30 (Rador). — Declarația guvernului britanic cu privire la pretinse atrocităţi germane ce ar fi fost săvârşite in Polonia, face parte — după cum se constată in cercurile politice, germane — din acţiunea de propagandă şi din războiul nervilor, care erau in floare încă din vremea primului războiu mondial. La Berlin se consideră că n'are nici un rost să se mai polemizeze cu privire la aceste poveşti despre atrocităţi şi se subliniază numai faptul că asasinatele în masă sunt specialitatea adversarului, aşa cum s’a dovedit cu ocumente. BERLIN, 30 (Rdor). — In cercurile militare germane se atrage atenţia în mod deosebit asupra felului special în care inamicul înţelege să informeze opinia publică asupra aşa ziselor succese. MANGANUL din metal indispensabil siderurgiei. Producție* Utilizări Consumul Manganul este un auxiliar absolut indispensabil in metalurgie, fie pentru desulfurizarea fontelor, fie pentru desoxidarea oţelurilor. El este întrebuințat în aliaj cu fierul (ierro-manan,Spiegeleisen, etc.). Aproape 90 la sută din consumul mondial de mangan se găsește în metalurgia ferului. Manganul este deasemenea utilizat în aliaj cu metale neferoase, ca arama, zincul, aluminiul, nickelul, etc. Este cerut și pentru industria chimică, a sticlei, în ceramică, farmacie, etc. Dar aceste aplicaţiuni nu absorb decât 10 la sută din consumul mondial. Inainte de marele războiu, producţia mondială de mangan era de 2 până la 2 jura. milioane tone Producţia Producţia mondială de manganez se poate rezuma in patru grupe: Imperiul britanic 45 la sută U. R. S. S 41 la sută Brazilia 6 la sută Alte ţări 8 la sută 100 la sută Zăcămintele din Ucraina (în principal la Mikopol), care aprovizionau centrul U.R.S.S., Polonia şi fosta Cehoslovacie sunt controlate de forţele germane. Zăcămintele din India aparţin linei societăţi particulare: Central Province Mangnese Ore Company Limited, cu o producţie de 1.200.000 tone pe an. Alte surse de aprovizionare sunt Uniunea Sud Africană şi Coasta de Aur. Manganezul din Uniunea Sudafricană a început să fie exploatat în 1935 şi aparţine unei societăţi numită: Associated Manganese Mines of South Africa, Lted, a cărei producţie a fost considerabil mărită (1.200.000 tone). In România există ia mai multe regiuni zăcăminte de manganez. Rezervele se cifrează la 7 milioane tone şi sunt repartizate astfel: Bucovina 1.240.000 tone Moldova 5.500.000 tone Transilania 450.000 tone Banat 200.000 tone Minereul de manganez extras în aceste regiuni cuprinde 15—46 la sută metal. Dela 1957, România se plasează în primul rang al producătorilor europeni da mangsin. Recent s-au vândut Italiei 4060 tone. g.pă otadih sindlu snss Consumul mondial de mangan Toate marile ţări industriale sunt consumatoare de manganez in raport cu producţia lor de fontă şi oţel. In urma cuceririlor armatei germane a celor, mai de, seamă centre de producţie de mangan, ale U.R.S.S., aceasta nu mai contează ca furnizoare. Din acest motiv şi ca urmare a crisei de tonaj, pe an, U.R.S.S. furniza 52 la sută din total, India britanică ceva mai mult de 40 la sută, complementul de 78 la sută, provnind din numeroase ţări. In prezent aceste două ţări sunt cei mai de seamă producători de manganez, dar şi alţi vechi producători şi-au mărit considerabil furniturile lor, în deosebi Brazilia, care in 1941 a exportat 437.000 tone. Cele două mine slovace (Kisovice şi Schwabendor) şi-au mărit producţia de la 60.000 tone în 1940 la 87.000 toni în 1941. Se estimează la 5.300.000 tone producţia mondială de mangan în 1936, cifră care a fost depăşită in 1937 şi 1938. mondiala St. Unite întâmpină mari dificultăţi în aprovizionarea cu acest metal neferos, indispensabil industriei sale siderurgice. Producţia sa internă abea acoperă 15 la sută din exigenţele consumului. In afară de importul din Brazilia şi Cuba, autorităţile americane au pus la dispoziţie 6.565 mil. dolari pentru arumentarea producţiei proprii de mangan. înainte de actualul război consumul mondial de mangan era evaluat la 3.500.000 tone. Cantităţile importate în 1937 s-au ridicat la: 990.00 tone pt. Statele Unite. 