Buna Vestire, iulie 1937 (Anul 1, nr. 102-127)

1937-07-02 / nr. 102

Basarabia şi mişcarea legionară Se împlinesc douăzeci de ani de când, dincolo de Nistru — adică, mă înţelegeţi, pe ruinele fostei împă­răţii pravoslavnice — armatele Sa­tanei au început să Se războiască cu Dumnezeu. Şi tot atâţia ani de când, dincoace de Nistru, peste două milioane de moldoveni, trăitori din moşi strămoşi pe meleagurile Ba­sarabiei, au îmbrăcat haine de săr­­bătoare şi, toţi ca unul, au preamă­rit fericitul eveniment al reîntoar­cerii la Patria Mumă. Ruşii au plătit, cu sânge, slăbiciu­nea conducătorilor lor, iar noi, ro­mânii, am câştigat un proces care se judecă de peste 100 de ani! De-atunci, Nistrul a devenit hota­rul dintre două lumi. In Împărăţia lui Izrael — aşa cre­dea «neamul ales», călăii revoluţiei, cari nu şi-au dat seama cum evolu­­iază şi unde sfârşeşte criminala lor acţiune de «mare transformare so­cială» — începe BAIA de sânge : dărâmarea bisericilor şi asasinarea Preoţilor; exterminarea «burjuilor» şi jefuirea bunurilor individuale ; ridicarea borfaşilor la rangul de «tovarăş-conducător» şi nimicirea o­­ricărei licăriri de dreptate socială. Prin foc şi sabie, bestiile roşii au reuşit să subjuge, să reducă în stare de sclavie, un popor de peste 150 milioane de suflete! Noi însă, datorită înţelepciunii norodului românesc care nu s’a lă­sat orbit de lozincele demagogilor, ci, dimpotrivă, a ascultat glasul naţionaliştilor democraţi, am scă­pat — slavă lui Dumnezeu — de ex­perienţa marxistă. Cu toate că, du­pă marea bucurie a Unirii, ţărăni­mea din această parte a ţării —­­­trădată de conducătorii pe cari i-a ales «de bună voie»! — a avut de în­registrat extrem de multe decepţii. Astfel, Răzeşii şi Mazâlii s’au do­­vedit vrednici de a înfrunta trăda­rea conducătorilor, fără a cădea pradă comunismului plin de sălbă­­­tăcie. Ei au suportat toate necazu­rile şi şi-au dus — cu pumnul în­cleştat şi cu stomacul gol! — sar­cina mizeriei, cu gândul că odată şi odată, Dumnezeu le va face şi lor­­dreptate... Un moment de rătăcire. Era în pri­măvara anului 1930, când, după doi ani de guvernare naţional-ţărănis­­tă, ţăranii s’au convins că şi aceia ce — 8 ani şi şir — le-au promis câ­­te’n lună şi’n soare, au fost nişte demagogi ordinari, în solda finan­­ţei jidoveşti. Agenţii comunişti, pro­fitând de această nouă decepţie, cu­­treerau satele şi injectau serul marxist. In vreme ce ţărănimea, decepţio­­nată, nu mai credea în nimeni — prea a fost amăgită şi exploatată ani dearândul, — iar, pe de altă parte, agenţii Moscovei căutau să-i exploateze mizeria, ca trimisă de Dumnezeu, apare mişcarea legio­­nară. După o adunare la Cahul, vestea despre mişcarea legionară s’a răspândit ca fulgerul în toată Ba­sarabia. Ţăranii colportează declaraţiile Căpitanului, făcute la Cahul: «Am spus acestei ţărănimi basarabene, pe care o vedem că aşteaptă un cu­vânt de mângâiere şi pe care n’o a- l dusesem eu aici, în numărul acesta I covârșitor, ci marile ei dureri: — Că noi nu vom lăsa-o uitată în robia jidănească, în care zace as­tăzi. Că ea va deveni liberă, stăpână pe rodul muncii ei, stăpână pe pă­mântul ei, stăpână pe tara ei. Că zorile zilei celei noui a neamului se arată. Că în lupta începută ea să dea numai CREDINŢA — CRE­­DINŢA PANA TA MOARTE — şi va primi, în schimb DREPTATE ŞI MĂRIRE». După adunarea de la Cahul din 