Biserica şi Şcóla, 1883 (Anul 7, nr. 1-51)
1883-07-24 / nr. 30
si SCOLA Amilii VII.BISERICA 264 acelu loeu, destinandulu expresii pentru infiintiarea unui seminariu, era sinodalii nostru eparehianu de estimpu primi iutii acelu loeu spre acelu scopu, a votatu cea mai adenca multiamita marinimasei daruitóre, apretiindu scopulu celu mare ce urmarimu. Observaimi inse, ca pre acelu loeu, — cu timpulu, — se va mai poté clădi, — precum speramu, — cu ajutoriulu lui Dumnedieu, si alu oameniloru insufletiti de credinti’a in Dumne- dieu, inca si altu institutu superiorii de cultura. Desi este o grea problema pentru noi, — ceea ce ni-am propusu, — totusi cercetandu noi cum si-au ridicatu aseminea seminarie alte natiuni si confessiuni, si ailandu ce mai pretutindenea aseminea intreprinderi s’au inceputu cu multa credintia in Dumnedieu si in omenii cei alesi si binecuventati ai lui, prin colecte, dar cu forte puține mijloace materiali, ni-am disu : pentru ce se nu potemu si se nu incercamu a face si noi aseminea? si asia ne-au decisu a pasi si noi pe aceiași cale. Astfeliu inbititoru, s’a nascutu acesta planu alu nostru, planulu de a întreprinde si noi o colecta in dieces’a nostra, pentru clădirea si intretienerea unui seminariu, si am aflatu cu cale a tramite in unele parti chiar si pre unii dintre clericii si preparandii institutului nostru pedago- gicu-teologicii, de o parte ca se dee preotiluru mana de ajutoriu la colecta, era de alta parte , pentru ea din propria lom esperiintia se spună , si se faca mărturia despre lipsa cea mare, ce toti o simtiescu de unu institutu seminarialu, cum lu descriseramu mai susu. Când aducemu acestea la cunoscinti’a tutu- roru alom noştri, poftimu si rogamu pre toti, in- ; eependu dela părinţii protopresviteri, pana la preoţi, invetiatori, epitropi si toti intelingentii poporului, se ne sprijinesca in instiinti’a nostra , cu ofertele lor, cum si se lumineze multi flecarele, — la rendurn seu, spre popom asupra însemnătăţii invetiamentului si a culturei murale religiose, aretandu-i la intielesu, cu date din istori’a si din vieti’a practica, cum a seracitu, cura a decadiutu, si in urma cum s’a stiusu chiar, poporele cari n'au avutu cine se le lumineze, seu n’au ascultatii de luminătorii lor ; si de alta parte cum s’au ridicatii si au progresat« in bunăstare si fericire poporele, cari gasindu-si pre luminătorii si conducetorii lor, li-au urmatu sfatulu, au adusu uneori chiar sacrificii grele, si-au întemeiatu aseminea institute. După aceea se îndemne pre fiecarele ca se contrbue după putintia, incependu dela comunele bisericesci cele mai cu stare, pana la singuraticii poporeni mai cu stare, cu cât vom pote si vom binevoi, spre a ni face posibila realiasarea acelui seminariu de care vorbimu. După ce astfeliu veti lumina pre popor, si-i veti mai adaoge, cum buuulu Dumtiedien ne-a binecuventatu si estimpu cu unu anui roditoriu, poftimu si rugatu pre fiecarele proto presviteru, preotii, invetiatoriu, epitropu si inteliginte, se premerga poporului cu esemplu butul, oferindu mai anteiu unulu fiecarele dintre densii suma cu care voiesce a contribui, apoi indemnandu si pre alții la aseminea oferte. Preste acéstea poftimu pre preoții nostri din comunele nóastre cele mai cu stare, se faca a-se intruni comitetele si sinoadele parochiali in siedintia estraordinaria, si se staruiésca a-se vota si din partea loru, adeca, a comandorii, — ce se va poté, la infiintiarea seminariului diecesanu. Deaseminea poftimu si rogamu pre preoţii si invetiatorii nostri, ca cunoscendu densii mai bine pre crestinii nostri cei cu stare binecuventata de Dumnedieu, se umble pe la casele loru, era pe unde ar ajunge tinerii trimişi de noi, se-i insotiésca pre acestia pe la casele acélor poporeni, pe la cari li se va recomenda a merge pentru colectare. Ofertele potu fi atât in "bani, cât si in na,tiara,Ini, adeca producte de campu, si se potu da ori indata, ori mai tardiu după aceea, in tutu oasulu inse toate se voru inscrie in calea de colecta, provedinta cu subscrierea nóastra, era pentru controla tóate contribuirile se voru publica si in foia diecesana, apoi se va da socata atât veneratului Consistoriu, cât si veneratului sinodu eparchialu, afetandu-se după nume comunele, si in casuri însemnate chiar persoanele sau familiele, cu sumele ce s’au colectatu dela fiecare, deaseminea si fetiele, adeca: protopresviterii, preoţii, invetiatorii, epitropii seu inteligenţii, prin cari s’au colectatu. Colectele acestea se voru incepe dela 6/18 Augustu a. c. incolo, si se voru continua după impregiurari pana in Septemvre a. c. era scrisorea nóastra acesta se va publica in bisericele eparchiei când va afla de bine preotimea locala după impregiurarile locali, in totu casulunse înainte de intreprinderea colectei, apoi resultatele colectei se voru inainta incoace pana la finea lui septemvre a. c. In acele parochii unde voru ajunge colectantii nostri, preotului va recomenda poporului ^ ca pre tineri din institutulu nostru, tramisi din partea nóstra pentru colectare , era in parochiele unde n’ar poté ajunge acei colectanti pana la 28 . Augustu st. v. anulu cuvinte, acolo se întreprindă colect’a insusi preotulu locului, sau unde ar fi mai multi preoți, flecarele in parochi’a sa. Daruitorii si binefacetorii cei de frunte la aceasta intreprindere mare si folositoare, voru fi considerați pururea ca ctitori binefacetori ai sau-