550.000 tone pt. Germania 492.000 tone pt. Franța 340.000tone pt. Belgia-Luxemburg 270.000 tone pt. Anglia 220.000 tone pt. Japonia 131.000 tone pt. Norvegia 75.000 tone pt. Italia. Contractele de magnez, normal, se tratau prin învoială pe tonă, unitatea fiind procentul de metal, conţinut în minereu. Nici minereul, nici metalul nu sunt cotate pe bursele mondiale. Importanţa mangalului este considerabilă, mai ales actualmente, când consumul de produse siderurgice şi metalurgice a atins un nivel nebănuit de mare. I ULTIMELE ale Regelui SOFIA, 30. — (Kador) . Luni, în zorii zilei, rămăşiţele pământeşi ale Regelui Boris au fost strămutate din capela Palatului la Catedrala Alexandru Newsin. In jurul catafalcului fac de gardă câte 4 membri ai Casei civile şi militare. Catafalcul stă între 8 drapele ale regimentelor care au fost sub comanda personală a Regelui. Pe pieptul defunctului sunt aşezate icoane ale Sf. Ion de la Ria şi ale Sfintei Fecioare. Un sobor de preoţi slujeşte în continuu. Populaţia se perindă un număr foarte mare prin faţa catafalcului. * . SOFIA, 30 (Ep J. — Faţa ca de ceară a Regelui oglindeşte pacea eternă găsită în moarte. Trupul Regelui a fost îmbrăcat in uniformă de general de infanterie. In mâini Regele ţine o icoană. îndată ce marea catedrală a fost deschisă pentru public, mulţimea a şi început să năvălească, pentru a se ruga în genunchi la catafalcul Regelui. Despre ultimele ore cele ţarului nu se află decât că imediat după agravarea stăvei sale de Sâmbătă la prânz, a fost chemat al doilea Preşedinte al Sfântului Sinod, Mitropolitul Paisie din Vraţa, pentru a-i da ultima împărtăşanie. In acest timp Regele deja se afla în agonie. La patul său de moarte se aflau membrii majori ai familiei, în timp ce primul ministru, prof. Filoff, aştepta într’un salon separat, până ce, 10 minute după moartea Regelui a fost chemat în cameră wortmr cu Bufa «este primul ministru a comunicat în Consiliul de Miniștri știrea despre moartea Regelui cerând aprobarea citirei ambelor protocolari. rana acum nu s a găsit nici un testament al Regelui Boris SOFIA, 30 (Ep.). — Referitor la întrebarea dacă Regele Boris al Bulgariei care a decedat Sâmbătă a lăsat un testament, nu se spune nimic din partea oficială. Pare însă că persoanele cari au fost îndrituite să caute în odăile de lucru ale Regelui un astfel de document, nu au putut găsi până în momentul de faţă nici un astfel de testament. Conform constituţiei Regele are dreptul de a proclama pe cele trei persoane cari ar urma să intre în Consiliul de Regenţă, care în cazul morţii Suveranului, din cauza minorităţii moştenitorului tronului, ar urma să preia conducerea afacerilor statului. Marea Adunare Naţională care va trebui să fie aleasă în termen de o lună după moartea Regelui va confirma Consiliul de Regenţă. Dacă o astfel de dispoziţie din partea Regelui nu există, atunci Marea Adunare Naţională va alege ca Consiliul de Regenţă dintre foşti sau activii membri ai guvernului şi ai Curţii de Casaţie. »-»»»-»»-» ««»♦♦♦»«·»» ♦ · »■» • CLIPE Boris D. GENERAL ION GHEORGHE MINISTRUL REGAL AL ROMÂNIEI LA BERLIN PRIMIT DE FÜHRER BERLIN, 30 (Rador). — Fuehrerul a primit, în prezența d-lui von Ribentrop, ministrul afacerilor străine al Reichului, pe generalul Ion Gheorghe, noul ministru regal al României la Berlin, care i-a remis scrisorile sale de acreditare și scrisoarea de rechemare a predecesorului său. e FUNERALIILE NAŢIONALE ale Mareşalului Frezau Suveranul, Mareşalul Conducător şi vice-preşedintele Consiliului au adus ilustrului soldat supremul omagiu al Patriei Sobra ceremonie tic ia Schineta început de ziuă inourat. Picături rare de ploaie cad ca nişte lacrimi peste regiunea Băceşti-Echineta. Tristeţea acestui cer sumbru se înbina cu sufletele cernite ale acelora veniţi să conducă la locul de veci pe cel ce a fost Mareşalul Constantin Prezan. Tristeţea stăpâneşte totul, începând cu gara Băceşti, care a îmbrăcat haina cernită a unei pioase ceremonii, totul vesteşte durerea plaiurilor moldovei care au pierdut pe