Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)
1970-05-26 / nr. 701
Pag. 2 CEAHLĂUL Ne aflăm, acum, în ultimele săptămîni ale anului școlar. Conform programei școlare, elevii au achiziționat un volum de informații, au dobîndit un bagaj propriu de cunoștințe, și au format o experiență care le permite adaptarea la educația permanentă. De la reflectarea nemijlocită, senzorială, elevul se ridică la cunoașterea generalizată și mijlocită, de la noțiuni concrete, individuale, la noțiuni de mare abstracțiune și generalitate. Poveștile istorioarele, explicațiile empirice, socotitul cu material sunt înlocuite, treptat, cu principii și legi, teoreme, și formule, reguli și definiții, calcule și ecuații, iar gîndirea elevului este dirijată de la observarea directă spre cunoașterea abstractă a fenomenelor, de la formularea verbală la înțelegerea esențialului și a generalului. Ar fi, însă, greșit să considerăm recapitularea finală o trecere în revistă a materiei pe capitole și lecții, să acceptăm repetarea făcînd apel exclusiv la memorie. Abundența datelor, elementele nesemnificative, reproducerea textuală, șablonismul în lecție duc la inhibiția de protecție, determicunoscînd că plata locațiilor pe C.F.R. este o cheltuială inutilă care grevează prețul de cost al întreprinderilor, am avut o discuție pe această temă cu tov. Dumitru Gheorghe, șeful Stației C.F.R. Piatra Neamț, interesîndu-ne de această situație consemnată la Stația din Piatra Neamț ni s-a spus : — Deși comparativ cu anul trecut locațiile pe C.F.R. au o tendință de descreștere, totuși situația actuală este necorespunzătoare pentru că în primele 4 luni ale anului 1970 s-au înregistrat importante locații pe CFR. Ca urmare a neglijenței și a proastei organizări a activității în unele sectoare, pînă acum am consemnat 334 vagoane cu 2.309 de locații. — în această situație, care sînt pagubele provocate economiei naționale ? — Valoarea penalizărilor pe care le-au suportat întreprinderile în cauză se ridică la suma de 44.175 lei. Dar nu numai atît. Cu merit mai mult sunt pierderile create transportului pe calea ferată. Spun aceasta, pentru că cu cele ,334 vagoane staționate în 2.309 ore s-ar fi putut forma 6 terenuri mormăie care să transporte '12.000 tone'' ’mărfuri' pe distanța Piatra Neamț—București. — Vă rog să ne dați cîteva exemple de întreprinderi care se înscriu cu asemenea locații. — Aș cita doar cîteva din evidențele ce le deținem. De pildă, S.I.L. „Foresta" a întîrziat în acest an 57 vagoane cu 387 de ore, pentru care a plătit 11.000 lei ; U.E.I.L. Tîrgu Neamț — 67 de vagoane cu 302 ore, pentru care a plătit 6.040 lei. Fabrica „Zorile noi“ a întîrziat, de asemenea, 36 de vagoane cu 152 de ore, plătind suma de notă de oboseală, iar pe plan psihic apare plictiseala și distragerea atenției. Recapitularea materiei nu presupune noi informații creșterea cantității de cunoștințe, ci deplasarea accentului, în mod obiectiv de pe latura informativă pe latura formativă. Organizarea lecțiilor de recapitulare are anumite implicații de ordin psihologic și metodologic. Există cîteva coordonate pe care, în nici un caz, nu trebuie să le neglijeze profesorul , sistematizarea materiei pe teme în raport de conținutul disciplinei pe care o predă, și particularitățile psihice ale colectivului de elevi, cerințele actuale privind formarea personalității elevului și folosirea adecvată a metodelor. Incontestabil, repetarea are 3.040 lei iar Întreprinderea mecanică Piatra Neamț, 13 vagoane cu 92 ore, plătind 2.030 lei. — Care sunt cauzele acestor stări de lucruri și cum ar putea fi ele înlăturate ? — Principala cauză constă in aceea că unele comitete de direcție n-au luat măsuri active de organizare a sectorului transporturi, în așa fel incit în termenul tarifar, vagoanele puse la dispoziție să fie încărcate sau descărcate, fie ziua, noaptea sau în sărbători legale. De pildă, în