Argus, octombrie 1946 (Anul 35, nr. 9971-9995)
1946-10-02 / nr. 9971
"P •*** Societatea Comunala pentru Construirea de Locuinţe Eftine Diata Rosetti, coltn -dul Domnitei 1 Acordal pentru terminarea clădirilor în construcţie în titutală, împrumuturi pe termen lung, în Obligaţiuni 5*/« Imbufate Eftine-Doritorii se vor adresa la sediul societăţii, B-dul Domniţei Nr. 1. AVIZ Pentru deţinătorii de titluri belgiene şi luxemburgheze din România LEGAŢIUNEA BELGIEI DIN feuctIREŞTI comunică următoarele: In executarea Decretului-Lege al Guvernului Belgian din 11 Octombria 1941» se va proceda la un ficensământ general al titlurilor belgiene for luxemburgheze deţinute în România de orice persoane or instituţie de orice naţionalitate. Sunt cuprinse pentru recensamântul acesta toate titlurile belgiene şi luxemburgheze la purtător, indiferent de denumirea lor, emise de autorităţiie publice din Belgia, Marele Ducat de Luxemburg şi Congo in Belgian, societăţile belgiene şi luxemburgheze pe acţiuni ...trusturi“ belgiene luxemburgheze, societăţile congoleze cu răspunderea limitată şi Comitetul Loral din Kih’. Recensământul va avea loc de la 15 Octombrie până la 15 Noembrie 1316. Deţinătorii sunt obligaţi ca să declare titlurile pe un formular special şi se vor adresa la BANCA COMERCIALA ROMANA, str. Smârdan Nr. 3, Cucuieşti sau la următoarel c st.fursaje ale acestui stabiliment bancar din Brăila, Constanţa, Galaţi, Giurgiu şi pidrsti. Conform art- 10 decret lege din 6 octormbrie 1014, felurile declarate trebuesc înmânate direct băncii care, va primi declaraţia. Titlurile ce nu vor fi declarate la termenul prescris vor fi anulate Şi contravaloarea lor va reveni Statului Belgian sau Luxemburghez Titlurile nu vor putea face obbiceul nici unui act de dispoziţiune fr.aifite t?e „ fi făcut evada, în condiţiunlle care zor fi fixate «le Mini. în st'-tul de Finanţe Belgian, că aceste titluri snnt dela 10 Mai 1910 şi fără îâi • Crupcrc. proprietatea cetăţenilor belgieni, aliaţi Sau neutrii. a y I z pentru deîinâîdii de bancnote belgiene Legsţiuue® Belgiei din București comunică următoarele: Prn executarea deciziunei ministeriale din 30 Mai 1945, luată cu scopul de a îndeplini executarea legei din 6 Octombrie 1944, persoanele Sft reviz sau morale ets régid eit din România, sunt obligate să declare şi să depună pentru contul proprietarului toate bancnotele de 100, 500, 1000 „V şi 30 000 franci belgiei?) deţinute pe data de 9 octombrie 1944. V. Această declaraţie şi depunerea simultană a bancnotelor trebuie să , i fie, efectuate l« Legaţia Belgiei din Bucureşti, Bulevardul Dacia No 33 -fi fie-are « între circle 10 şi 12 dimineaţa, roiun.!!? trebuesc declarate toate bancnotele deţinute pe data de 110 Octombrie toat de persoanele care se aflau în Belgia la această dată, inşi numai în eaaP când bancnotele erau deţinute de ele şi nu de a fi tirji persoană. Declaraţia trebui să fie făcută înainte de data de 15 Noembrie 1941. In trei exemplare. O declaraţie separată este necesară pentru -■ fiecare proprietar. Pentru persoanele locuind in provincie, Legaţia Belgiei din Bucuréÿtt, la cererea lor, le va trimite formulare de declaraţii. Bancnotele depuse de Legaţia Belgiei vor fi trimise la Banca Naţională din Bruxelles şi contravaloarea lor va face obiectul unui credit de către Oficiul Cecurilor şi Viramentelor Poştale din Bruxelles, in modul următor: 40°/o din valoarea lor va fi vărsat la un cont nedisponibil in mod temporar iar 60“/o la un cont blocat. _ NnyMRlByyBHHBSHHMftRMiNHMMHHISKBHRPTSfSTTHPh Cumpărâm seminţe oleaginoase şi anume: de ricină, dein, floarea