Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)
1971-02-23 / nr. 932
1 Pag. 2 n—r Cuvîntul opiniei publice Un simulacru de adunare generală Joi, 4 februarie, la orele 18, a avut loc adunarea generală a asociației de locatari nr. 17 din municipiul Piatra Neamț. Datorită unei proaste mobilizări însă, la această adunare au participat doar aproximativ 30 de locatari, din totalul de 225 de apartamente. Iar din partea unităților socialiste care au suprafețe locative cu altă destinație, n-a participat nimeni Deci, ședința a fost nestatutară și probabil s-a preconizat să fie așa, de vreme ce a fost planificată să se țină într-o sală de clasă la Școala generală nr. 3, care nu poate cuprinde mai mult de 35 de persoane fată, de ce, noi nu putem fi de acord cu hotărîrile luate de minoritate. Din prezentarea dării de seamă, o a rezultat că la această asociație s-au făcut economii in valoare de 34.008 lei, drept pentru care au fost premiați președintele și secretarul asociației cu 900 lei. In final s-a propus să se mărească indemnizația împuternicitului de la 600 lei la 1.000 lei și premierea președintelui și Împuternicitului pe anul 1971. (Trebuie spus că incă din cursul anului 1970, fără a se apela la adunarea generală, i s-a mărit Indemnizația Împuternicitului de la 608 la 800 lei). S-a propus apoi ca toate economiile realizate ?in 1970, de 34.000 lei să fie folosite pentru amenajarea spațiilor verzi. Procesul verbal Încheiat cu această ocazie consemnează că „adunarea generală a fost de acord cu toate cheltuielile efectuate de asociație in 1970 și cu bugetul pe 1971. In consecință, contestăm valabilitatea acestei adunări, care n-a fost constituită statutar, și cerem o nouă adunare generală. Constantin GRIGORAȘ, Elisabeta CHIRILA și alti locatori de la asociația nr. 17 Se cere o rezolvare mai rapidă Un grup de cetățeni din satul Cut, comuna Dumbrava Roșie ne sesizează că încă din urmă cu cîțiva sînt în imposibilitate de ani, a mai consuma apă potabilă de la fîntînile ce se află în perimetrul satului. Analizele Inspectoratul făcute de către sanitar județean de Stat atestă că deteriorarea apei potabile se datorează infiltrării unor reziduuri industriale. Situația este cunoscută la nivelul comunei cât și de către Consiliul popular al municipiului Piatra Neamț. S-au și preconizat o serie de măsuri pentru rezolvarea acestei situații, însă transpunerea lor practică se desfășoară cu încetineală. Sperăm, că organele în drept vor lua cunoștință de cele semnalate și vor acționa mai energic în rezolvarea cazului amintit. Gh. AILINCAI, N. MAFTEI și alți locuitori din satul Gut, comuna Dumbrava Roșie Când va urca apa caldă și la etajul Noi, locatarii cartierului de locuințe din bulevardul 23 August din municipiul Roman, în special cei care locuim în blocurile 12-13, la etajele superioare, nu beneficiem în permanentă de apă caldă conform programului stabilit. Deși ne-am adresat în nenumărate rînduri comitetului de asociație, care la rîndul său a făcut tot atîtea referate la I.E.S. și la I.G.R., care de la 1 ianuarie 1971 a preluat administrația centralelor termice, situația a rămas în continuare neschimbată. Aceeași este situația și cu încălzirea apartamentelor de la etajele III și IV. Așadar, deși stăm în frig și nu beneficiem de apă caldă, sîntem nevoiți să suportăm în mod egal costul întreținerii Ne adresăm pe această cale Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Roman, în speranța că vor fi luate niște măsuri în vederea remedierii instalațiilor defecte, pentru ca să ne bucurăm și noi de binefacerile civilizației urbane. Nicolae PISLARU, Aurel POPOVICI, Mihai MORARESCU și alți locatari Bani aruncați pe fereastră Deși s-a mai scris în ziar că în unele blocuri din cartierul Lenin, din municipiul Piatra Neamț, apa caldă și căldura nu ajung în cantități suficiente pînă la etajul patrulea, situația a rămas neal schimbată cel puțin în ceea ce privește apartamentul nostru. Locuiesc cu familia în blocul A3 la etajul al patrulea. Dacă n-aș avea doi copii mici care au nevoie de căldură și apă caldă, n-aș