perioada 26 aprilie —3 mai a.c., la Fabrica „Zorile noi“ au lucrat mai puține echipe de încărcare decit în celelalte zile, provocînd temporizări. Nu peste tot se cunosc încă regulile generale privind transportul de mărfuri pe C.F.R., consecințele acestor tărăgănări. Aș vrea să dau un exemplu: în luna aprilie a.c., O.C.L. produse industriale Piatra Neamț primește un vagon cu cuiere de lemn tip pom. După descărcarea vagonului la depozit, se constată că din 10 cuiere trecute pe factură, unul lipsește. Delegatul aduce înapoi imediat cele 9 cuiere și închide vagonul cu lacăt, așteptînd litigiul cu furnizorul. Vagonul, în această situație, a stat în locație 58 de ore, instituția suportînd 1.480 lei — un cost cu mult mai mare decit un cuier de lemn. Dar în acest timp vagonul respectiv putea fi utilizat în alte scopuri transportînd 15 tone mărfuri pe distanța Piatra Neamț — București și aducînd, evident, un venit cu mult mai mare economiei naționale decit valoarea unui cuier. Acest caz putea fi soluționat cu înțelegere, predîndu-se cuierele în custodie magazie, C.F.R. pînă la soluționarea litigiului, lucru ce s-a și făcut în ultimă instanță, drept scop fixarea unor noțiuni dobîndite prin solicitarea celulelor angajate anterior, actualizarea cunoștințelor prin reproducere în absenta materialului, ceea ce duce la formarea de noi legături temporare. Un bun profesor nu va neglija însă sintetizarea și generalizarea cunoștințelor, înlănțuirea lor intr-un sistem închegat. Dintr-un noian de lecții, recapitularea finală scoate doar cîteva, dar care exprimă esențialul. Nu ne surprinde, în acest sens, modul cum a formulat N. Iorga o temă de sinteză la un examen scris de istorie universală. ..Ideile principale ale cursului studiat în acest act“. Măiestria profesorului se exprimă, atît în modul cum conduce gîndirea elevilor, cit și în organizarea lecției, ținînd Dar de plata locațiilor n-a fost scutit nimeni. Sînt de părere că locațiile pe C.F.R. pot fi evitate numai printr-o temeinică organizare a acestui sector, prin operativitate și legături mai strînse de colaborare cu organele C.F.R. seama de caracteristicile perioadei de dezvoltare a elevilor cu care lucrează și de specificul individual. Are aici în vedere, fără îndoială, capacitatea de rezistență, stilul de muncă intelectuală, motivația învățării însușirile memoriei, imaginației, ■gîndirii, gradul de concentrare a atenției, experiența acumulată de elev. în funcție de toate aceste trăsături lecțiile se vor organiza diferențiat în clasele I—IV, V—VIII și IX—XII. că Nu putem neglija nici faptul recapitularea nu are un scop în sine. Privită in ansamblu, ea urmărește pregătirea pentru activitatea productivă, pentru viață. într-un fel se va lucra, de aceea, cu copiii din clasa a IV-a care trec de la învățător la forma de învățămînt cu profesori pentru fiecare obiect, în alt fel cu cei care se pregătesc pentru examenele de admitere într-o școală medie sau în învățămînt superior, cu cei care se vor califica prin ucenicie, sau vor intra în producție. O grijă deosebită necesită organizarea orelor de recapitulare, în alegerea și folosirea metodelor de desfășurare, profesorul trebuie să aibă permanent o atitudine creatoare. Fie că se folosesc lucrările de laborator, exercițiile și problemele referatele, demonstrațiile, rolul conducător revine profesorului, care orientează pașii elevului în descoperirea adevărului pe cale rațională. Datele nesemnificative, amănuntele pot fi și trebuie înlăturate nu numai în cadrul lecțiilor ținute la clasice mici unde conținutul acțiunilor va fi aprofundat și îmbogățit treptat, dar chiar și în clasele finale sau mai ales în clasele finale. Pentru că prin recapitulare profesorul urmărește să formeze la elevi capacitatea de a compara fenomenele, de a sintetiza, abstractiza și generaliza, de a descoperi legaturile cauzale, esența lucrurilor, și, ceea ce este deosebit