soarelui, precum şi soia, dăm in schimb pânză de ferăstrău, pentru metale sau diferite produse metalurgice după dorință. Adresa »fir -iiT i H N O R.M Â fîathbausstfasse, iocai Atelier eventual mobilier- inventar predau. Romană 89. Tel. 2.13.68 SUBSECREARIATUL DE STAT AL INDUSTRIEI DE STAT PIROTECHNIA ARMATEI SADUL LICITAŢIE Pirotechnia Armatei Sadul jud. Gorj publică licitaţie cu oferte incise urmată de tratare orală, pentru scoaterea în vânzare a unui număr de 496 buc. maşini-unelte de fabricaţie vechi, ca: prese, strunguri, maşini de frezat,, electrorftatoare, dinamuri, etc. Licitaţia va avea loc în localul Subsecretariatului de Stat al Industriei de Stat din Bucureşti, Str. Dr. Marcovici, camera Nr. 66, ir 10 şedinţe în zilele de 14, 16, 18, 21, 23, 25, 28 şi 30 Octombrie 1946 şi 1 şi 4 Noembrie 1946. Maşinile vor fi scoase în licitaţie astfel: 14 Octombrie 1946, ora 9 — 12 maşini de frezat — 3 maşini de găurit sub • 4 maşini de şlefuit (polizor)us 7 mașini de tăiat bare — 3 corp foarfecă mecanică — 1 ciocan prin cădere '*** 1 forfe «ie picior ** 1 nicovală. 1Ù ôdomM* 1946, éra 9. *“ «? pres» diferit® » 5 prese pt tăiat rondel® 18 Octombrie 1846, ora 6 —* 51 striurguri diferite 13 Otombrie 1816, ora 9. «** 65 sfc’Uriguri diferite •0 Octofebrie 1946, ora 9— 1l strunguri diferite R* Octombrie 1946, ora 9. — 56 strunguri diferite 518 Octombrie 1986, ora 9. ■ -- 59 strunguri diferite 30 Octombrie 1946, ora 9. 51 strunguri diferite 1 Noembrie 1946, ora 9. — 21 strunguri diferite . TM 28 motoare electrice diferite 4 Noembrie 1946, ora 9. — 20 motoare electrice diferite — 20 dinamuri diferite 1 corp generator electric Licitatorii Vor depurte în şedinţă garanţia ilegală de 5 la sută din valoarea maşinilor pentru care licitează, în caz de supralicitare , şi adjudecare, garanţia Urmând a fi complectată în şedinţă cu diferenţa respectivă. Preţurile de adjudecare, se înţeleg fruftee maiazid pirotechnia Armatei Depostul Mififiefti-Mustfel pentru marfa ficamualata şi exclusiv orice taxe sau timbre. Orice informi iări precum şi toate condiţiunile de licitare se pot obţine de la Cameră Nr. 66 localul 3. S. X. S. şi Permanenţa Pirotechniei Armatei Bucureşti, Bulevardul Regele Alexandru I al Iugoslaviei No. 6 Cotroceni între orele 10—12 a. m., unde sunt afişate preţurile de la care începe licitaţia şi unde se găseşte caetul de sarcini respectiv. Pribtechina Armatei Sudul ISS) col. Panescu C. Subdirector Ad-tiv Contabil Şef, (ss) A. Porumbescu No. 22.649. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA Serverul Economi Publicatie de licoa ie Nr. 23.904 din 1946. Primăria municipiului Timişoara va tine in localul său din piaţa Libertăţii NL 1, in zrele arătate mai jos, următoarele licaţii publice: 1. La 21 Octombrie 1946, orele 8 dimineaţa licitaţie publică pentru vânzarea a diferite locuri de casă. 2. La 22 Octombrie 1946, orele 8 dimineaţa licitaţie publică pentru arendarea a dferite terenuri pentru Depozite de lemne. 3. La 23 Octombrie 1943, orele d dimineaţa licitaţie publică pentru arendarea a diferite terenuri de grădinărit. 