1930, în vara anului 1932 — cu oca­zia alegerilor — legionarii iau pentru prima dată contact cu ţă­ranii din Basarabia. Şi, cu toate că, datorită «libertăţii alegerilor», le­gionarii au f°st împiedicaţi să pă­trundă la sate, legiunea a luat pes­te 20.080 voturi în jud. Tighina, Ca­hul şi Bălţi, ar fi luat mai mult, dacă s’ar fi furat mai puţin. Dar mişcarea egionară este mai bine cunoscută, apreciată şi urmată de românii cu sufletul nealterat, în­cepând cu toamna anului 1933, când, după cum se ştie, legionarii s’au bucurat de mare atenţie din partea Instrumentelor iudeo-masonice... Astăzi, pentru Basarabia, mişca­rea legionară înseamnă: zid puter­nic contra acţiunilor iudeo-comu­­niste, obstacol în calea demagogiei iudeo-naţional ţărăniste şi nădej­dea vremurilor de mai bine pentru bietul ţăran obijduit. De aceea, Basarabia crede în vic­toria legionară ! Sergiu Florescu Delegaţie română în audienţă la cance­larul Hitler BERLIN. — Delegaţia română care a participat la congresul orga­nizat de asociaţia germană din Hamburg, «Kraft durch Freude», a fost primită în audienţă oficială de­­d. Adolf Hitler. Delegaţia, în frun­te cu d-nii generali I. Manolescu şi I. Rădulescu, a prezentat calde mul­ţumiri pentru ospitalitatea şi aten­ţia arătată grupului român. D. A­­dolf Hitler s-a întreţinut amical cu fiecare în parte, admirând portul românesc, al grupului de doamne românce, care i-a oferit un buchet de fieri cu tricolorul românesc. Blj WA VESTI Bfe Rezultatele alegerilor din ţară Sucetul partidelor naţionaliste LA TIGHINA Naţional creştinii 15972 v. Liberalii 6.142» Nat. Ţărăniştii 4.942 » Georgiştii 2.059 » Front. Rom. 1.603 » Lista independentă a pistruiatului Zipstein 2.118 » Naţional Creştinii au luat toate mandatele în număr de 12. LA CETATEA ALBA Liberalii au luat 100 mandate,­­ Nat. Creştinii 69, Nat. ţărănişti 46, Listele cetăţeneşti 45, Front­ Româ­­nesc 21, Georgiştii 2, Lista indepen­dentă 2 Iată dlar că şi moldovenii basara­­beni au priceput în sfârşit că bandi­tul pistruit, Zipstein care le-a furat ultimul codru de mămăligă, trebue alungat cu pietre din casa lor. tru până acum rezultatele sunt ur­mătoarele: Corn. Mitocul Dragomirnei 4 man­date P. N. C. 1 mandat partidul nat. liberal guvernamental. Corn. Scheia 3 mandate P. N. C. 2 mandate guvernamentalii. Corn. Plavalar 3 mandate guver­namentalii, 2 mandate P. N. C. Corn. Buninţi 3 mandate guver­namentalii, 2 mandate P. N. C. Corn. Mihoveni 3 mandate, P.N-C. 2 mandate guvernamentalii. Partidul naţional ţărănesc n’a tre­­cut nici într’o comună peste 70 vo­turi, deci nu a luat nici un mandat. Săracii. LA BRAŞOV BRAŞOV, 29.—Astăzi au avut loc alegeri pentru consiliul judeţean în udeţul nostru Rezultatul pe întreg ju­deţul este următorul: Liberalii: 8298 voturi, vaidiştii: 2821; gorgiştii: 2237; naţionnal-ţără­niştii: 3580; naţionali-cre­şt­in­: 993 şi hitleriştii saşi: 2619 voturi A ieşit întreaga listă liberală, în frunte cu d. ing. Ionică, fost sena­tor şi Iancu Nan, fost prefect„ LA SUCEAVA, ŢĂRĂNIŞ­TII N’AU LUAT NICI UN MANDAT SUCEAVA. — La alegerile com­plimentare ce au avut loc în jud. no»­ Aeronautica în U. R. S. S. (Continuare din pag. s­a) ridicat în formă. Pentru că de la dărâ­marea Ierusalimului de către Titus, e pentru prima oară în lunga şi jalnica lor istorie de nomazi, când nu mai au cum sa ia apărarea coreligionarilor lor