Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-03-26 / nr. 651
Anul III Nr. 651 Joi 26 martie 1970 4 pagini 30 bani Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale La București, au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia in discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști in diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice in vederea valorificării intr-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întâmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, EMIL BODNARAȘ, PAUL NICULESCU-MIZIL, GHEORGHE RADULESCU, VIRGIL TROFIN, ILIE VERDEȚ, MAXIM BERGHIANU, FLORIAN DANALACHE, CONSTANTIN DRAGAN, JANOS FAZEKAS, PETRE LUPU, MANEA MANESCU, DUMITRU POPA, DUMITRU POPESCU, LEONTE RAUTU, GHEORGHE STOICA, VASILE VÎLCU. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul ȘTEFAN VOITEC, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii, unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul PETRE LUPU, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul GHEORGHE VASILICHI, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere; în continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații: ȘTEFAN BOROȘ, prim-secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean ; GHEORGHE STOICA, maistru la uzina mecanică «Muscel" din județul Argeș ; VASILE ARDELEANU, directorul Schelei de extracție Boldești, județul Prahova ; MIHAI UBORNYI, secretar al Comitetului județean Harghita al P.C.R.; IOAN COTOȚ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor; VERONICA ARDELEAN, director al Fabricii de antibiotice din Iași; MARIN TUDORAN, directorul întreprinderii agricole de stat Medgidia, din județul Constanța ; MARIN ENACHE, secretarul Comitetului de partid al uzinei «23 August" din Capitală ; CONSTANTIN PITARU, maistru la uzinele "înfrățirea" din Oradea ; MARCEL DOBRA, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov; IOAN AVRAM, ministrul Industriei Construcțiilor de Mașini; NICOLAE ROVINARU, prim-secretar al Comitetului județean Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările tn ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică; pentru industrie, construcții și transporturi; ciale ; pentru pentru sănătate, muncă și asigurări șiconsiliile populare și administrația de stat; pentru învățămînt, știință și cultură s-au Întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Cuvintul deputatului ȘTEFAN BOBOȘ Proiectul de Lege privind organizarea și disciplina muncii a fost primit și în județul Neamț cu deosebit interes, a arătat printre altele deputatul ȘTEFAN BOBOȘ, de oamenii muncii. Peste 50 de mii de muncitori, ingineri, tehnicieni, funcționari din toate domeniile de activitate au dezbătut cu înaltă responsabilitate acest document, și-au manifestat adeziunea deplina față de noile reglementari, formulînd totodată propuneri valoroase pentru îmbunătățirea activității și întărirea disciplinei în muncă. Susținînd necesitatea și oportunitatea prevederilor din proiectul de lege, participanții la dezbaterea publică au exprimat în același timp și o seamă de opinii, critice privind unele deficiențe în organizarea și desfășurarea producției și a muncii în anumite sectoare de activitate. Dacă m-aș referi numai la anul 1969 trebuie să arăt că în multe unități ale județului nostru, mai ales în chimie, industria ușoară, industria forestieră, construcții, indicele de folosire a timplui de lucru nu a depășit 95—96 la sută, și cu toate că acest procent este întrucîtva mai ridicat decit media pe țară, faptul în sine exprimă o stare de lucruri nu tocmai satisfăcătoare. Numai din cauza întreruperilor, absențelor nemotivate, învoirilor s-au pierdut anul trecut în unitățile industriale aproape 500 mii oreom timp de lucru. La aceasta pot fi adăugate și alte prejudicii economice determinate de gradul redus de utilizare a unor mașini și instalații, depășirea unor consumuri specifice de materii prime, energie electrică, combustibil etc. Iată de ce consider că