4. La 24 Octombrie 1946, orele 8 dimineaţa licitaţie publică pentru închiri ierea a diferite localuri pentru prăvălii, tipografii, etc. Licitaţiile ce vor ţine în conformitate cu «ispoziţiunile legii contabilităţii publice, normelor generale asupra novaţiilor publice şi cartelor de sarcini respective ,artele de sarcini asupra acestor licitatii se pot vedea în orice zi de lucru în orele de serviciu la primăria municipiului Timişoara, Serviciul Economic, Timișoara, 27 Septembrie 1946. Primăria Municipiului Timişoara REPREZENTANTE PRELUAM DELA FABRICI si case serioase, pentru Ardeal. Oferte la „RECLAMA“ Oradea Str. Sindicatelor 1, sub cifra „CORECT“ C. A. M. Publicare de licitaţie Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că la C. A. M. Serviciul Cumpărărilor din Bucureşti, Calea Victoriei Nr. 152 Etaj II se va ţine o licitaţie publică în ziua de 14 octombrie 1946, ora 11 a. m. pentru procurarea a diverse maşini motrice, roţi de vagonete, materiale electrice şi diverse alte materiale de întreţinere necesare Salinei Ocna Dej. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88-110 din Legea Contabilităţii Publice şi Regulamentul Direcţiei Licitaţiilor. Cadtul de Sarcini cu condiţiile generale schiţele, tablourile de materiale şi orice alte lămuriri se pot vedea în orice zi de lucru între orele 11-13 la adresa sus indicată. Oferta însoţită de garanţia legală de 5 la sută din valoarea furniturei oferite se va depune în plic separat şi sigilat la data licitaţiei DIRECŢIA XI REG. SILVICA ARAD Nr. 15146 din 1946 PUBLICAŢIE 11. In ziua de 15 Octombrie 1946 ora 11 se va ţine licitaţie publică cu offerte închise şi sigilate la Direcţiunea XI Regională silvică Arad pentru vânzarea de 164 mc. cherestea de fag aburit diin depozitul Sudrigiu, ocolul silvic Sudrigiu. Preţul din oficiu este de lei 18 milioane 158.400 şi garanţia de licitaţie lei 1.000.060 care se primeşte în recipisă a Casei de Depuneri sau în numerar. Licitaţia se ţine cu respectarea Legii Contabilităţii Publice şi a condiţiunilor speciale care se pot vedea la Direcţiunea XI Reg. silvică Arad şi la ocolişi silvic Sudrigiu. Supraoferte, oferte condiţionate, telegrafice şi telefonice nu se primesc. nswnaEBHBBs: T rp/zx i11 1 «j! Li i BâHaB&BarassvBBHHnsEB&f&a&HndSnss L« ». : i 1 c i : 1 registrului comerțului s‘au înscris următoarele firme: sociali: — OCi ÎDI-.NTUL ‘ — Emil I Ivămsen et hac M Eraft, cu sediul in B’teurssii fir. Oiiut ? d'asâj), manutac în rH- galanterie și ftiH'Jdin tic croitorie, en grossi en detail- Cag'năl Ui Hamilioane. INDIVIDUALE — ( 02MA“ — Vàsït'é Man> ea sediul in i a «J fe 9 ■iitrepriiBiicriIor Societăţi Anonima „STANDARD“, Fabrică de esosuri şi pălării. Bucureşti, Str. Matei Voevod Nr. 13 Capital 50.009.099 lei. Fabricarea şi comercializarea de cloşuri şi pălării. Consilul de administraţie: Manfred Korn, Leon Herşcu, Joseph Corin, ing. Maximilian Marcus, ing. Ion Mosseanu. INSTITUTUL de EDITURA,LOtUS“. S A. R. București, str. Kozilor Nr. 3, Capital 87.306.900 lei. , — Obiectul socîe’tăți, este: Irnstitut de editură de' orice' fel, inclusiv hote muzicale, colportaj, librărie, tipografie, bibliotecă de împrumut, antiquariat și obiecte de artă, filatelie, aparate de radio, maşini de scris şi calculat, cronometre şi instrumente de precizie instrumente muzicale, articole de sport, birou de excursii şi voiaj, agenţie , de teatru şi publicitate, import, export. Consiliul de administraţie: Cristea Vasilescu, preşedinte al consiliului de adiţie; Florica Georgescu, vice-preşedinte; Petre Georgescu, vice-preşedinte; Ion Banu Şi Alex. Ştefănescu membrii „SAREL“ Societate pentru desvoltarea comerţului extern Societate anonima română Bucureşti str. dr. Herescu Nr. 4 CAPITAL 30.009.009 lei Obiectul societății este: Export de produse agricole, animale, vegetale, minerale, forestiere, petrolifere, fabricate semifabricate și derivate ale acestor produse. Import de mașini industriale, agricole, electrice, mijloace de transport, aparate de precizie, materiale technice, sanitare, precum şi accesorii. Introducerea brevetelor şi licenţelor