sancţionaţi, nici să ridice protestul lor viclean şi desperat împotriva huligani­lor In adevăr, ei au putut să se lamen­teze în voie după izgonirea din Spania; au putut să se sbată cu disperare îm­potriva Germaniei, spre a face dificul­tăţi regimului naţional-socialist. Dar împotriva bolşevicilor nu pot zice nici pis. PENTRU CA BOLŞEVISMUL ESTE OPERA LOR DE POSEDAŢI. Iar masacrele an­ti-«trotzkiste» de astăzi, sunt o slabă şi tardivă compensaţie pentru trei veacuri de necontenite con­spiraţii revoluţionare; pentru uciderea mişelească a Regelui Ludovic al XVI- lea şi a Ţarului Nicolae, ca şi pentru masacrarea hidoasă, laşe, fantastic de monstruoasă, a zecimi de milioane da creştini atât în Rusia, cât şi in Ger­mania, Ungaria şi numeroase alte ţări. Incolţifi acum de aproape, rău­făcă­­torii jidani nu ştiu ce să mai facă, cum s’o întoarcă. Marile democraţii occidenta­le, in neputinţă manifestă de a se mai apăra ele singure, nu mai au curajul să ia apărarea acestor aliaţi deveniţi o­­H­oşi. Ilid­erişti nu pot deveni pe faţă, fiindcă în afară­­de faptul că ei au în­cercat necontenit să ridice lumea în­treagă împotriva regiptului naţional so­­cialist, fără a reuşi însă, Fuehrerul e prea înţelept spre a tolera macat Mâ­nuiala că, Germania ar, puigfi fasi Hi, prestigiul ei o pavăză petitfîi nişte b­iaaii demascafi şi aflaţi pe punctul de a fi traşi în faţa unei instanţe in­ternaţionale de judecată. Iată de ce, până la rezolvarea unei probleme cu desăvârşire insolubile, d-nii Burch Braunstein, Albert Honig­­man, Hefter şi ceilalţi, împreună cu tot neamul lor de bandiţi, nu vor avea alt subiect de discutat de­cât acela al re­cordurilor aviaţiei din U. R. S. S. Nicolae Bogdan Cozile de topor (Continuare din pag. I-a) d­i­­n pumni de umilirea ta neroadă? Ce credinţă te mână împotriva celor ce poartă steagul unei credinţe? Ce foc lăuntric te arde, ce gând te ilu­minează, ce ideal te însufleţeşte? Cu ce-ţi îndreptăţeşti ambiţia de a fi conducătorul unui corp care te re­fuză? In afara căruia te-ai situat? Eu te cunosc bine canalie, Cain re­născut sub mii de fete și cu mii de nume. Cu monoclul negru — ca golul lip­sei tale de suflet — căci Dumnezeu pentru a ne arăta pe acel înfrățit cu fiul dracului, Va însemnat cu betegeală fizică. Cu c­oc democratic sau cu ochii cercănăţi ’de boele Te-am cunoscut laş, când tirşn cân’d eşti puternic. '■ totdeauna slpjă altor, Jttfjjygi su­hţifei şi eşti sl­ui­t ■an Răscoală Noul ministru cehoslovac D. Veverka, noul ministru al Cehoslovaciei la București va sosi pentru a-și lua în primire postul, în primele zile ale lunii iulie. Roadele demagogiei ţărăniste la Muscel Ziarele de dimineaţă ne aduc ştiri deosebit de grave asupra unor „in­cidente electorale” petrecute în Mus­­cel, acest nenorocit judeţ bântuit de tuberculoză, sifilis şi de demagogia internaţional-ţărănistă. Duminecă 27 iunie a. c. în timpul propagandei electorale pentru alegerile comunale, un avocat pe nume Adamescu — a­­gent naţional-ţărănist şi membru în gărzile ţărăneşti — a tras cu revol­verul şi a rănit grav în abdomen pe ţăranul Ioan Vlad din comuna Căli­­neşti. Tot Duminică, un alt ţărănist a lovit cu un drug de fier pe locuitorul Dolchiţă, în apropiere de comuna d-lui Ion Mihalache, (Topoloven­i). „Autorităţile au luat măsuri (?) spun ziarele. Acestea sunt roadele dema­gogiei ţărăniste! Aşa se răspândesc