Buna Vestire, februarie 1938 (Anul 2, nr. 276-299)
1938-02-02 / nr. 276nr. 276
«BUNA VESTIRE» Din urmpă dimineaţa Asociaţia grena,rată a inginerilor din România, A. O. I. şi-a ţinut adunarea generală anuală în palatul top. «Progresul silvic» din b-dul Takip Ionescu. A prezidat d. prof. Mihail Manoilescu, preşedintele asociaţiei. D. ing. Andrei Ionescu, secretarul general al asociaţiei, a expus pe larg activitatea desfăşurată in cursul anului trecut. Ca şi in anii precedenţi — spune d-sa — primele în ordinea preocupărilor noastre au stat marile revendicări profesionale ale inginerimii româneşti. 1. Concentrarea învăţământului tehnic superior în şcolile politehnice. 2. Legea pentru exerciţiul profesiunii şi purtării titlului de inginer şi pentru înfiinţarea şi organizarea corpului inginerilor. 3. Legea corpului tehnic român. LOrganizarea întreprinderilor de lucrări publice şi particulare. 5. Problema naţională a românizării integrale ai profesiunii de inginerie; învăţământul tehnic superior, muncii, tehnicei şi economiei întreprinderilor din ţară. NAŢIONALIZAREA MUNCII, TEHNICEI ŞI ECONOMIEI ROMANEŞTI Mai departe d-sa arată că A.G.I.R.-ul este cea dintâiu asociaţie profesională din ţară care a atacat solid şi viguros, care a desţelenit primele brazde în problema naţionalizării economiei ţării îngeneral a profesiunii de inginer şi a muncii tehnice în special. La început cu timiditate, astăzi mergând ofensiva spre ţintă, forţa animatoare şi directoare a A. G. I. R.-ului este ideia naţională integrală. CUVÂNTĂRILE LA RAPORT Vorbesc la raport d-nii ingineri: Turlea, Frigura, Chiriac Alexandrescu, Isaia Niculescu, Emil Anastasiu, Florentin Demetrescu, Rantea şi Ion Şerban Popa ELIMINAREA INGINERILOR EVREI DIN A.G. I.R. D. ing. ION ŞERBAN POPA, ca membru in consiliul asociaţiei, exprimă omagii d-lui prof. Manoilescu pentru tot ceea ce a reuşit să realizezeA. G. I. R.-ul. Vorbeşte apoi despre acţiunea de românizare a tuturor sectoarelor de activitate şi arată contribuţia enormă a asociaţiilor profesionale de intelectuali Constatăm, azi, că dezideratele noastre sunt în curs de rezolvare. Noi, aici, la Agir, să continuăm acţiunea dusă până acum. Şi în primul rând să procedăm cu eliminarea inginerilor evrei din asociație. (Adunarea, cu unanimitate de glasuri, aprobat. Barourile au posibilitatea de a filtra prin ele înşile pe acei care au dreptul de a pleda la bară. La noi, dacă nu se poate acest lucru, va trebui totuşi să susţinem sus şi tare eliminarea inginerilor evrei din instituţiunile de stat. Iar în aplicarea legii pentru personalul românesc in întreprinderi să cerem a lua parte activă . D. prof. MIHAI LMANOILESCU, preşedintele asociaţiei, răspunde diferitelor chestiuni puse de cei cari au ţinut cuvântări la darea de seamă prezentată de consiliu. Astfel, ideia ca inginerii să iasă din izolarea lor, nu numai prin formaţii orizontale, ci şi prin coborîrea pe verticala socială, alături de muncitori, d-sa arată că a găsit-o bună. Rămâne însă de văzut, pentru fiecare caz, modalităţile. Cu privire la datoria A. G. I. R.ului de a interveni în chestiunile ce privesc contracte dezavantajoase pentru stat, d-sa consideră că acest cenzorat asupra vieţii publice româneşti nu poate fi făcut decât pentru greşelile de ordin technic, trecându-se peste această limită numai în cazul când statul contractează cu întreprinderi ce nu sunt româneşti. Intr’un alt regim politic, când corporaţiile ar avea să exercite o putere efectivă în a controla resorturile statului, numai atunci acest control ar fi la locul lui. In privinţa disolvării asociaţiuni. lor profesionale c. f. r., arată intervenţiile ăcute şi crede că ar trebui făcută o adunare generală a secţiei