străine Administratori: Stambuliu Dumitru, preşedinte; Vladimir von Steiger, administrator-delegat; Stoenescu Alex, şi col. Constantinescu Traian. U KaiUlU1 Bucureşti str. Decebal 24; atelier de încălţărrinte. — NICOLAE DUMITRESCU, str. Eminescu 13; bodegă şi restaurant— MAGRER DAVID, — Calea Căpraşi 311 băcănie, ospătărie şi băuturi spirtoase. — MANOLESCU C. ION, — Bndul Flantropiei 337; magazin de produse alimentare de tot felul, en gros și en detail. rJARGU ! LĂMURIRI Răspunsuri la întrebările CASIER B. I: Firma m‘a anunţat că voi fi imediat concediat pentru că nu corespund cerinţelor postului în care am fost transferat. II:'Nu puteţi fi concediat pentru acest motiv, ci trecut în vechiul post, N. G...- -..': î: Mi s‘a dresat procesverbal de contravenţie de către un comisar al gărzii financiare pentru 10 kgvopsea, susţinând cât e analiză- Pot cere expertiza sau intra în amnistie! R: Treceţi ca procesulverbal de contravenţie la redacţie seara între 7—8 pentru a fi în măsură să vă dau lămuriri complecte. SOC. M. V.-CONSTANŢA I: Dacă la costul transportului şi al încărcării'putem adăuga vreun beneficiu'? b: Beneficiul se calculează asupra facturei totale. In cazid relatat de dvs. la suma de 1.374 842 lei. ABONAT TURNU SEVERIN I: Care e situaţia soţiilor dispăruţilor de pe front? Ce demersuri au de făcut pentru a se putea recăsători legal? R: Formalităţile sunt prevăzute de legea pentru declararea morţii prezumpte a celor dispăruţi din 4 Martie 1941 cu modificările aduse prin legea No. 293 publicată în M. Of. No. 121 din 26 Mai 1944. ÎNTREPRINDERE FORESTIERA. ARDEAL I: Prima de producţie se acordă şi pentru timpul cât firma nu e în producţiei R: In cazul suspendării activităţii întreprinderii pentru lucrări de reparaţiiiii, etc, la care au cooperat angajaţii întreprinderii, acei angajaţi contribuind astfel la o îmbunătăţire a ■■ producţiei-'vîitoare, se vor bucura de »dispoziţiile art»- 47 forestier în condiţiile prevăzutede acel contract-COMUNITATE MOLDOVA ■ I: Vă rugăm să ne daţi detalii, cu privire la gratuitatea eliberării coteţelor cu 'îmbrăcăminte şi mâncare sosite din America 1 R: Direcţia comercială a vămilor a dat ordinul circu puse de cititorii noştri lar No 944074 din 17 Sept. 1946 în baza căruia permis importul cu scutire de orice taxă şi cu dispensă de prezentarea autorizaţiei de import al coletelor cu îmbrăcăminte trimise gratuit particularilor ilecomercianţi pentru uzul lor propriu. Deasemeni, s-a acordat dispensă de autorizaţie de import şi pentru coletele cu alimente, dar cu plata unei taxe vamale propriu zise de 7000 lei kgr. Sunt scutite de magazinaj ambele feluri de colete. In cazul când veţi avea nevoe de o copie după acest ordin circular, o expediem pe adresa dvs. UN VECHIU ABONAT. I. Inspectorul muncii poate obliga întreprinderea să dea raţii de făină majorate cu o treime peste raţiile repartizate de Subsecretariatul aprovizionării. R: Raţiile fixate şi repartizate de Ministerul aprovizionării trebue respectate de dvs, altfe sunteţi supus sancţiunei. Legile invocate de dvs sunt clare. INGINER F. I: Am fost angajat prin contract pentru o lucrare* specială. Mi s-a prelungit apoi în două rânduri con- tractul. Pot fi azi concediat de firmă fără preaviz şi toate drepturile cuvenite unui om care a prestat un serviciul R. Contractul de muncă, încheiat pe durată scurtă şi reînoit mereu, se consideră ca un contract pe durata îedeterrainată. In consecinţă, beneficiaţi de toate drep tu- t urile unui salariat- ATELIER ABONAT I: Oficiul de asigurări sociale îmi cere la listele de plată 30 la sută din salariile datorate de angajaţii men R. Prin modificarea legii asigurărilor sociale din 15 . Iulie-.1946, pătrimii «ri achită prin liste de plată plătesc: 6.30 la sută, la totalul salariilor. Aformare şi ectiforîmcsfri se pot adresa — peririi întrebări «pcrtfe — recSactorulIiP 8”?