de important, de a formula concluzii, în consecință, se recomandă repetarea materialului în formă și ordine decit cele alta în care a fost însușit, și folosirea procedeelor euristice care să-i ceară elevului răspunsuri originale și independente. Profesorul, care pregătește lecția de recapitulare în așa manieră incit elevii să fie nevoiți a prelucra critic materialul, a-1 expune intr-o formă de exprimare proprie, creează premisele unei participări active, în acest fel, reușim, concomitent, să îndrumăm studiul individual al elevului, îl învățăm sa învețe. Prof. Sofia Burculeț Liceul „Petru Rareș" Piatra Neamț RECAPITULAREA FINALA, SINIZA SI ABSTRACTIZARE Locațiile: fenomen cu implicații nedorite în prețul de cost Convorbire cu tov. Dumitru GHEORGHE, șeful stației C.F.R. Piatra Neamț întreprinderea mecanică Roman, un nou lot de mașini pentru prelucrarea lemnului destinat exportului. Foto : Ș. POMPfcl La liceul „Vasile Alecsandri" din Săbăoani t ora de anatomie 1 profesor raiatic muncip Foto: P. ȘIMON , Dotări social - culturale și edilitar - gospodărești la nivelul cerințelor actuale și de viitor Alături de programul de construcții de locuințe — care a fost prezentat într-un număr precedent al ziarului nostru —schița de sistematizare a municipiului Piatra Neamț cuprinde și o serie de propuneri privind dotările social-culturale, comerciale, sportive și edilitar-gospodărești, ce urmează a se executa pe etape, în indisolubilă legătură cu organizarea structurală a zonelor de locuit și a centrelor de deservire. Organizarea zonelor rezidențiale se apreciază că trebuie făcută pe grupări de unități structurale, caracteristice prin amplasarea lor în teritoriu. Ca urmare, orașul s-ar compune din următoarele grupări-sectoare : centru (actualul centru cu completări spre Cuejdi și piață); Precista-Sărata (zona penetrației dinspre Bicaz); Mărăței- Gara veche (zona penetrațiilor dinspre Bacău); Dărmănești (zona penetrațiilor dinspre Tîrgu Neamț și Roman). Legăturile între aceste sectoare sunt propuse a se realiza prin intermediul unui inel stradal ce va înconjura dealul Pietricica, inel în care se racordează toate pătrunderile în oraș și in vecinătatea căruia sînt amplasate o parte, din complexele de deservire socială. Analizînd această organizare structurală a zonelor de locuit și a centrelor de deservire, schița de sistematizare consideră că populația municipiului la sfîrșitul etapelor 1975 (65.000 locuitori) și 1980 (77.000 locuitori), poziția centrului orașului și distanțele de parcurs nu impun dezvoltarea unor centre de cartier, într-o perspectivă mai îndepărtată (după 1980), prin extinderea orașului pe versantul estic al dealului Pietricica, poate să apară un nou cartier cu centrul respectiv în acea zonă. Pînă la dezvoltarea unor noi centre de cartier, se propune în prima etapă realizarea unor complexe comerciale și de deservire în sectoarele Precista- Sarata, Mărăței-Gara Veche și Dărmănești, precum și amenajarea unor dotări comerciale locale în unitățile de locuit (o unitate de locuit fiind o anumită porțiune din oraș, teritoriul orașului considerîndu-se că poate fi împărțit in peste 40 de astfel de unități. Pentru o înțelegere mai exactă, centrul orașului cuprins între străzile Alexandru cel Bun, Chimiei, Bicazului Republicii, sau Ciriteiul sau Vișipătorii constituie fiecare o unitate de locuit). Tot în etapa 1969-1975, schița de sistematizare propune realizarea dotărilor social-culturale cum ar fi: — Trei școli cu câte 24 săli de clasă repartizate în cvartalele Mărăței, Lenin și Dărmănești, extinderea grupului școlar forestier cu 2 cămine, cantină și ateliere, un nou grup școlar pentru chimie, un nou liceu (în cvartalul Lenin), un spital cu 500 locuri și o maternitate, dispensare de microraion în Mărăței, Lenin și Dărmănești, un nou hotel cu 250 locuri, o casă de cultură cu 600 locuri cu bibliotecă municipală de 100.000 