I-a a asociaţiei spre a se examina ce asociaţii trebuesc sprnA sosit timpul ca în România, inginerii români creştini să se înalţe în locurile ce le merită, să intervină cu toată competenţa lor şi să aducă cel mai frumos aport României a Romanilor, finite şi cari nu. Eliminarea inginerilor evrei din A. G. I. R. — spune d-sa — iată o problemă care s’a pus aici şi care reprezintă un unanim curent de opinie în sânul asociaţiei noastre, pentru aceasta, vom convoca de urgenţă o adunare generală extraordinară spre a ratifica dezideratul exprimat azi, atât de categoric. Un alt deziderat exprimat aici, este cu privire la conditiunile generale pentru lucrările publice. Intr’adevăr, acestea sunt arhaice pentru vremurile de azi. Am putea spune, ca pe vremea lui Apolodor din Damasc. Licitaţiile sunt restrânse numai la evrei. Ele sunt făcute numai pe sprânceană şi după alte caracteristice ale fetei. In această direcţie, însă, trebue să vorbim şi despre problema creditului pentru antreprize, care este o ruşine. Găseşti astăzi credit cu cât eşti mai strein, ra ai înstreinat şi mai aventurier. Până azi am trăit vremurile unui naţionalism de vorbe, de ficţiuni. Este clipa de a începe cu realităţile. Şi cea dintâi problemă care se pune este aceea a creditului românesc prin bănci româneşti. Adunarea generală a discutat apoi cazul Abasolon. Constatând unanimitatea pe această chestiune, consider ratificarea excluderii sale din asociaţie, care va trebui făcută de o adunare extraordinară. După ce răspunde altor obiecţiuni, d. Manoilescu arată că, până la sfârşitul anului, asociaţia va trebui să realizeze trei deziderate importante: legea colegiului inginerilor, legea corpului tehnic şi inaugurarea palatului propriu. In tot cazul, realizările de până acum ne dau mari speranţe. Am fost cei dintâi cari am fixat o doctrină la. ce priveşte românizarea sectoarelor tehnice ale vieţii noastre. Azi doctrina e îmbrăţişată de toată ţara şi e întruchipată în formaţiunea politică ce a fost chemată de curând la cârmă. Ceea ce vedem azi, este un început de realizare a proectelor noastre. S’a aprobat apoi bilanţul, contul de profit şi pierdere, s’a votat bugetul pe 1938, după care s au ales trei mebri în comitet şi 3 cenzori. a) Scoaterea inginerilor evrei din toate funcţiunile de stat şi învăţământ de toate gradele b) Scoaterea tuturor străinilor de neam din serviciile publice şi particulare în legătură cu apărarea naţională. Aplicarea strictă a legii pentru proteguirea personalului românesc în Întreprinderi şi asigurarea primatului românesc prin o nouă lege de românizare, astfel încât în orice Intreprindere şi pentru fiecare funcţie, elementul românesc neaoş să fie reprezentat într’o proporţie de minimum 90%, iar salarizarea lui să nu fie ma mică decât a personalului străin din funcţii egale. d) Interzicerea cu desăvârşire de a se primi şi încredinţa lucrări sau furnituri şi antreprize de stat judeţ şi comună, evreilor, precum şi firmelor şi întreprinderilor evreeşti, pedepsindu-se cu severitate intermediarii lor. 3. Adunarea blamează toate cozile de topor din funcţiunile publice, particulare, învăţământ, etc., cari prin dovezi certe au sprijinit elementul străin, prigonind pe inginerii români. 4. Modificarea legii corpului tehnic, interzicerea gradaţiei tehnice, şi scoaterea la pensie a celor ce au trecut de limita de vârstă. 