-'brici (T-lui ou I H. SlADY ia redssâ fre 7—S, jîesrsonal sau! saw iBJCFirg telefon (Tel. Ào. 9971 «IcteJrtiotaiM —-Jit coturn: «——*= 30 SEPTE MBRIE 1946 VANZARI-CUMPAR&Kî 42.008. Legeuneiche Martime vinde Margareta Cahane, garsonieră București calea Călărașilor 51, cu lei 20.000.iar 42.074. Elee Raşela—Nicolae Puppa, imobil str. Maior Barogzăfl 5, cu lei 30.060.000 42.147. Dorobăț Nicolae—Valeriu Rădoi, imobil str. Puțul lui Zamfir 7 bis, cu lei 20.000.000 42.051. Anghelici Eugen—Teodora Săvescu, teren Calentina lei l6.000.000 42.107. Brăiloiu Ștefan—A. Marcus, imbl str. Dr. Lister 46, tei l30.000.0O0 42.033. Popescu Alex.—Eftimie Iacob, mașini cu lei 10.600.000 42.036. Georgescu Ileana—Niculae Grigorescu, teren com. Cor- Ibeanca (Ilfov), cu lei 15.000.000 42.131. Tomovici Octavia—Suzanna Preda, teren str. G. Cantacui Zino 1, cu lei 20.000.000 42.023. Popa Maria—Maria Alexandrescu, imobil so. Giulesti 23, cu lei 7.000.000 42.015. Vasilescu Maria—Ilie Mihăilescu, teren str. Vaieriul Braniște 16, cu lei 106.600.000 42.011. Stanciu Maria—Gherghina Tudorache, teren Otopera (îl- \ bov) cu lei 4.000.000 42.009. Cozac Leon—Rozalia Ujvaru, teren str. Biserica Alexe 22, cu lei 3.000.000 42.073. Cornilă Aurelia—Emilia Paraschiv, imobil Calentina tea 3.000.000. 42.117. Cojocarui Aristotel^Gh. Iordache, teren com. CaifleM (Ilfov), cu lei SiOOO.0O0 41.985. Diaconescu Suzana—Aurelia Boboc, teren Grivița, lei 5.000.000 41.995. Dumitru Maria—I. Buzălungă imobil șos. CățelU 48, tei 4.800.060 41.982. Mateiaș Ion— Ana C. Emanoil, teren Calentina, cu lei 2.500.000 42.108. Moisescu M.—D-tru Gheorghe, teren Militari (Ilfov) lei 3.000.000 42.075. Florea Ana—Primăria Municip- Buc., imobil b-dlil Filan 1 tropi® 335, cu tei 2.409.500 42.167. Hainea Stanca—Gh. Dumitru, terni str. Gura Lupului 146, cu lei 5.660.000 iMSCRIPtiUNI IPOTECARE 41.921. Spirescu Teodor, a ipotecat B- d de Agricultură și Export, imobil București str. Dr. Maior Laurențiu Steudian 51, pentru lei 300.000.000 42.139. Scortzea C-tin—Soc. Creditul Funciar Urban București, teren str. Eminescu 24, pt lei 10.600.000 42.153. Straja Aurelia—Maria C-tinescu, imobil etr. Ipstante 44, pentru lei 8.000.000 41.999. Stroescu Gh.—Casei Rutale, teren Sărutești (IlfOV), ptet 8100.000 42.0002. Călugării Iori—Avântul Solidarității, imobil str. Râureal, nr 4, pt lei 4.060.0000 42.073. Fole Alexandrina—B-ca Chrisovelean, imobil calea Raf.i Kovel 91, pt lei 30.066.000 42.40. Grunberg Elise—Soc. Creditul Funciar Urban Buc., imo- tl, str. Sf-ții Apostoli 43, pt lei T6.606.06O : ASOCIATIEI 42.170. Ghersin User și Iosub Naftulea s’au asociat cu capital de 142.606.000* GAJURI 42.004. Soc. „Depozitele G-rale de Sticlărie“ gajată B-cH UT* bane, mărfuri pt tel 56.000.000 42.005. Oprea Tibtu—B-ca Urbană, masini de cusut „Singer“ pteM 16.060.000 42.493. Bârzan Cornelia—B-cii de Scont a României, mărfuri pt ]î lei 166.000.000 C OMAȚIUNE 42.019. Sandu Dumitra donează Gh. SandUi teren Otopeniî (Vlașca), evaluat lei 42.020. Idem—Ion Sandu, idem leî 15.000.000 5.000.000 CE SCRIU CETITORII iPs-cfiarea isatorceler fie orez Din partea unui cultivator d® orez primim următoarele : In Monitorul Oficial No. 221 din 24 Septembrie a apărut decizia prin care se fixează preţul orezului brut la 60 şi 70 milioane vagonul predat gară, după varietate, plus