proiectul de lege aflat în discuție vine să întărească însemnătatea ce trebuie acordată disciplinei ca o condiție de bază pentru ridicarea eficienței întregii activități. Subliniind eforturile pe care statul le face, an de an, pentru continua dezvoltare și întărire a economiei naționale, vorbitorul a insistat apoi asupra necesității folosirii cu maximum de eficiență a potențialului tehnic și uman. Înscriindu-se în ansamblul de acte legislative elaborate pentru perfecționarea vieții economice și sociale, a spus vorbitorul, proiectul noii legi reflectă transformările adînci petrecute în societatea noastră în ultimii ani, creează, cadrul juridic adecvat pentru reglementarea muncă în etapa raporturilor de actuală. Prin aceasta, clasa muncitoare, statul nostru intră în posesia unui instrument valoros cu ajutorul căruia pot asigura mai buna folosire a forțelor de producție In interesul societății. De o deosebită importanță mi se pare reglementarea fermă, dată în primul capitol al proiectului de lege, obligațiilor ce revin conducerilor de unități privind crearea tuturor condițiilor pentru desfășurarea normala a proceselor de producție. In înlăturarea deficiențelor de acest fel un rol de seamă îl va avea, bineînțeles, aplicarea fermă a prevederilor legii contractelor. Practica a demonstrat și demonstrează că o disciplină reală, deplină, eficientă impune o conducere competentă, un cadru organizatoric adecvat, responsabilități bine precizate pentru fiecare salariat, începînd cu cadrele de conducere. Aș dori să subliniez și acea prevedere din proiectul de lege care obligă conducerea fiecărei unități să examineze cu atenție și să ia în considerare toate observațiile critice, sugestiile și propunerile de măsuri formulate de salariați. De aici rezultă stimulentul pe care legea îl arează pentru dezvoltarea inițiativei oamenilor muncii și atragerea lor la activitatea de conducere colectivă — expresie a profundului democratism ce caracterizează societatea noastră. Dar pentru a exista acest climat stimulativ de care vorbim, consider necesar ca, așa cum s-au exprimat și alți participanți la dezbaterea publică, conducerile unităților să fie obligate să aducă la cunoștința salariaților în mod modul cum se rezolvă sistematic problemele ridicate de ei. Subliniez aceasta deoarece cunoaștem că și în prezent, în unele întreprinderi, o seamă de propuneri valoroase făcute de salariați ori rămîn uitate în procesele verbale ori sînt rezolvate formal, necorespunzător, pentru că nu au fost studiate cu temeinicie de comitetele de direcție. Consider că și aici trebuie să manifestăm fermitate, să punem ordine, să înlăturăm formalismul. Pentru ca legea pe care o analizăm și o vom adopta astăzi să-și atingă pe deplin scopul, consider că este necesar ca sindicatele, U.T.C.-ul, celalalte organizații de masă să intensifice munca cultural-educativă în rândul salariaților, al tuturor oamenilor muncii pentru creșterea conștiinței și răspunderii lor, pentru crearea unei opinii de masă împotriva celor care încalcă disciplina muncii, pentru statornicirea unui climat de eumulație prielnic desfășurării normale a procesului de producție. Din sumar : .... ni ii—■—mMm—mmim— [conomice ín pag, a II*a Catedra Sport în pag, a III*a Citiți în pagina a IV-a Intervenția delegatului român la sesiunea Comisiei pentru condiția femeii Osaka — Expo ’70 Enigma scufundării submarinului Eurydice Situația din Laos Misiunea lui Rumor — în faza finală Greva factorilor poștali din S.U.A. Scurte știri Faptul divers pe glob Pe ogoarele județului A început bătălia pentru RECOLTA 70 Timpul n-a ținut seama de previziunile meteorologice. A evoluat lent către primăvară întîrziind lucrările agricole cu circa două săptămîni. Totuși zăpezile s-au topit, ogoarele se zvîntă în soare și primăvara intră în drepturile ei. Sîntem așadar în măsură sa anunțăm marele eveniment care se consumă pe ogoare, lucrările agricole au demarat ! In numeroase comune s-a dat startul in efectuarea importantelor lucrări