spune nimic. Dar după ce ți se îmbolnăvesc copiii de frig și pe deasupra mai ești trecut In rînd cu toată lumea să achiți Întreținerea în aceeași măsură, nu poți să rămîi indiferent. Rog, pe această cale, camitetul executiv al Consiliului popular municipal Piatra Neamț să-i determine pe cei în drept să ia măsurile corespunzătoare. Petru TRIȘCA, cartierul Lenin, blocul A3, ap. 19 Piatra Neamț înaintea orei de teză. Foto : Moscu COPEL CEAHLĂUL Marți, 23 februarie 1971 Darea de seamă prezentată de președintele consiliului de administrație tovarășul Stelian Dulf, poartă girul activității rodnice desfășurată de întreg colectivul Combinatului de exploatare și Industrializare a lemnului pentru dezvoltarea ascendentă a eficienței economice, pentru ridicarea continuă a prestigiului unității- Este suficient să amintim că planul producției globale a fost depășit cu peste 28 milioane lei, al producției marfă cu peste 18 milioane lei, în timp ce productivitatea muncii realizată a fost cu 1996 lei pe cap de salariat mai mare decît cea Planificată. In obținerea acestor rezultate si-au adus o contribuție însemnată atît sectoarele de exploatare cît și cele de industrializare. Merită să evidențiem în rîndurile de față faptul că lucrătorii din sectoarele de exploatare forestieră și-au desfășurat activitatea spre deosebire de alți ani, în condiții naturale mai puțin favorabile. Este vorba de faptul că forestierii nemțeni au avut de tăiat, fasonat, scos și expediat, un volum mai mare de bușteni, ca urmare a doborâturilor masive de vânt care au Îngreunat munca, impunând necesitatea creării de noi drumuri forestiere, noi linii suspendate de transport etc. Lu toate acestea s-au mai adăugat și avariile produse de calamitățile naturale din lunile mai — iunie 1970, înlăturate cu promptitudine de forestieri în scopul reluării activității normale de producție. Acestea sînt cîteva elemente care evidențiază eforturile notabile ale forestierilor nemțeni pentru Îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan fără să ne mai referim la faptul că în anul care a trecut au fost obținute succese și pe linia reducerii consumurilor specifice, a ridicării nivelului calitativ al producției prin creșterea volumului de produse de calitate superioară din masa lemnoasă Inclusă în fabricație, a îndeplinirii și depășirii planului de export, trebuie să arătăm că in activitatea unităților componente ale G.E.I.L. Piatra Neamț s-au manifestat și unele deficiențe. Remedierea lor constituie, așa după cum a reieșit și din cuvîntul participanților la adunare, principala rezervă pentru activitatea viitoare, pentru creșterea volumului producției, folosirea mai rațională a utilajelor din sectoarele de exploatare organizarea judicioasă a muncii la industrializare, precum și acordarea unei atenții sporite valorificării superioare a masei lemnoase. In anul acesta va fi necesar să se evite toate posibilitățile de risipă a lemnului. în fiecare parchet, exploatarea să se facă în mod ordonat, să nu rămână nici o cantitate de lemn nefasonat, așa cum s-a întîmplat la punctele de exploatare Silvestru, Giorăniș etc. In sectoarele de Industrializare nu s-a acordat de fiecare dată atenția cuvenită pentru gospodărirea rațională a materialului lemnos, înregistrîndu-se depășiri ale consumurilor specifice la fabricile „Foresta“ și „Scînteia“. Aceste unități au depășit în anul trecut consumul normal de cherestea și dulăpași pentru producția de lăzi de fag cu 362 m. c. și respectiv 596 m.c. in ceea ce privește încadrarea în consumurile specifice, vor continua să apară greutăți și în anul curent. Mai grav este faptul că aceste greutăți și le creează reciproc chiar unitățile componente ale combinatului. Tov. Leon Hascalovici, șeful fabricii „Bistrița“, aducînd în discuție cooperarea deficitară dintre unitățile CN-ului amintesc faptul că fabricile „Steaua Roșie" și „1 Mai“ nu au creat stocul de materie primă necesar fabricii „Bistrița" decit pe jumătate. Aprovizionarea unităților se face cu materii prime de dimensiuni întîmplătoare, și nu în cele cerute