sau minus. , Procentul de 1 la sută pentru diferenţa de greutate şi corpuri străine, şi să hotărăşte că orice dispoziţii contrare snt abrogate pe data publicărei acestei decizii In Monitorul Oficial No. 110 din 14 Mai 1946, stabiledu-se obligaţiile producătorilor de orez,se hotărăşte că acei înscrişi în Sindicatul orezului, trebue să predea Institutului Naţional al Coperaţiei câte 750 kilograme orez brut de fiecare hectar cultivat cu orez, cantităţile cari depăşesc această cotă, f rămârând la dispoziţia producătorilor cari le vor putea decortica sau vinde, în baza unei adeverinţe de primire a cantităţilor obligatorii eliberată de o unitate cooperativă- Aceste dispoziţii din legea din Mai nefiind contrare dispoziţiilor Legei din Septembrie desigur că ele nu sunt abrogate. Totuşi, dat fiind că s’ar putea interpreta şi în sens contrar, cea ce ar da naştere la greutăţi făcute cultivatorilor, credem că ar fi bine să i se precizeze— măcar nu instrucţiile date unităţilor color toare — că legea din Mai rămâne în vigoare şi că cultivatorii cari au predat cota obligatorie sânt liberi a folosi restul, unităţile colectoare fiind obligate a le elibera adeverinţa respectivă. Un cultivator de orez mmm CRONICA DRAMATICĂ “. Papa se bistrueşte rs Reluând un succes verificat de acum câţiva ani, teatrul „Modem” a adus mai mult un omagiu d-lui V. Maximilian şi a dovedit că e înclinat să imite pilda altor teatre, preferând certitudini cuminţi unor „experienţe“ care n’ar trebui să fie prea îndrăzneţe pentru a fi roditoare. Combinând, la un nivel mai susţinut şi cu un fond mai trainic „lacrimă cu surâsu“ piesa d-lui Spiros Mellaş aduce sub lumina reflectoarelor o problemă care are un anumit parfum desuet Ceea ce îi păstrează, însă, vitalitatea e faptul că decalajul spiritual dintre generaţii — chiar când nu e vorba neapărat de „prima generaţie de ghete” în opoziţie cu cea rămasă lângă glie persistă, sub forme mai subtile, iar parvenitismul e la fel de robust. De aceea, deşi unele efecte trădează oarecare descendenţe din Augier şi alţi dramaturgi ai burgheziei, transpuse aci în alte tenuri — fiindcă eroul e, totuşi, mic burghez, nn proletar - intriga e legată şi scenele tari destul de bine dozate. Deseori finalul pare o concluzie logică, sacrificând un compromis fericit, dar.. compromiţători ! D. Maximilian a cizelat toate faţetele rolului, l’a îmbogăţit dincolo de text, şi i-a dăruit toată seva unei umanităţi mijlocii calde, sensibile- Fiecare amănunt a căpătat o valoare aparte, şi creația d-sale aminteşte de marile roluri ale lui RaimuDin nefericire, râtul ânsâmbîrii*’ lui s’a cam pierdut, efeit de toate himimile jocului d-lui Maximilian« şi majoritatea actorilor au devenit’ alt fel de fundal- D. Ticu Vedea, a cărui evoluţie în comedie promitea« n’a fost distribuit fericit aci. De vină e, poate, şi puterea de creaţi« -i a autorului, epuizată parcă de realizarea urtui singur caracter contigrat puternic- Fiul înstrăinat nu e nici destul de ambiţios pentru UI* adevărat parvenit cu orice pretv nici destul de naiv pentru a fi prins în cleştele unei lumi cărei* r.u-î aparţine. De aceea rolul • menţinut v dinamic mai fruulti prii* anumite replici, tari prin premiză« Totuși, d. Vedea a dovedit sensibilitate în momentele de sfâșiere luntrică, un patetism destul de vi brant, care l-a apărat de „cursat* întinsă de personaj. ' D-ra Nina Diaconescu a fort sprintenă, degajată — dar nu mai mult. D- Petre Nove a avut o mască fizică bună, dar a jucat plictisit, neconvingător, punând astfel o pedală emoţiei în scenele sale în doi. , D-na Tamara