râuri de ură şi de amar! Aşa aţi stricat liniştea raţelor, aţi învrăjbit pe ade­văraţii conducători ai ţărănimii. Aţi batjocorit mişcările naţionaliste şi tot ce este mai curat în ţara asta. De la răsboiu încoace — cum spunea Octa­­vian Goga în parlament cu accente de adevărată revoltă, — dv. în loc să veniţi să construiţi, să aşezaţi pe te­melii solide o ţară care-şi vindeca rănile răsboiului aţi venit să dărâmaţi ce făcuseră alţii, să stricaţi şi să se­mănaţi ură! Noi suntem siguri că bunul simţ al poporului se va trezi la vreme, şi va reacţiona. Incheia rândurile acestea ca să ias loc şi altor dureri. Şi altor proteste. Şi altor nelegiuiri pe care ţara tre­­bue şi e datoare să le cunoască şi să le sancţioneze când va sosi ceasul biruinţii. Până atunci trebue pusă sta­vilă demagogiei şi crimei interna­ţio­­nal-ţărăniste! O polemică ştiinţifică între p. prof. Hand­ieiul şi Taşcă Cercurile noastre ştiinţifice au fost viu interesate în ultima vreme de o polemică între d-nii prof. Ma­­noilescu şi Taşcă asupra corporatis­mului şi asupra problemelor econo­mice în legătură cu această doc­trină. D. Taşcă profesor la Universitatea din Bucureşti şi la Academia de înalte Studii Comerciale şi Indus­triale a publicat în numărul din Ia­nuarie—Februarie 1937 al Analelor Economice şi Statistice un studiu de 70 pagini sub titlul «Liberalism şi Corporatism» destinat să comba­tă doctrina domnului Manoilescu expusă în cunoscuta sa lucrare «Le siecle du corporatisme». Cu acest prilej d. Taşcă a reluat şi o critică pe care o făcuse pe vremuri lucră­rii d-lui profesor Manoilescu «La theo­r­ie du protectionisms et de l’é­­change international» astfel că stu­diul său din Analele Economice şi Statistice reprezintă în acelaş timp şi o critică a doctrinei personale a d-lui profesor Manoilescu în mate­rie de corporatism şi o critică a teo­riei sale asupra protecţionismului şi a schimbului internaţional. La aceste critici d. profesor Ma­noilescu a răspuns în numărul din Martie—Aprilie—Maiu al Analelor Economice şi Statistice printr’un studiu de 71 pagini întitulat: Doc­trinele şi teoriile noastre în lumina criticei, în care examinează obiec­­ţiunile d-lui profesor Taşcă în cea­­ce priveşte doctrina «a corporatistă care este aceia a corporatismului integral şi pur precum şi criticele aduse teoriilor sale economice. Nici nu apăruse acest studiu-răs­­puns al d-lui Manoilescu când d. profesor Taşcă, luând cunoştinţa de la tipografie de conţinutul său, a scris un articol într’un săptămânal ■ în care — prin deosebire de tonul relativ calm a­l polemicei urmate până acum — d. Taşcă întrebuinţea­ză expresii neobişnuite în polemice­­le dintre oamenii de ştiinţă şi din­tre profesori. Am anunţat în ziarul nostru că d .profesor Manoilescu va răspunde şi acestei manifestări — bine­înţe­les pe un ton corespunzător — a­­tunci când d. profesor Taşcă îşi va fi dat replica sa complectă. In lumea universitară şi intelec­tuală a ţării, această discuţie pasio­nează foarte mult, iar unii socotesc că din partea d-lui Taşcă ea nu este lipsită de un anumit substrat poli­tic, având în vedere poziţia sa re­centă în partidul naţional-ţărănesc. Pentru cititorii noştri credem in­teresant să reproducem finalul răs­punsului d-lui Manoilescu către d. Taşcă de care am vorbit mai sus. Dar, fiindcă suntem pe acest te­ren am­ fi avut un ultim cuvânt de