5. Adunarea generală aduce vii mulţumiri d-lui preşedinte şi consiliului A. G. I. R, pentru toată activitatea atât de lăudabilă, cristalizată pe linia intereselor profesionale ale inginerilor şi cauzelor naţionale. Cuvântarea d-lui prof. Mihail Manoilescu, preşedintele asociaţiei Adunarea generala a Asociaţiei generale a inginerilor din România, A. G. I. R. Cuvântarea lui profesor M. Hanoilesti. — Hoţiuna vaiata D. PROF. M. MANOILESCU Moţiunea D. ing. Ion Şerban Popa, dă citire, in unanima aprobare a sălii, următoarei moţiuni: Adunarea generală A. G. I. R hotărăşte şi roagă consiliul să execute următoarele: 1. Exculderea inginerilor evrei din A. G. I. R. şi interzicerea pe viitor a înscrierilor, 2. Să intervină pentru: omisiunea Europeană a Dunării (Continuare din pag. 1-a lor trecute prin canalul Sulina, rezultă că tonajul brut, excede tonajul net al mărfurilor, cu la sută. Vinând seamă acum că tariful C.E.D.-ului se aplică la acest din urmă tonaj, reese că la cce 42 la sută marfă exportată față de tonajul brut al vaselor, C. E.D.-ul încasează o suprataxă de 58 la sută pentru marfa neexportată, sau cu alte cuvinte Comisiunea Europeană încasează prin acest procedeu, un spor de tarif de 116 la sută. ALTE CONSECINȚE Tona de marfă de import se urcă la spezele de transport cu acelaș probat, consumatorul român plăteşte deci pentru comisiunea aceasta, care nu aduce aproape nici un serviciu, aceeaşi cotă de scumpete. Tona de marfă de export se resimte în aceeaşi măsură. Pe piaţa mondială unde produsele noastre se izbesc zilnic de concurenţa calităţii şi preţului mărfurilor străine, se găseşte iniţial îngreuiată în această luptă de plumbul taxelor dunărene (menţionăm concurenţa cherestelei ruseşti exportată prin Odesa pe piaţa Orientului, a vitelor şi cerealelor iugoslave, etc.); în fine cărăuşia la Dunăre suferă pentru că din cauza tarifului Comisiunei şi influenţei lui asupra navlului, nu se pot stabili linii sigure de navigaţie la Dunăre. Mai trebue adăugat ceva la omorârea comerţului românesc ? CONSECINŢE ASUPRA COMERŢULUI DE TRANSIT Desigur o nouă şi însemnată pagubă : sistarea aproape complectă, în mare parte pentru aceiaşi cauză, a comerţului de tranzit al ţăriîntreaga noastră economie naţională pe latura sa comercială externă, sau în tot cazul o mare parte, este aservită deci intereselor Comisiunei Dunărene. S’ar putea invoca o singură scuză dacă lucrările acesteia, pentru întreţinerea navigabilităţii Dunării, s’ar face la nivelul sacrificiilor ce se impun ţării noastre. In chestiunea navigabilităţii fluviului în timpul iernei, am văzut, trebuie ca statul român să se ocupe de problema spărgătoarelor de ghiaţă, în chestiunea întreţinerii navigabilităţii canalului Sulina, se fac simple dragaje, minime , vase cu pescaj de 23, 22 şi chiar 21 de picioare, de multe ori nici nu pot lor din Europa centrală, pe la noi. In această privinţă e suficient să amintim de pierderea tranzitului cehoslovac, foarte important pentru noi, nu numai pentru că această ţară exportă fabricate în Orient şi importă materie primă, dar şi faptul că o ţară amică, bine dispusă pentru relaţiuni de tranzit cu noi şi pentru consideraţiuni de prietenie şi pentru cele de poziţiune geografică, intra în canal încărcate, ele trebuind să facă la Sulina transbord de marfă, sau să încarce mai puţin în porturile dunărene. Comisiunea Dunăreană are desigur, un plan de asanare a canalului; peste puţin se împlineşte tridecenatul şederii lui în cartoane. La ce servesc atunci cele 400 milioane franci anual, percepuţi de Comisiunea Dunării din efortul de muncă şi de subalimentare al ţăranului şi consumatorului român? România modernă trebuie să fie preocupată de această importantă problemă a economiei româneşti. N. Sever Cărpinişac cu Parodia lucrărilor din canalul Sulina in Rutat’au făcut noui arestări MOSCOVA 31 (Rador). — Ziarul «Kino» anunţă că Levite fostul director al secţiei producţiei artistice al trustului «Ukrain Film», Neces, fost director al studiourilor din Kiev, Laruziti şi Zagorski foşti directori adjuncţi, au