Vasilache, corectă, cu oarecare pedanterie. D. C- Ana4toi a avut două creionări bune —« cea de-a doua cam subliniată- Restul distribuţiei, onorabil, adică mai mult șters. | Un spectacol „a pedette“, dar care merită să fie văzut pentru locația pe care o oferă, cu generozitate, d-r. Maximilian. || Paul B. Nictorn | Râsfoind revistele CON&IDERAÎBMI a- SIRRA SCRISULUI ECOAlOMilG IN ROMANIA In OBSERVATORUL SOCIAL ECONOMIC — revista Institutului de pt lângă Academia Comercială «lia Cluj-BraȘov — d. prof. Augustin Tătari, semnează un interesant studiu intitulat Considerat iubit asupra scrisului economic in România. După ce face un larg istoric, al problemelor cari şi-au găsit loc în literatura noastră economică,orof Tătaru subliniază că este nevoie de o concepte ştiinţifică în cercetarea fenomenelor economice şi mai ales este nevoie de un sacrificiu din partea economiştilor noştri, de a nu vedea ruinai in realizările practice, scopul activităţii lor. Trebuesc creiate condiţii de muncă intelectuală pentru o serie de tineri care se irosesc in încercări tuniore, lipsite de baze teoretice, de date, de metodă, pentru că ştiinţa economică românească încă este lipsită de o tradiţie în materie de creaţie, iar, azi, fondul problemelor este abandonat în favoarea creaţiilor cu caracter conjuctural. Scrisul economic de la noirece de la faza individualist anarhică la munca în comun, muncă ce se poate realiza prin diverse institute, prin încercări de a se creia laboratoare economice, cu învăţaţi care se asociază, pentru a da opere cât mai complete. Drumul început pe făgaşul muncii în comun, va duce spre rezultate remarcabile. Cu toate aceste carenţe, avem credinţa că scrisul economic dela noi, în faza actuală, este orientat pe drumul cel adevărat. Ne trebue — în Al — multă muncă până când scrisul economic dela noi va însemna un capitol important din munca depusă de intelectualii români pentru progresul culturii”. COftDEtl'UREA LEGA" LA A S©€IETAT*LOR STRĂINE in ROMANIA In aceiaşi publicaţiune, drnan Şerban Basarab semnează un studiu despre Nationalitatea societăţilor comerciala şi condiţiunea legalii a societăţilor străine în România. înfăţişând noţiunile generale asupra naţionalităţii, autorul trece apoi la examinarea naţionalităţii societăţilor comerciale pentru a încheia cu problema condiţiunei legala a societâţilor străne în România. D-sa Spehee arătând că în materia condiţiunei legale a societăţilorstrăine este o fermă tendinţă de complecta lor asimilare cu societăţile naţionale. Acest principiu implică recunoaşterea societăţilor comerciate tie plano, ori unde ar fi fost constituite, cu singura condiţie de-a fi fost în md legal constituită la locul de ordine, libertatea exerciţiului activităţii acestor societăţi, condiţionată doar de faptul, de-a nu avea un obiect ilîsît (contrar legii, ordinei publice sau bunelor moravuri); şi in sfârşit, posibilitatea acestor societăţi de-a se bucura de toate ..drepturile civite» întocmai ca şi societăţile naţionale. Graniţele dintre State nu trebue să mai constituie un obstacol, în calea desvoltării fireşti a vieţii economice mondiale ! Consideraţiuni de ordin politc, şi mai line economic, precum şi importante diferenţieri structurale ce există încă între felul de organizare a diferitelor State, nu permit însă descătrodată, atingerea acestui ideal CONCEPȚII iliOlil IN LEGEA PETFfiSLULlH D ,av. Dim. Jt*jguU$c 11 publică coniistraţiuni critice asupra legii petrolului din 17 Iulie 194 î în numărul recent apărut al REVISTEI CU DREPt COMERCIAL ŞI STUDII ECONOMICE Autorul acestui documentat studiu se ocupă