volume, sală de conferințe, cercuri și casă de creație populară, o stație auto-service, autogara nouă în zona de cale ferată, iar ca baze sportive și de agrement se propune realizarea unui club nautic la Bîtca Doamnei, camping și cabane pe Cozla, două săli de sport și o sală de atletism, precum și un patinoar artificial. Dotările social-culturale, comerciale, și prestări de servicii prevăzute pentru etapele de perspectivă și largă perspectivă, greu de enumerat în spațiul restrâns ce-l avem la dispoziție, datorită bogăției numerice (centre comerciale, școli generale, profesionale și licee, muzee, biblioteci și teatre, sedii administrative, dotări sportive și pentru turism, tirg tradițional și piață alimentară nouă, unități sanitare etc.) sunt repartizate judicios în teritoriul urban, urmărindu-se atît îmbogățirea acestuia cit și deservirea populației orașului și a sistemului urban în devenire care va cuprinde zone mult extinse peste limitele perimetrului actual al municipiului Piatra Neamț. Tratînd problema echipării edilitare a municipiului, schița de sistematizare propune realizarea în etape a acesteia, în concordanță cu programul de construcții, după cum urmează : — în etapa 1969—1975 se consideră necesar să se execute pentru alimentarea cu apă rezervorul R. 2, echiparea stației de pompare nr. 2, completarea vechii rețele de apă potabilă cu noi conducte în cartierele Dărmănești, Gara Veche și pe artera de ocolire, captarea actuală satisfăcând necesitățile de debit pînă la sfîrșitul anului 1975. După 1975 și în perioada de largă perspectivă, se apreciază ca necesară o nouă captare de apă potabilă, a doua conductă de aducțiune și completarea rezervoarelor și rețelei de distribuție Privind canalizarea menajeră, pluvială și amenajările hidrotehnice, se propune completarea în etapa I a rețelelor de canalizare în zonele cu construcții noi (Dărmănești, Mărăței și Lenin) și pe artera de deviere, completarea și extinderea stației de epurația^pînă la capacitatea cerută de dezvoltarea urbanistică, iar pentru etapa de perspectivă, completarea rețelei de canale, extinderea stației de epurare la capacitatea etapei și executarea instalației de epurare biologică. Ca amenajări hidrotehnice se preconizează nararea rîului Bistrița în ambavaj de barajul de la Reconstrucția, lucrări de amenajare a pîraielor cu caracter torențial (Borzoghean, Frăsînel), precum și crearea unui bazin de retenție pe cursul Cuejdiului în amonte de oraș, pentru regularizarea debitului acestuia și atenuarea viiturilor. Propunerile cuprind și prevederi privind îmbunătățirea alimentării cu energie electrică și a serviciului de telecomunicații (lucrări în acest sens sunt în parte realizate — stația de 110 kw., mărirea capacității centralei telefonice etc.), a alimentării cu gaze și căldură, precum și îmbunătățirea salubrizării municipiului, problemă ce face și obiectul unui proiect de specialitate în curs de elaborare de către I.P.G.C. București. Acest studiu își propune rezolvarea colectării gunoiului menajer, stradal și industrial și neutralizarea acestuia, precum și îndepărtarea zăpezii de pe arterele de circulație a autovehiculelor pentru transportul în comun, prin dotarea serviciului de salubritate cu utilaj modern. In fine, este prevăzută realizarea unor legături de circulație rutieră și pietonală care să corespundă cerințelor actuale și de viitor. Ing. Iuliu DOROHONCEANU, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Piatra Neamț. La Piatra Neamț Marți, 26 mai 1970 1 V MARȚI 26 MAI 17.55 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera ; 18 Buletin de știri; 18.05 „Universal Motron" Enciclopedie pentru copii; 18.25 Exterra’70 ; 18.45 Satu Mare în aceste zile — reportaj ; 19.15 Anunțuri—publicitate; 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Petre la Polul Nord ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.15 Seară de teatru „Răzvan și Vidra“ de B. P. Hașdeu ; 21.55 Prim plan Artistul poporului Petre Ștefănescu Goangă ; 22.20 Imagini sonore... Iși dau concursul Mihaela Mihai și Sile Dinicu ; 22.45 Telejurnalul de noapte; 23.10 închiderea emisiunii. Radio MARȚI 26 MAI PROGRAMUL I 15 Radio-școală. Literatura română (pentru clasa a XlI-a). Liviu Brebreanu — ctitor al romanului românesc modern; 15.25 Compozitorul săptămînii — Franz Schubert ; 16 Radiojurnal; 16.20 Cîntece populare ; 16.30 Ce e nou în județul nostru; 16.50 Noi te cîntăm tinerețe — cîntece; 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret; 17.30 Noi înregistrări de muzică populară; 18.10 Radiosimpozion; 18.30 O melodie pe adresa dv. ; 19 Gazeta radio; 19.30 Săptămîna unui meloman; 20.05 Tableta de seară de loan Grigorescu ; 20.20 Argheziană ; 20.25 Zece melodii preferate; 21 Memoria pămîntului românesc ; 21.30 Solistul serii Gică Petrescu; 22 Radiojurnal; 22.20 Sport; 22.30 Concert de seară; 0.03—5 Es Itrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Pagini din opere ; 15.30 Cîntă Anda Călugăreanu ; 15.40 Publicitate radio ; 16 Radiojurnal. Buletin meteo- rutier; 16.20 Simfonia a V-a în do minor de Beethoven; 16.55 Sfatul medicului; 22 Muzică pentru flaut din secolele XVII—XX; 22.30 Cadran ; 22.50 Muzică corală de Vadim Șumski; 23.05 Concertul pentru orchestră de coarde de Ion Dumitrescu; 10.08—1 Orchestra simfonică a Radioteleviziunii sovietice;1 MIERCURI, 27 MAI ; J PROGRAMUL I 5.05—6 Muzica dimineții; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 7 Radiojurnal; 9.30 '■vrata'' cariiwri 10-î6 Curs de limba germană; 10.30 Vreau să știu; 11.05 Dansuri de estradă; 11.20 Patrium Carmen; 11.45 Sfatul medicului; 112 Muzică ușoară; 12.25 Știința la zi; 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidiană; 13.22 Muzică ușoară de H. Mălineanu; 13.45 Melodii cu 1 Mia Braia și Petre Alexandru ; 14 Caleidoscop muzical ; 14.40 Publicitate radio;114.50 Rapsozi ai plaiurilor noastre. PROGRAMUL’ N 8.10 Tot înainte emisiune pentru pionieri; 8.25 I Mari interpreți — dirijorul Charles Münch; 9 Un virtuoz al naiului. Damian Luca; 9.10 Curs de limba germană; 9.45 Matineu de operă. „Motanul încălțat“ de Cornel Trăilescu ; 11 Muzică populară ; 11.30 Piese de mare popularitate în interpretări moderne; 12.03 Avanpremi î eră cotidiană; 12.15 Concert de prînz ; 13.30 Unda veselă ; 14.03 Melodii populare; 14.30 Muzică ușoară; 14.55 Știința la zi. IAȘI MARȚI; 26 MAI Program de seară ; 17 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Pe teme cetățenești; 17.45 La microfon î soliști și formații de amatori; 18 Descripție Moldaviaé ; 18.20 Cîntecul care mi-e drag ; 19 Radiojurnal ; 19.15 Soliști români de operă : Elena Patriciu și Victor Popovici ; 19.30 Teatru la microfon : „Jocul de-a vacanța", de M. Sebastian ; 21 Buletin de știri ; 21.05 Voci din fonoteca de aur. Eusebiu Camilar citind din „1001 de 21.20 Jazz... , concert, nopți" ; 21.30 Cinemeridian; 21.40 Jazz... concert (continuare). MIERCURI, 27 MAI Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05 Matineu muzical ; 6.30 Emisiune pentru sate ; 6.40 Drag mi-e jocul romanesc ; 7 Informații și muzică. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic : „Răzbunătorul“ — Lou Castel, actor italian pe care l-ați putut urmări și în filmul „Un glonte pentru general", apare într-o nouă peliculă de aventuri interpretînd rolul unui aprig răzbunător, al familiei sale decimate și a satului său distrus de oamenii unui cinic aventurier (10, 15, 17,30, 20). — Pietricica : „Cavalerii aerului" — un film realizat de cineaștii cehoslovaci în moria piloților cehi care meîn timpul celui de-al doilea război mondial au săvîrșit acte de eroism pe aerodromurile engleze, contribuind — cu prețul vieții — la înfrîngerea fasciștilor (10,30 ; 14,30 ; 16,30; 18,30; 20,30). LAVINEȘTI — Arta : „Prea mic pentru un război atît de mare“ — grozăviile războiului sunt prezentate în noul film românesc realizat de regizorul Radu Gabrea prin prisma viziunii unui copil de trupă (15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August: „Doi bărbați pentru o moarte" — Matei Alexandru, Monica Ghiuță și Ilarion Ciobanu într-un film românesc evocînd luptele duse pentru eliberarea Transilvaniei în anii 1944-1945; regia: Gheorghe Naghi (10, 15, 17, 19, 21). Victoria: „Profesioniștii" — un film de aventuri, producție a studiourilor americane, avîndu-i distribuții în rolurile principale pe Burt Lancaster, Lee Marvin, Robert Ryan, Woody Strode și Claudia Cardinale (10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). TÎRGU NEAMȚ — Victoria : „Blow-up“ — coproducție anglo-italiană în regia lui Michelangelo Antonioni, pe genericul acestui film deținător al „Marelui Premiu" de la Cannes (1967) figurează Vanessa Redgrave, David Flemmings și Sarah Miiles (16, 18, 20). BICAZ — Central: „Via j Mala" — ecranizare a unui roman de John Knittel, filmul prezintă o zguduitoare imagine a cursului dramatic pe care l-au luat relațiile dintr-o familie tiranizată de unul dintre membrii ei, un om bețiv și imoral (16, 18, 20). STARCAU ä „Lupii albi" — i film de aventuri, producție a ■ studiourilor Defa și Bosniafilm, subiectul este inspirat ■ din generosul — și mult exploatatul — conflict al luptelor dintre indienii americani și cotropitorii aventurieri albi 1 (16, 18, 20). Vremea Vremea rămîne rece, dar în general frumoasă. Cerul va fi temporar senin pînă la noroi. Cu totul izolat va ploua slab. Vîntul va sufla slab la moderat din sectorul nord. Temperatura ușor variabilă. Minimele vor oscila între 3 și 8 grade, iar maximele între 13 și 17 grade. I în cadrul sistemului Îmbunătățit de salarizare și majorare a salariilor la capitolul muncitori s-au introdus în cadrul fiecărei categorii de salarizare câte trei trepte. Treapta de salarizare constituie mobilul prin care se diferențiază cîștigurile muncitorilor pe baza rezultatelor obținute în muncă și a calităților personale ale acestora. Așa, de pildă, la I.M. Piatra Neamț, unde pregătirea temeinică a condițiilor pentru aplicarea noului sistem de salarizare a culminat cu generalizarea sa în condiții corespunzătoare, s-au stabilit șase categorii de încadrare și pentru fiecare din acestea s-au fixat trei trepte de salarizare (excluzînd nivelul de bază). Salariile au fost diferențiate în funcție de obținerea unei productivități ridicate a muncii, realizarea unor produse de calitate superioară, experiența și aptitudinile personale, vechimea în categorie și treapta respectivă. La secțiile turnătorie, pregătire și montaj, sectoare cheie ale întreprinderii, treapta de salarizare s-a legat de volumul sarcinilor realizate și de nivelul de calificare și îndemînare a fiecărui muncitor. Astfel, pentru un turnător avînd categoria a II- a, treapta a III-a, salariul tarifar orar este de 5,90 lei/oră avînd ca obligație de lucru turnarea în cochilie a 80 piese ca o prindere pentru irigații în 8 ore, corespunzător deci categoriei a III- a treapta I la care salariul tarifar este de 6 lei/oră, iar sarcina de producție în 8 ore asemănătoare. Sau un lăcătuș de categoria a V-a cu salariul tarifar orar vechi de 4,85 lei, încadrat prin noul sistem de salarizare în categoria a III-a corespunzător vechii categorii, beneficiază de un salariu de bază de 5,70 lei. Deci de la bun început o creștere. Dacă dovedește calitatea pentru a i se acorda treapta I, salariul orar crește la 6 lei per oră, iar în continuare poate promova în treptele a II-a și a 111-a cu 6,30 și, respectiv 6,60 lei per oră. La aceasta se adaugă sporul de vechime de care nu beneficia în vechiul sistem, plus sporurile de toxicitate, lucru de noapte etc. de care beneficiază în continuare. De aici desprindem concluzia că la acordarea treptelor de salarizare s-a ținut seama de posibilitățile