spus, D. Taşcă conchide de mai multe ori in critica sa, în chip sintetic și definitiv: «Teoria d-sale (a noastră) bazată pe productivitatea superioa­ră a industriei, dezvoltată în cartea publicată în limba franceză «Theo­rie du protectionism«» etc., este cu desăvârşire falsă» (pag. 38). «Această teorie (a schimbului in­ternaţional) este falsă şi din punct de vedere doctrinar (pag. 54). «Numai datorită acestei erori a putut să construiască (d. Manoi­­lescu) o teorie a cărei falsitate se verifică la fiecare pas», (pag. 62). «O teorie pe care sperăm că am dovedit-o a fi falsă şi dăunătoare intereselor noastre naţionale», (pag. 69). Aşa­dar, după d. Taşcă de astăzi, teoria noastră nu este contestabilă numai în unele puncte sau în unele concluziuni ale sale, ci este total falsă. Ca atare, o asemenea teorie nu ar putea niciodată să dea unei lucrări ştiinţifice — oricât de seducător şi ingenios ar fi scrisă — nici valoare şi cu atât mai puţin, strălucire. Şi totuşi ce a scris oare d. Taşcă de ieri — şi nu mai departe decât în 1931 — sub proprie semnătură? A scris: «Această lucrare (Teoria protecţionistă) a fost un adevărat eveniment în lumea economică» şi mai departe: «Lucrarea d-lui Manoi­lescu rămâne cea mai strălucită lucrare economică publicată de azi român în ultimele decenii». Cu riscul de a-şi supăra atâţia prieteni — de azi! — d. Taşcă ne-a dat în 1931 această recunoaştere şi acest omagiu prea bine­voitor, care face să sufere modestia noastră. Ii mulţumim. Şi lăsăm viitorimea să aleagă în­tre cele două opinii extreme ale disti­nului profesor.» Vom ţine în curent pe cititorii noştri cu desfăşurarea acestei po­lemici- In lanţurile capitalului strein Lupta pentru românizarea industriei miniere Acţiunea inginerilor renani­ţi „danenia“ cozilor de topor Adunarea generală a inginerilor ţinută la Ploeşti din fruntea societăţilor streine Membrii Asociaţiei inginerilor şi tec­mnicienilor din industria minie­ră, s’au întrunit la Ploeşti, în adu­­­­nare generală extraordinară, pentru a desbate una dintre cele mai actua­le probleme: românizarea industrii miniere şi atitudinea corpului ingi­neresc faţă de dictatura pe care o exercită anumite întreprinderi stre­ine, în ţara noastră. D. Florentin Demetrescu, preşe­dintele Asociaţiei inginerilor şi teh­nicienilor din industria minieră, a făcut o amplă expunere asupra lup­tei de românizare a industriei mi­niere, dusă de asociaţie, în ultimii doi ani, subliniind — cu mult curaj — toate dificultăţile cauzate de a­­ceia cari sunt în slujba intereselor societăţilor streine. Evidenţiind rea­lzările asociaţiei, realizări ce con­stituie tot atâtea manifestaţiuni de afirmare a rolului inginerului ro­mân, în viaţa economică a Ţării Noastre, d. Florentin Demetrescu,a­­rată momentul când s’a declanşat lupta între Asociaţie şi capitalurile streine, adunarea la ordinea zilei a legii minelor. Cu prilejul discuţiei şi alcătuirii legii minelor, Asociaţia inginerilor a fost solicitată să înainteze un memoriu — fiind cunoscătoare a nevoilor industriei miniere şi mai ales fiind obiectivă în opinii, nea­­vând interese materiale în această chestiune. După cum e şi natural, la memo­riu prezentat ministerului şi foru­ înainte de a fi ingineri, noi sun­tem români şi trebueşte să ne gân­dim nu nu­mai la ziua de astăzi, ci şi la desvoltarea în viitorul depăr­tat a industriei miniere în ţara