în mod special ce concepţiile noui din această lege Şi în partea finală de chestiunea comasând Capitalele examinate sunt: Concepţii noui, Erori de tehnica, Sacrificarea drepturilor câştigate şi comasarea. Intre Inovaţiile legii, autorul se ocupă de problema sondelor deviate Pentru prima oară, în legistat'a noastră» — sere di Negulescu — legea petrolului se ocupă de problema sondelelor deviate, pe care o atacă cu curaj droarece merge până acolo ncât rdt mite posibilitatea săpării unor asemenea sonde (art. Hipon easul când săparea sondelor verticale nu ar fi posibilă, din cauza aroMenelor tectonice. XjCgCa îrrai idgăduc săparea sondelor dirijate pentru a se evita ca talpa â°n. deter să depăşească zoni de influenţă, stabilită, pentru fiecare din ele, prin reţeaua de sonde. Socotim periculoasă introducerea în legislaţia noastră raîrietâ- a î'-găiuiețfi' de a se săpa scud? dirijate, câ ă v*'‘a** personalul tehnic de control nu e bine fami'arizat cu această probidma care fie apia de vreo 2 ani, cu ocazia fraudelor săvârșite de o societate W'f», liferă, a ajuns în studiul organului noaste minere și — mai ales — câtă vreme aceste organe nu sunt echipaţi cu aparatele necesare pentru măsurătoarea, în orice moment, a devierilor. ASPECTE INTERNATIONALE ALE OREP TifLUs Fiscal in aceiaşi revistă, d prof Constant Georgescu prezintă aspectele Internaţionale ale ştiinţei financiare şi ale dreptului fiscal. D-sa opinează pentru o soluţiune pe plan internaţional a chestiunilor de finanţe publice, renunţâindu-se la Concepţia că fecare stat esttVeran să şi organizeze impunerile cum socoate mai bine In interesul bUgetului său fâră încheerea acestui studiu. Cu atât mai mult trebue să se renunțe azi de state la suveranitatea fiscal* absolută, d'nputernice eonxî-tîrente economice sî financ'are» dintre care primul este de a n«i s? slâb.icri' atinxul de capîtaluri străine in țările car* duc lipsă de aceste Capitaluri, tSfiSislema fundamentală pentru a £?^i din catastrofa econom'Că și f'națtciară In care se găsaie cine măj mnfte state de pe greb, ca urmare grăibo-aîbi. O Curte Inernaponală de justiție fii». *at& rr gsranla a ârWWl cernife a 1*'.ere*eW» fecale alt attelor și 0 libertate a cireirihtiun'î capHâlh.iler ne tot ruIVriftsul globului. De curând a reînviat Curtea de Justifie internaţională in fă Haga. P'-ar putea, pentru un început, »9 create o secțiune pe lâfigă ace« Curte, care să se ocupe da problemele si litigiile fiscale te prezintă aspecte Internați*; nfdle. ; REVISTA „INDEPENDENTA ECONOMICA” Ultimul număr al revistei Independenta Economică a închinat profesorului I. Răducanu, sărbătorit Cu prilejul împlinirii a trei decenii de profesofat la Academia de Inare studii Comerciate şiInidustriale din Bucureşti. Dintre studiile omagiile, menţionăm cel al « lui prof. Eugen Demetrescu, care,fixează punctele de apropiere şi de colaborare felre prof. Virgil Madgearu şi sărbătorit precuim şî metoda şi spiritul de sinteză care caracterizează activitatea institutului de cercetări economic» .*Prof. Virgil Hadgeâs ru” şi revistă întemeiată dă cei doi profesori-La popasul rodn’e al maestrului Ion Răducanu — menţionează d. pî'Of RngCn Demetresen — ca şi atunc nidi ne-am strâns laolaltă pentru a 4f-nităţii elective dintre cei doi intemelor o vibraţie nouă, prin înfiinţarea Inrt'tUtului „prof. fîrgui Mărigcaru?' _ membrii şi colaboratorii arestul Institut privesc pe fitmtîspieitti lui, se ui ă aspre jilţul d«a «ap, SI fæ **nst«.t«J rea reconfortantă pentru creaţia Act viitor în ştiinţă economică românease* ■că „paza veche“ se gascat« te pbstul «t