fost arestaţi de autoritățile sovietice. Pag. 8«» BERLIN, 31 (Rador). — Întregul popor german sărbătoreşte azi împlinirea a cinci ani de când cancelarul Hitler a luat puterea, la 30 Ianuarie 1933. Oraşele şi satele sunt bogat pavoazate şi împodobite. Defilările militare, cu muzicile în frunte, dau acestei zile o Dotă deosebită. Pretutindeni, populaţia îşi manifestă bucuria de a fi putut trăi după atâtea lupte politice, cinci ani de pace internă şi de mers ferm spre pacea generală încă de dimineaţă, formaţiile partidului, Sturmabteilungen şi Schutzstaeffel, au început să străbată străzile Capitalei. Mai târziu au apărut grupuri de tineri hitleriști, care se adunau pentru a asculta discursul ținut la radio de d. Goebbels, ministrul propagandei Reichului. DISCURSUL D-LUI GOEBBELS In acest discurs, d. Goebbels a aruncat o privire în urmă, amintind evenimentele cele mai remarcabile din lupta partidului naţional-socialist împotriva destrămării care ameninţa Germania dinainte de 1933. Partidul naţional-socialist şi-a propus un scop suprem, împlinirea următoarelor postulate unitatea poporului german, un Reich, devenit tare şi puternic, restabilirea onoarei sale, a prestigiului şi a gloriei sale. Toate acestea au devenit o realitate în cursul ultimilor cinci ani, de când partidul naţional-socialist a luat în mâinile sale destinele naţiunii. Germania este din nou o mare putere. Am putut da întregului popor pâine şi muncă. Justiţia socială a fost restabilită ca temelie a Statului. Germania a devenit mai frumoasă şi locuitorii ei mai fericiţi. D-rul Goebbels şi-a încheiat discursul sfătuind tineretul să continue a munci, a învăţa, a lupta şi a fi puternic Sărbătoarea naţională a Germaniei In cei cinci ani de regim nazist, Germania a recâștigat locul de putere mondială otitolirea, ariementumIugoslav BELGRAD, 31. — Parlamentul Iugoslav îşi va începe lucrările la 7 Februarie. In prima şedinţă, se vor lua în discuţie ultimele convenţiuni încheiate de guvernul Stoiadinovici. Apoi vor începe lucrările pentru întocmirea noului buget pe anul 1938—39. Şi organizaţia liberală din judeţul Putna a părăsit partidul5S**1 După cum am anunţat, partidul liberal se destramă. Cei nemulţumiţi de actul reîntregirii, părăsesc partidul, luându-şi libertatea de acţiune. Acum câteva zile întreaga organizaţie liberală din judeţul Năsăud l-a urmat pe d. senator Oancea care şi-a dat demisia din partid. Eri s-a ţinut la Focşani, şedinţa comitetului judeţean al organizaţiei liberale din jud. Putna, sub preşedinţia d-lui Radu Săveanu, fost deputat şi fost primar. Au participat 210 membri ai comitetului, printre cari sunt numeroşi foşti primari, preoţi, învăţători, precum şi un mare număr de săteni din judeţ. Comitetul a votat următoarea moţiune: «Organizaţia liberală din jud. Putna se solidarizează întru totul cu d. Radu Săveanu, preşedintele său, în acţiunea ce d.sa ar întreprinde în cadrul doctrinei şi ideologiei liberale, alături de celelalte organizaţiuni din ţară, nedreptăţite prin actul reîntregirii». S’a dat d-lui Radu Săveanu mandat şi depline puteri, ca în numele organizaţiei ce reprezintă, să ia orice hotărîri, în cadrul celor enunţate mai sus, cari vor fi și vor rămâne obligatorii pentru toată organizația. Se va încheia un cartel electoral între naţional-ţărănişti şi argetoianişti ? Partidul agrar, de sub preşidenţia d-lui C. Argetoianu, a hotărât să nu participe în alegerile generale parlamentare. In acest sens, delegaţia permanentă, în ultima şedinţă ţinută, a dat un comunicat prin care fruntaşilor partidului li se dădea libertate de acţiune . Ca urmare a acestei hotărâri, unii dintre conducătorii partidului agrar au început negocierile cu alte grupări