noa­stră. Căci dacă efemeritatea guver­­nelor noastre nu le dă răgaz de a se ocupa de problema bogăţiilor mi­niere ale ţării noastre, din punctul de vedere al veniturilor momentane menite să acopere golurile bugetare este de datoria noastră cari repre­zentăm continuitatea în desvoltarea industriei miniere, să facem propu­­neri pentru stabilirea în timp a unei politici miniere în cadrul interese­lor economiei naţionale. Este o datorie faţă de părinţi şi strămoşii noştri cari cu sânge­roase sacrificii ne-au lăsat aceste bogăţii, este o datorie faţă de ge­neraţiile viitoare cărora trebue să le asigurăm pentru cât mai multă durată o viaţă cel puţin tot atât de bună ca aceea pe care o trăim noi. Aci vine partea unde perfecta în­ţelegere momentană între inginerii români şi întrepriprinderile cu capi­ta streețt dispare. Căci întreprinderile au o activita­te­ efemeră și le convine să o consi­dere ca atare, în timp ce inginerii români tind instinctiv la o activi­tate DE PERMANENTIZARE, CĂCI NEAMUL ROMANESC NU­ ESTE EFEMER Cuvântul «instinctiv» nu este lud la întâmplare căci el cuprinde ra­ţiuni mai profunde cari nu se pot sesiza la prima vedere. Tendinţa de permanentizare a ex­ploatărilor miniere satisface instinc­tul de conservare al neamului nos­tru, căci asigură în timp apărarea naţională. Tendinţa de permanentizare a ex­ploatărilor miniere asigură o cât mai îndelungată stare de înflorire a economiei naționale. Asigură o constantă în veniturile Statului și deci o posibilitate de rea­lizare a programelor stabilite. Asigură posibilitatea de înstărire în timp a masselor de lucrători. Asigură debușeu pentru plasarea generaţiilor viitoare de ingineri. Asigură posibilitatea n timp pen­tru crear­ea de industrii conexe. Asigură valorificarea la interior­rilor competente, propuneriie Aso­ciaţiei, s-au rânduit pe axa naţio­nală: 1. Interesele statului, deţinăto­rul bogăţiilor naţionale, a tuturor zăcămintelor miniere. 2. Interese capitalurilor româ­neşti, cerând susţinerea lor de către stat. 3. Interesele muncii româneşti, primatul muncii naţionale. „Vă închipuiţi — sp pune în su­punerea făcută la Ploeşti d. Flo­rentin Demetrescu — că, întreprin­derile cu capital strein nu puteau săă permită în ţara românească, t­nde sunt obişnuite să facă ce vor, o asemenea cutezanţă din partea in­ginerilor români. Au pus imediat chestiunea de în­credere , care va să zică, inginerii din serviciul nostru, recomandă Sta­tului să ajute societăţile româneşti? Atunci sunt contra noastră. Pentru că dacă eşti în serviciul lor şi primeşti un salariu de la ele, eşti obligat să cari cu ultima vlagă, Sta­tului, să împartă toate terenurile lui cunoscute sau necunoscute societăţi­lor la cari lucrezi, altfel nu meriţi să iei leafa şi gşti tuun de dşte a­­fară, întreprinderile nu ne angajează în serviciu decât dacă suntem in­gineri, dar când ne plătesc, nu pre­tind numai muncă, cunoştinţele şi devotuţiunea, ci vor să ne ia tot în acel preţ şi inima şi demnita­tea şi conştiinţa naţională­în timp a bogăţiilor miniere, prin creare de industrii. Inginerii români sunt aceia cari sunt cei mai indicaţi să simtă şi să cunoască problema minieră în ţara noastră. Ei sunt singurii cari prin manifestaţiunile lor pot să atragă a­­tenţiunea guvernului şi opiniei pubi­­ce asupra greşelilor cari vor impieta asupra intereselor generale ale Sta­tului