de promovare a muncitorilor merituoși în categorii superioare, în sensul de a se asigura, prin trepte, o remunerare corespunzătoare celor cu vechime și experiență. Pozitiv este și faptul că acordarea de trepte muncitorilor de la nivelul de bază, s-a făcut în condițiile experimentării sistemului îmbunătățit de salarizare, continuu, fără salturi, avînd la bază calitățile personale dovedite. Mobilizator este acum că promovarea de la o treaptă la alta se va face după doi ani. Această durată poate fi însă redusă pentru muncitorii care au, în mod constant, realizări cu totul deosebite în activitatea lor. De asemenea, in situația in care se constata că un muncitor căruia i s-a acordat trepte superioare nu mai pune în valoare calitățile pentru care i-au fost acordate, directorul întreprinderii are dreptul să hotărască trecerea lui într-una inferioară. Așadar ,repartiția muncii este axată pe criterii obiective, stabile, contribuind în același timp la manifestarea inițiativei creatoare, la reducerea fluctuației forței de muncă. Un exemplu concludent tot de la I.M. Piatra Neamț unde s-a diminuat cu peste 50 la sută fluctuația forței de muncă, pentru lunile, ianuarie, februarie și martie 1970, față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru este facilitat intr-o măsură importantă de prevederea că la plecarea din întreprindere prin demisie, muncitorul încetează să mai beneficieze de treptele obținute. Recăpătarea treptelor implică scurgerea a cel puțin un an de la angajarea în noua unitate, și bineînțeles, dacă se apreciază că angajatul îndeplinește condițiile necesare. De altfel, în general, trecerea de la o treaptă la alta de salarizare este strîns legată și de ridicarea nivelului cunoștințelor profesionale, care tinde să devină o cerință mereu actuală în întreg cursul activității. Noul sistem de salarizare reglementează și diferențiază salariile tarifare ale angajaților care ocupă aceleași funcții, în raport cu aptitudinile lor profesionale, capacitatea organizatorică și tehnică, spirit de inițiativă, cu calitatea lucrărilor efectuate. La cadrele de conducere din întreprinderi, indemnizațiile se acordă între două limite — minimă și maximă Pentru celelalte funcții de conducere, revenind la LM Piatra Neamț, cum ar fi șef birou, serviciu, atelier, s-au stabilit cinci gradații, pentru cadrele de execuție cu pregătire medie și superioară, șase gradații, iar pentru cele de execuție care cer studii elementare patru gradații. Și la personalul T.A. promovarea de la o gradație la alta superioară se poate efectua după o vechime minimă de trei ani, sau prin derogare pînă la un an și jumătate în baza calificativelor activității. Gradațiile încetează a mai constitui un bun cîștigat pentru angajații care pleacă din unitate prin demisie în altă unitate, sau pot fi retrase, una sau mai multe gradații de către conducerea întreprinderii acelor angajați care comit acte de indisciplină, absențe nemotivate pentru luna respectivă. Realitatea ne arată însă că acest fenomen în ultimul timp a fost stăvilit în mare măsură de efectul direct al acestor pîrghii. Statornicirea treptelor de salarizare și a gradațiilor permite o mai bună așezare a salariilor potrivit rezultatelor obținute în muncă și concretizate într-o productivitate ridicată, produse de calitate superioară, operativitate și conștiinciozitate în îndeplinirea obligațiilor, contribuție la îmbunătățirea activității colectivului în care lucrează, atribute care conferă sistemului de salarizare o mai mare elasticitate, punînd la îndemîna conducerii întreprinderilor și instituțiilor un mijloc eficace pentru a interveni operativ în orientarea eforturilor salariatului spre realizarea în bune conditiuni a sarcinilor economice, secretar al Comitetului municipal de partid Piatra NeamțIl Dumitru GICA, Noul sistem de salarizare și majorare a salariilor CRITERII OBIECTIVE, STABILE DE REMUNERARE