politice, în vederea stabilirii unui acord electoral. Se vorbeşte, în special, de încheierea unui acord cu partidul naţional-ţărănesc. Până în prezent, nu se poate şti dacă sa ajuns sau nu la o înţelegere. Unele cercuri politice au anunţat insă, că astăzi d-nii luliu Maniu şi O. Argetoianu vor avea o întrevedere. Se afirmă gg^^^Hkpnine d. O. Argetoianu va supune aprobării comitetului executiv propunerea de cartel cu naţional-ţărăniştii. In acest sens, s’a dat următorul comunicat: «Marţi 1 Februarie 1938, ora 10 va avea loc întrunirea comitetului executiv al partidului agrar» la sediul central din str. Spiru Haret Nr. 2, sub preşedinţia d-lui Constantin Argetoianu, președintele partidului». în Juts dels nouta ROMA 31 (Rador). — Prima listă oficială a victimelor exploziei de la uzina de pulbere din Segni nu cuprinde decât 18 nume. O parte din uzină, care a suferit mai puţin de pe urma exploziei, va putea relua lucrul coar de la jumătatea săptămânii viitoare. Fuehrerul cancelar Hitler aclamat frenetic BERLIN, 30. — O mulţime imensă s’a adunat azi in faţa palatului cancelariatului, de pe Wilhelmplatz, în nădejdea de a vedea pe Fuchrerul- Cancelar făcându-şi o cât de scurtă apariţie în balcon. Ca de obiceiu, mulţimea a chemat în cor, cu perseverenţă, pe conducătorul poporului german. Rumoarea mulţimii s’a transformat la frenetice aclamaţii, în momentul când d. Adolf Hitler s’a aratat in balcon. Şeful statului a rămas în balcon câteva minute, salutând mulţimea cu mâna Nu mult după aceia, d. Hitler a ieşit pentru a doua oară, de data aceasta însoţit de d. Goebbels, ministrul Propagandei, fiind şi de data aceasta salutat prin aclamaţii prelungite. In cursul dimineţii, garda personală a cancelarului — die Leibstandarte — a defilat prin faţa Fuehrerului-Cancelar. In cabinetul său de lucru, din cancelaria Reichului, d. Hitler a primit azi dimineaţă pe laureaţii premiilor naţionale pentru ştiinţă şi arte frumoase. Cancelarul Hitler a subliniat cu cuvinte cordiale meritele deosebite ale laureaţilor, Cărora le-a remis însemnele premiilor, care consistă într’o stea împodobită cu diamante, având un mijloc capul zeiţei Pallas Atena. Steaua se poartă în partea stângă a pieptului. Pe umărul drept se poartă o panglică lată, care se termină pe şoldul stâng printr’o rozetă cu emblema naţional-socialistă. însemnele au fost conferite d-nei Troost, pentru soţul său defunct, profesorul Troost, precum şi comandantului naţional-socialist dr. Alfred Rosenberg. Deasemeni, ele au fost remise profesorului dr. Wilhelm Filchner, profesorului dr. August Bier, consilier privat şi profesorului dr. Ferdinand Sauerbruch, consilier privat. DEFILAREA A 25.000 DE MEMBRI AI PARTIDULUI BERLIN, 31. (Rador). — Serbările de astăzi s’au terminat prin tradiţionala retragere cu torţe, care s’a desfăşurat in faţa Fuehrerului. Au defilat 25.000 de membri ai tuturor formaţiunilor partidului naţional-socialist, printre cari se aflau şi 3.000 de membri ai tineretului hitlerist, delegaţii ale serviciului muncii şi foştilor luptători, etc. In afară de Fuehrer, se mai afla in balconul Cancelarului Reichului d-nii Goebbels, Frick, Funk, Lammers, Lutzte, etc. D. HITLER Problema coloniştilor români din Bucovina Victimele politicianismului CERNAUTL 29. D Intre problemele de mare însemnătate naţională pentru necesităţile de tactică românească în Bucovina, este şi problema coloniştilor români. Se ştie că aceştia au fost aduşi din satele româneşti cu o populaţie mai abundentă şi împroprietăriţi pe la marginile câtorva sate rutenizate de stăpânirea habsburgică, în scop de a determina o binefăcătoare influenţă românească asupra ucrainienilor. Aceasta era cu atât mai necesar cu cât pornirile lor