nostru. De aceea asociaţia in­dustriaşilor de petrol a căutat de la început să ne aibă în mână, pentru a ne împiedeca întotdeauna să sem­nalăm pericolele cari ameninţă in­teresele noastre naţionale prin felul cum se exploatează bogăţiile mi­nime în interesul numai al capita­lurilor. Pentru aceasta au căutat prin toate mijloacele să ne impună ca pre­şedinte al nostru pe preşedintele lor. Au căutat să menţină situaţia ingine­rului intr’o nesiguranţă continuă, fără casă de pensii, fără de orice fel de asigurări. LA DISPOZIŢIA ŞI AR­BITRAJUL PATRONATULUI. Şi pen­tru ca sentimentele noastre româneşti nu pot să se aprobe intenţiunile, caută să se sprijine mai mult pe străini şi pe minoritari. DE ACEEA IN CON­TRA ROMANILOR TEROARE ŞI MASURI SEVERE, PENTRU A LE PARALIZA ORICE SIMŢĂMÂNT NAŢIONAL. Problemele minntere sunt prezen­tate guvernului de către capitalurile streine în sensul intereselor lor, cam sunt contrarii intereselor statului. Gu­vernul nu se poate informa la specia­lişti pentru că cei de sus sunt supral saturaţi cu bani, iar cei de jos sunt terorizaţi. Aceasta este atitudinea reală şi raportul de fapt al conducerilor între­prinderilor faţă de interesele Statului nostru şi faţă de inginerii români. In această atmosferă, memoriul a­­sociaţiei noastre privitor la legea mi­nelor a­­provocat atacul care s’a des­­lănţuit contra asociaţiei noastre, dar mai ales, contra conducerei, căci în­treprinderile străine au convingerea că dacă vor reuşi să schimbe con­ducerea asociaţiei noastre serviismul se va restabili. DAR SE ÎNŞEALĂ, CĂCI SUNT MAI MULŢI ROMANI DINTR’O BUCATA IN ŢARA NOAS­TRA DECÂT „COZI DE TOPOR”. lui nostru a fost acelaş „binevoitor" de totdeauna al asociaţiei noaste de Ing. Osiceanu. D-sa a convocat la „Distribuţia” pe reprezentanţii întreprinderilor cu capital strein şi a discutat planul de sabotare. D-sa vrea scăderea cu orice chip a prestigiului asociaţiei noastre, pentru care toţi ceilalţi ne-am devo­tat şi activăm. D-sa este acel care a lichidat ave­rea materială a asociaţiei noastre şi urmăreşte acum scăderea prestigiului ei moral. Ii garantăm, că după cum am ve­­ghiat pentru a lua măsuri să reparăm dezastrul material, tot astfel vom fi strajă şi ne vom apăra capitalul mo­ral. D-lor nu au acceptat cu nici un preţ să deslege inginerii în subordine de a lua parte la congres şi au,solida­rizat cu d-lor şi pe celelalte între­prinderi cu capital strein, în aceiaşi atitudine. O CHEMARE ROMA. NEASCA LA LUPTA Intereselor streine nu le convine o asociaţie de ingineri­zate şi unitară, care să se ridice contra anumitor ten­dinţe dăunătoare intereselor noastre naţionale. Vor să aibă la îndemână o asociaţie, corp amorf, pe care să o întrebuinţeze ca­ masă de manevră în serviciul intereselor lor şi numai a­ lor. Dvs. sunteţi chemaţi astăzi no, pentru a decide asupra rostului aso­ciaţiei noastre. Vreţi să vă manie­staţi sub aus­piciile legilor cari ne profeg, în Inte­resele generate ale ţării noastre sau vreţi să rămâneţi aserviţii unor anu­­mite persoane şi altor interese. De curajul şi unitatea ce o veţi va depinde soarta dvs. şi a celor cari vă vor urma, a încheiat d. Fl. Demetra­­scu. VORBESC COZILE DE TOPOR Printre cei 1oo de ingineri adu­naţi la Ploeşti, s’au găsit şi dintre aceia care să se simtă «şifonaţi» de discursul d-lui Fl. Demetrescu. Şi imediat patronii societăţilor strei­ne, s’au