care vor asigura belșugul recoltelor din vara și toamna acestui an ! Începutul s-a făcut la Burlești. Pe tarlaua Morii, utecistul Vasile Budurcă a început discuitul celor 18 ha care vor fi cultivate cu ceapă, morcov și alte legume. In scurtă vreme, pe raportul de lucru avea să apară Cuvîntul: „Executat". Marti, în alt capăt al cooperativei agricole, a început pregătirea patului germinativ pentru cultura florii soarelui și sfeclei de zahăr. La însămînțarea mazărei pe o suprafață de 7 ha, asistau inginerii Vasile Vacaru și Nicolae Murguleț, alături de președintele Petru Chiriac. Așa-i la început. Chiar și lucrurile banale capătă o alură de romantism. Ieri și la C.A.P. Icușești a început semănatul mazărei. Pînă la orele 11 se însămînțase suprafața de 5 ha., iar alte 5 erau pregătite să primească sămînța. Simultan, două tractoare pregăteau patul germinativ pentru întreaga suprafață care urmează să fie însămînțată cu mazăre. Specialistul cooperativei, inginerul Vasile Moțăianu, străbatea ogoarele în căutarea altor suprafețe pe care să înceapă lucrările. O vie activitate se desfășura și la C.A.P. Deleni, din comuna Ion Creangă. Aici, încă din primele ore ale dimineții, patru tractoare sub conducerea mecanicului de secție Nicolae Dănilă au trecut la pregătirea terenului care va fi cultivat cu sfeclă de zahăr. Alte patru tractoare terminau, în cursul zilei, de arat ultimele suprafețe rămase nearate din toamnă. Paralel cu aceste lucrări s-a trecut la însămînțatul borceagului, din care se însămînțase deja un hectar, pe un teren aflat în apropierea sectorului zootehnic.Din informațiile primite telefonic, sîntem în măsură să afirmăm că au început lucrările și în alte cooperative agricole, îndeosebi pe suprafețele cu expunere sudică și pe terenurile în pantă. Aproape fără excepție, la sondajele efectuate președinții cooperativelor, inginerii și tehnicienii au fost găsiți pe ogoare, pentru depistarea suprafețelor zvîntate. Aceste constatări ne dau certitudinea că există interes deplin pentru efectuarea la timp a lucrărilor și recuperarea întîrzierilor determinate de starea vremii. De asemenea, la prima confruntare cu munca, mecanizatorii s-au dovedit bine pregătiți. In 2—3 zile, lucrările se vor extinde în întreg județul. Este de aceea necesar să se ia toate măsurile organizatorice necesare, pentru înregistrarea încă de la început a unui ritm intens de lucru-Însămînțările culturilor din epoca I, întreținerea culturilor păioase de toamnă, pregătirea patului germinativ pentru culturile din epoca a II-a, lucrările în grădini, în vii și livezi sînt doar cîteva din sarcinile mari ale acestor zile Pe tarlalele C.A.P. Borlești ilustrată pietreană. Test cu 61 de elevi romașcani din clasele XI-XII PUTEM DESCOPERI ZILNIC CEEA CE NU AM AFLAT INCA • Cine a fost Panait Mușoiu ? ■ Un dirijor celebru. • Ce produse exportă orașul dv. ? .Mașini și tractoare. .. .».•« Ați auzit de «Opera de trei parale” ? ■ Da. Este o operetă românească. Ce vă spun aceste două nume: Poe și Kafka ? Ambii sînt compozitori. Nimic imaginar. Totul e uimitor de real. Atît de real încît nu mă îndoiesc nici un moment că elevii testați ne pot comunica și alte noutăți La fel cum nu mă îndoiesc că foarte rar se trece dincolo de coperțile manualelor. Testul cu care intra pe poarta Liceului nr. 1 din Roman numără 15 întrebări. Aleg una la întîmplare : — în ce an s-a născut Beethoven ? Dar Tom Jones ? Răspund ,61 de elevi, din clasele XI—XII. Doar 4 dintre ei știu anul nașterii titanului simfoniei. La a doua întrebare răspund 21. Chestiune de preferință veți zice. Poate. Tuturor le place „Delilah", dar de la gust și pînă la • nu ști că In acest an se jubilează bicentenarul nașterii lui Beethoven e o distanță! Vă cunoașteți orașul, județul? Fug de ispita de a anticipa un răspuns monosilabic. Las deci testul să lucreze mai departe, iar deducția dv. să circule. — Numiți-mi cîteva produse — care merg la export — fabricate în unitățile economice romașcane. Toată lumea și-a notat cîte