împotriva autorităţilor româneşti şi a tot ce însemna patrimoniu naţional, luau forme din cele mai agresive. Totuşi scopul pentru care au fost aduşi coloniştii români în apropierea acestor comune este departe de a fi cel dorit. Ce are să fie cauza? Ea trebuie căutată în felul prin care s’a înţeles, şi în mijloacele cu cari s’a aplicat. E clar pentru oricine că inaugurarea unei lente politici naţionale în Bucovina, imediat războiului, prin colonizările făcute, era într’adevăr o mare necesitate. Numai cine a trăit momentele de desorientare socială, imediate terminării ostilităţilor şi numai cine a simţit toată atmosfera tulbure dintre minorităţile acestei provincii, poate să înţeleagă cât de mult ar fi trebuit să se accentuieze şi cât de atent trebuia privită problema colonizărilor în Bucovina, pentru ca randamentul să fie cât mai apropiat scopului. Realitatea însă este cu totul alta. LASAŢI IN PĂRĂSIRE Coloniştii români în loc să contribue la românizarea ucrainienilor, au suferit ei înşişi influenţa nefastă a acestora, în foarte multe privinţi. Au ajuns bieţii colonişti români ca să trăiască una din cele La aceasta adăugându-se indiferentismul autorităţilor, cari nu le-au dat nici o posibilitate ca să se poată desvolta liber, fără nici o dependenţă de vecinii lor ucrainieni, ne putem da seama la ce degradare naţională au fost condamnaţi coloniştii români. Lăsaţi fără şcoli, fără biserici proprii, fără nici o posibilitate de-a se putea desvolta culturaliceşte, au sfârşit prin capitulare. Au renunţat la biserică şi şcoală pentru a intra în rândul analfabetismului şi rătăcirilor religioase, sau nu renunţat şi atunci trebuiau să adopte limba ucrainienilor pentru a nu-şi periclita viaţa. Nu mai vorbim de consecinţa lipsei uneltelor de lucru agricol, cari le-ar fi putut da o oarecare independenţă spre propăşire normală. Dar desele incidente dintre coloniştii români şi ucrainieni, de orice natură ar fi fost, trebuiau să sfârşească prin dreptatea celor din urmă. Cine s’a sesizat măcar cât de puţin de această mare problemă mai nemiloase tragedii: propria desnaţionalizare, propria înstrăinare. Căci în răstimpul dela colonizare până în zilele noastre coloniştii aceştia abia de mai pot fi recunoscuţi. Au pierdut din ei tocmai ceea ce aveau mai scump: mândria şi dârzenia românească. Nu măi au acea fală naţională a satelor de unde au emigrat. Pornirea lor entuziastă de-a contribui la retuşarea liniilor etnice, cari au fost de o înaltă mândrie în epoca stăpânirilor voevodale, s’a lovit de rezistenţa ucrainienilor, ce nu puteau suferi, cu nici un chip, apropierea «valachilor», cum le ziceau ei batjocoritor. Sufletul coloniştilor români, curat ca ozonul munţilor din care au coborât, n’a găsit prietenia pe care o sperau, ci numa ură, naţională a coloniştilor români, trimişi să reromânezeze satele ucrainizate din Bucovina ? Cui i-a pasat ceva de mizeria pe care din mila lichelismului politic, trebuiau să îndure bieţii colonişti ? Limba acestora începe să fie din ce în ce mai împestriţată, obiceiurile din ce în ce mai străine, portul din ce în ce mai puţin românesc. Salvaţi ce mai este de salvat şi cât mai este încă timp ca blestemele lor să nu vă răscolească mormintele. Când în ţara aceasta dreptate mai multă are străinul pripăşit, calic, de peste graniţă, pentru a se putea îmbogăţi peste noapte, a cui să se mai plângă românul băştinaş? De la cine să cerşească dreptate? Iată deci că datoria autorităţilor este să dea coloniştilor acestora toată posibilitatea de-a se putea desvolta normal pe linia marelor destine româneşti şi să devie un factor principal în cuceriea grafională a teritoriilor atinse de străinism. George Drumur Victimele politicianismului