unul din cei mai valoroşi fii ai săi. Pe drumul de ţară care leagă gara de conacul Schineta, unde se află ilustrul dispărut, pâlcuri, de ţărani se îndreaptă tăcuţi spre locul de veşnică odihnă a venerabilului Mareşal. In comuna Băceşti, locuitorii au întins pe zăplazuri frumoasele lor covoare moldoveneşti şi strânşi in grupuri,privesc fără să comenteze forfoteala ce nu mai încetează, a maşinelor cari duc invitaţii la conacul moşiei din Schineta. Trecem şi noi cu o maşină privind la tot ce ne înconjoară. Satul Schineta, situat pe moşia mareşalului, unde au fost împroprietăriţi ţăranii, de pe pământurile sale, prezintă un aspect de jalnică durere. Locuitorii discută tristul eveniment, nemaicontenind a aduce laude memoriei mareşalului Prezan, care le-a fost ca un părinte fiecare, ne spune că ătunc. Ciiia? aveau câte un păs se duceau la conac şi acolo erau întâmpinaţi de cocina Olguţa, soţia Mareşalului sau chiiar de d. Mareşal care îi ajutau, îi sfătuiau şi le alinau durerile. Ajungem la conac. Drumul de la intrare îl deschide alee de tei pe o distanţă de peste 500 metri. In curte lume multă şi armată, iar în faţa conacului un catafalc pe care e aşezat sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale Mareşalului decedat. Am vizitat conacul şi camera în care şi-a dat obştescul sfârşit. Totul de o sobrietate care aproape stinghereşte. Dar care exprimă modestia acestui ■ mare caracter. Nimic nu ne arată vreo urmă de lux. Totul se prezintă sobru. Aşa cum a trăit. Modest a fost o viaţă întreagă şi modest a murit. Pe tot parcursul de la conac şi până la lăcaşul de veci, drapelele Armatei a 4-a se înclină în faţa rămăşiţelor pământeşti ale defunctului Mareşal. Sus pe colina care domină Valea.. Romanului şi a Vasluiului la locul denumit „Trei stejari“ se văd două, morminte simple: unul al soţiei Mare, şatului şi altul gata să primească pe acela care a fost tovarăşulsău de viaţă. , Nici un murmur nu tulbură liniştea tristei ceremonii. Doar un vânt uşor adie şi produce un foşnet prntre frunzele stejarilor cari vor străjui ca, două seculare sentinele cele două morminte. Foşnetul care, după cum spunem ce l-au înconjurat pe Mareşal în timpul din urmă,, era singura mângâere in clipele de reculegere ale Mareşalului la mormântul soţiei sale pe care-l vizita în fiecare dimineaţă. ■ _ Murmurul acestei adieri de vânt cânta printre frunzele stejarilor imnurile de slavă pentru odihna sufletului celui ce parcurgea ultimul său drum. Acest murmur îmbinat cu lacumele celorce-i conduceau la locul de odihna și cu cerul acoperit de zăbranicele sale au complectat cadrul sobru al ceremoniei. ■ La ora 10, în imnurile cerului și în rugăciunile clerului un vrednic fiu al,, Moldovei a fost coborât în mormânt. Se auzeau suspinele mute, fara, alas ale celor can l-au iubit ca pe un părinte al lor. Plângeau ţaraii de pe moşia Mareşalului. H plângeau şi pe el şi pe coana Olguţa. E. I. Popovici SOLEMNITATEA ÎNHUMĂRII Eri dimineaţă, la Schinten, lângă Vaslui au avut loc funeraliile naţionale ale Mareşalului Constantin Prezan, într’urt cadru de ostăşească sobrietate. Două zile, sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale marelui dispărut a odihnit pe catafalcul ridicat în camera unde abea acum două luni preoţii auslujit, prohodul tovarăşei sale de viaţă. In faţa conacului, pâlcuri de săteni în albe straie câmpeneşti aşteaptă tăcute, într’o smerită reculegere. De Sâmbătă, străjuesc la căpătâiul sicriului, înveşmântat în flamura tricolora, cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul , în frunte cu generalul Manoliu. In faţa casei împresurată de verdeaţă, regimentele ţării şi-au trimis stindardele pentru ultimul salut: sunt 60 de drapele, cu gărzile lor, făcând cerc la intrarea căminului celui disparut. De dimineaţă, Luni, Episcopul Huşilor slujeşte o scurtă rugăciune, asistat numai de preotul satului, potrivit ultimilor dorinţe ale defunctului. Sicriul este apoi scos afară şi aşezat pe catafalcul înălţat sub cerul liber, în mijlocul drapelelor şi al ostaşilor din Regimentul 7 Infanterie nr. 25 „Mareşal Prezan“. Sosirea Suveranului, a Mareşalului Conducător şi a guvernului La ora 9 dimineaţa soseşte în gara Răceşti un tren special din care coboară d. Mareşal I. Antonescu, Conducătorul Statului, împreună cu d-nii: prof. Mihai Antonescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, g-ral Pantazi, ministrul Apărării Naţionale, C. Vasiliu, ministru Subsecretar de Stat la Interne, colonel Davidescu, şeful Cabinetului Militar al Conducătorului, Lt. Col. Eug. Niculescu. Adjutant al d-lui Mareşal, şi suita militară în frunte cu d-nii: maior Caloenescu, comandor Deveselu şi căpitan Zilişteanu. Compania de onoare dă onorul, comandantul local dă raportul. Zece minute mai târziu, în cadenţele Imnului Regal, poposeşte în gară trenul Suveranului. La coborâre, Majestatea Sa Regele este întâmpinat de d. Mareşal Conducător, de d. vicepreşedinte al Consiliului şi de ceilalţi membri ai guvernului. Sunt deasemenea prezenţi aci la întâmpînarea Suveranului d-nii : 1. Marinescu, ministrul Justiţiei, g ral I Şteflea şeful Marelui Stat Major, g-ral Şova ministru Subsecretar de Stat la Marină g-ral C. Dragalina, guvernatorul Bucovinei, g-ral Rozin în fruntea comandanţilor de Mari unităţi şi întreaga Moldovă, precum şi numeroşi generali de rezervă, foşti camarazi de arme ai defunctului, in frunte cu d-nii g-ral Samsonovic, Ciupercă, Zadîg, etc. In urma Suveranului, desema dis trenul regal d-mi: g-ral Sănătescu, şeful Casei Militare a M. S. Regelui, col. Octav Tildea, mare maestru de ceremonii, Dimitrie Negel, administratorul Dom. Coroanei, col. Robert Bossie, şi căp. comandor Gherghel, adjutanţi regali. In vreme ce fanfara intonează pentru întâmpinarea Suveranului, Imnul Regal, soborul prelaţilor se pregăteşc pentru rugăciunile de prohod, la căpătâiul catafalcului dominat de casca simplă a soldaţilor. In I.P.S.S. Patriarhului Nicodim, participă la acest suprem serviciu divin. I.P.S.S. Mitropolitul Nicolas al Ardealului I P. S. Mitropolitul Irineu al Moldovei I. F. S. Mitropolitul Nicul al Olteniei, precum şi EpiscopuL Grigorie Leu al Huşilor. In faţa sicriului, a luat loc familia şi prieteni ai ilustrului dispărut: d-na şi d. prof. dr. Dimitriu, d-na şi d. Poenaru Iatan, d-na şi d. dr. ERau, d-na, şi d. dr. Ciurea, d-na Negoescu, d-ra Maria Scodrea, d-na şi d. general Filitti. De cealaltă parte a sicriului, s’au aliniat generalii comandanţi, la flancul cărora sunt ataşaţii militari invitaţi : general de cavalerie Hanses şeful misiunii militare germane, col. Gebauer, şi col. von Oertzen, din misiunea germană, col. Bodini, ataşa militar al Italiei, col. Detarle a.^4 militar al Franţei, comandant La Gaille ataşat aeronautic al Finţei. Alături de invitaţii oficiali, au venit Să salute pentru ultima oară pe marele petat numeroşi prieteni şi admiratori, dorini sa se încline la mormânt cu aceiaşi pietate ca şi sutele de ţărani ce sosesc necontenit pe drumurile armonioaselor coline moldoveneşti. Sunt acid. profesor Horia Hulubei rectorul Universităţii din Bucureşti! profesor David, rectorul Universităţii din laşi, c-na şi d. gen. Râdulescu, Mihail Negura, fost înalt demnitar G. Paduraru procuror gen. al Curţii de AP6l Bucureşti, G. Darie şi Cristescu dureetori în protocolul statului, alături calitatile locale: col. Măescu prefectul jud. Roman, col. Talpeş, prefectul jud. Iaşi, profesor C. Capră, primarul oraşului Vaslui, fostul adjutant al Mareşalul’n Prezant,col. Văsescu, a luat loc în dreapta catafalcului, unde s-a aliniat şi frontul comandanţilor de mari unităţi generale Florin Georgescu, Bădescu, Carlaonţ, Osman Manafu, Trifu, Topor, Barozzi, Dăecălescu, Poenaru D. general N. Pălăngeanu, prefectul poliţiei Capitalei, supravegiee la primirea oaspeţilor şi îndeplinirea CV'"Mor pentru această ceremonie la care dessnetul, cu o molestie de adevărat soldat nu a vrut nici omagii de discursuri, nici ofrande defiori. Corul armatei, dă răspunsurile la fu gile înalţilor prelaţi Trupele, aliniate in faţa crângului, ascultă cu frunţile descoperite, cu armele întoarse, cu baionetele Continuare in parţ. al II-a