ceva. Unii (15) „nu știu“. Alții (18) „cărămizi, burlane etc. Cineva «mașini și tractoare“ (I). Nimeni nu-și amintește mai mult de 4 produse. Și slavă domnului Romanul are vreo 8 întreprinderi de interes republican și local! — Ce nume de scriitori, pictori, actori — in viață — din județul nostru cunoașteți ? Majoritatea au lăsat loc liber sau au notat, două nume predilecte: Iliescu și Andreescu (pictori romașcani — n.r.); în rest, un cocktail de nume: Hogaș, Cosma Brașoveanu, Otilia Cazimir, Eugen Pătrășcanu, Ion Lețu. Sută la sută, însă, răspunsuri exacte la întrebările: — Cine e Charles Manson ? — în ce grupă și alături de cine participă România la „El Mundial '70“ ? Se citește deci pe apucate, fără discernămînt. E și firesc: cîți profesori, citi părinți se interesează de lectura copiilor lor ? în pauză, după test, o elevă mi-a cerut permisiunea să mă intervieveze. Mi-a mărturisit că dorește să devină ziaristă, m-a întrebat: „dacă-i noștim", l-am răspuns că da, mi-a spus că face poezie și i-am spus că-mi pare bine. Este, de fapt, una din cele trei (din 61) care a auzit de „Scaunele" lui Eugen Ionescu-Eugen TURESCHI (Continuare in pag. a lll-a) ÎN DIALOGURILE PLATONICE SOCRATE SE PREFĂCEA NEȘTIUTOR. IN DIALOGURILE NOASTRE ELEVII NU SE PREFAC .;3 curier Simpozion în cadrul ciclului de discuții «Psihologul și medicul stau de vorbă", organizat periodic de Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, astăzi, la ora 18, sala mică va găzdui simpozionul intitulat „De ce visăm ?" la care vor participa la discuție prof. Sofia Burculeț și dr. Rodica Antohi. Cei interesați de enigmele visului au astfel prilejul să se adreseze direct specialiștilor pentru a afla amănunte fundamentate științific. Se dezvoltă rețeaua comercială a cooperației de consum pentru dezvoltarea rețelei comerciale în comunele județului nostru, U.3-C-G. Neamț a prevăzut realizarea în acest an a numeroase obiective. Astfel, din fond centralizat se vor construi 8 magazine universale, cu bufet Lucrările au început deja la Pipirig, Grințieș, Rediu- Pentru cel din Dumbrava Roșie proiectul e gata, urmînd să se perfecteze formele de deschidere a finanțării. Din fondurile proprii ale cooperativelor de consum se vor construi alte patru unități iar prin contribuția cooperatorilor 19 magazine mixte dintre care unele, (din Pîrîul Gîrjei — Borca, Grozăvești — Hangu, Sarata — Dobreni etc.) sunt deja, în execuție. Pentru amenajarea unei brutării la Tarcău, a unui microcomplex la Vaduri, a unei secții de prestări la Audia (Hariga) și altele se folosesc fonduri de mică mecanizare. Noi prestări de servicii • Atelier de mecanică fină. Venind în întîmpinarea unor noi cerințe ale populației, cooperativa „Deservirea" din Piatra Neamț a trecut la realizarea unora din obiectivele propuse. Recent a luat ființă pe strada Cuza Vodă nr. 98 (lîngă magazinul auto-moto) un atelier de mecanică fină. Aici se pot repara mașini de cusut, mașini de scris, diverse instrumente muzicale, precum și umbrele. • Unitate de încălțăminte. Venind în întîmpinarea unor cerințe ale clienților din cartierul „Precista“, cooperativa „înfrățirea" din Piatra Neamț a înființat pe strada Bicazului, la nr. 186, un centru de comandă pentru încălțăminte (femei și bărbați)© astfel de unitate se va deschide în trimestrul I șî în noul cartier „Mărăței" din Piatra Neamț. De Io A. S. Loto Pronosport • Mari cîștiguri la loz în plic. Recept, pe teritoriul județului Neamț au fost înregistrați doi noi cîștigători „de categoria grea" la loz în plici Ion Pavai din Piatra Neamț (str. Cetatea Neamțului nr.30) și Ion Cozma din satul Răzdeni — comuna Păstrăveni care au intrat — fiecare —în posesia unor premii de cîte 20.000 de lei. Pronoexpres Fond de premii 512-500 lei. Extr a Ila 37, 16, 36, 15 42, 29, 27, 26. Fond de premii 457.803 lei. (CONTINUAREA CURIERULUI IN PAGINA A ll-A) La tragerea Pronoexpres din 25 III 1970 au fost extrase din urnă următoarele numere:. Extr. I 42, 26, 36, 80, 35, 20. \\\\\\îs \ \ \ \ \ \