adunat, i-au organizat, şi au început «acţiunea» de protestare. Cozile de topor n’au lipsit nici de aici; au vorbit ca să-şi mulţumeas­că patronii, atacând interesele sta­tului român şi pe acele ale ingine­rilor români. Ni-i scârbă să re pomenim Şi nu­mele; e îndeajuns că-i cunoaşte toa­tă suflarea inginerească româneas­că, care, prin elemente de valoare, a ştiut să-i pălmuiască aşa cum se cuvenea. Au fost huiduiţi şi puşi la punct ALEGEREA COMITE­TULUI După discutarea chestiunilor de ordin administrativ, în şedinţă ordi­nară ce s’a ţinut în după amiaza zi­lei de Duminică, s’a procedat la a­­legerea noului comitet de conducere a Asociaţie . Lupta a fost înverşunată, căci pa­tronii societăţilor cu capital străin au exercitat o adevărată teroare a­­supra inginerilor români din servi­ciile lor, impunând cu cine dintru candidaţi să voteze Rezultatul votului, dovedeşte câ deşi cozile de topor în unire cu mi­noritarii s'au prezentat, la aceste alegeri, organizaţi­ile dinainte,, in­ginerii români au înregistrări o semnificativă biruinţă Iată membrii acţiunei naţionalis­te cari au intrat în Comitetul A­­sociatiei: I. Bujoni, dir. Soc. «Pe­­trosan»», M. Constantinescu, dir. «Creditului Minier», Florentin De­metrescu, președ. actual al Asoc. I. Gigurtu directorul general al «Mi­cei», A. Krupenski, directorul Re­gi­unei a II-a minieră, St. Nicolia, exploatator, Gh. Paulescu, ing. la «Concordia», A. Pleniceanu, ing. la «Concordia», M. Postolache, chimist la «Unică» şi harnicul inginer Ru­­su, D. Abrudeanu- de la Mica. Din categoria celorlalţi, reprezen­tând nu interesele româneşti, ci pe acele ale streinilor ce ne exploatea­ză barbar, n’au intrat în comitet, cu toată teroarea deslănţuită, de cât trei. E bine să fie cunoscuţi: G. Ballif, A. Drăgulănescu şi D. Fili­­pescu. D. Victor Dumitrecu, care dease­­menea a intrat în Comitet, şi-a men­ţinut o atitudine de independenţă. Din frământările inginerilor ca şi din­ acţiunea advocaţilor, se des­prind anumite constatări şi se­ pot trage anumite concluzii, le vom înregistra în curând. Nicolae V. Ilieşiu înainte de a fi ingineri suntem români Salutarea congresului ingmarkor Condamnabila atitudine a d-lui Osiceanu D. Florentin Demetrescu, arata anoî, modul în care a fost sabotat congresul asociaţiei. Am obţinut colaborarea tuturor membrilor noştri şi mai ales şi-au de­votat activitatea pentru reuşita con­gresului nostru acei eminenţi colegi ingineri şi buni români cari sunt: d. ing. I. Gigurtu, directorul general al soc. „Mica”; d. ing. I. Bujoi, dir. gen. al soc. „Petroşani”; d. inginer M. Constantinescu, director general soc. „Creditul Minier”; d. dr. ing. C. Motaş, dir. gen. al soc. ,„Gaz Metan”; d. ing. Dinopol, dir. doc. „Sur”; d. prof. dr. Macovei, dir. gen. al inst. geologic; d. prof. dr. Pope­scu-Voiteşti, d. prof. dr. Cantuniari, d. inginer Dorin Nicolaescu şi d. Gen. Burileanu. Cu aceşti exponenţi ai industriei miniere româneşti, ca preşedinţi de secţiune ai congresului şi cu preşe­dinţia de onoare a d-lui ministru al industriei şi comerţului Vaier Pop, congresul nostru se prezenta cum nu s’a prezentat un conc­res vreo­dată. Dar întreprinderile petrolifere cu capital strein nu au nici o măsură d­in atitudinile pe cari şi le ingădue în ţara românească. Congresul trebuia sabotat şi amânat. Regisor al aces­tei acţiuni de sabotare a congresu­ Pa 9- 8

Next