de disciplina producției și de rațiunea valorificării superioare a masei lemnoase , fabricile producătoare de frize pentru parchete nu respectă condițiile de calitate ale produselor, fapt care determină obținerea unor parchete de calitate proastă etc O serie de vorbitori (Georgeta Nechifor, Constantin Mîndru, Vasile Spiridonescu) au abordat în cuvîntul lor o problemă care frămîntă de multă vreme pe salariații combinatului. Este vorba de condițiile neadecvate în care își desfășoară activitatea serviciile de resort ale unității. Au fost făcute și calcule în urma cărora s-a constatat că un salariat care își desfășoară activitatea în actualul sediu al combinatului, dispune numai de 2 m. p., un loc de 5 m. p. cit ar trebui. Făcîndu-se ecoul propunerilor salariaților privind îmbunătățirea in continuare a activității economice In toate statoarele, planul de măsuri tehnico-organizatorice vizează atît ridicarea calitativă a producției, cit și îmbunătățirea condițiilor In care forestierii își vor desfășura activitatea de exploatare și industrializare măsea lemnoase. Potențialul de care dispun unitățile combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Piatra Neamț, precum și experiența salariaților în acest domeniu sînt factori care ne dau certitudinea că sarcinile sporite care revin colectivului în anul 1971 vor fi îndeplinite și depășite de succes. POATE ATINGE COTE MAI MNARIE Adunări generale ale salariaților mmm p Ü.F.S. Săvinești. Secția lactama I. Foto eC.SGARLAT Actul de cultură al bibliotecarilor Creșterile de la an la an, pe linia atragerii la lectură și difuzării cărții, nu sunt spectaculoase, dar ele reflectă preocuparea multor bibliotecari pentru consolidarea și dezvoltarea firească a rezultatelor. Pe linia cuprinderii populației la lectură, se remarcă, la sfrșitul anului trecut, bibliotecile comunale din Vânători fi.857 cititorii, Drănăoani (1.665), Girov (1.703), Poenari (1.641). Creșterea numărului de cititori și a frecvenței lor la biblioteci, extinderea accesului liber la raft a determinat și o mai mare cerere de carte. Astfel, biblioteci ca acele din comunele Valea Ursului (20.754 cărți citite), Farcașa Boriești (16.182), (16.109), Vânători (16.493), Viișoara (78.756) etc. au realizat un Indice de lectură îmbucurător. In contextul actual, de ridicare a calității muncii In toate sectoarele de activitate, și bibliotecilor le revin sarcini sporite pe linia propagandei cărții prin manifestările de masă, acestea constituind un capitol dinamic, ca o mare arie de cuprindere In Întreg ansamblul activităților bibliotecii. De la prezentări de cărți, lecturi In grup, recenzii, încheind cu forme mai complexe — consfătuiri Si concursuri, manifestările de masă adaugă valente noi relației cartecititor imbogâțind-o si amplificindu-i sensurile. Organizarea manifestărilor In sprijinul Învățământului politic și pentru popularizarea. In general, a cărții socialpolitice a stat In centrul preocupărilor tuturor bibliotecilor. Cîteva exemple : biblioteca din Grumăzești a organizat un concurs „Cine știe, răspunde“ pe tema „50 de ani de lupte și Înfăptuiri pentru libertate, pentru socialism“ ; biblioteca din Cirov a prezentat cărțile „Surse sigure de beneficii în G.A.P." și „Din experiența unor C.A.P.-uri. In dezvoltarea și gospodărirea averii obștești“ ! biblioteca din Borca a organizat expunerea bibliografică cu tema „Marx și Engels In amintirea contemporanilor" ; biblioteca din Farcașa a organizat prezentarea cărților „Religie, morală, umanism“ și „Stat, democrație, legalitate“, precum și consfătuirea „Pagini glorioase din istoria P.G.R.“. In același timp, răspândirea cărții agricole și de popularizare se precizează ca obiective importante ale activității cu cartea, cărora bibliotecarii le-au acordat o atenție deosebită. Pe această linie remarcăm acțiunile organizate de bibliotecile comunale Gridești (expoziția: „Gitiți aceste cărți» ele vorbesc despre păstrarea și folosirea nutrețurilor“); Valea Ursului (consfătuirea : „Cum se ară terenul In pantă") ; Vânători (consfătuirea: „Ferma zootehnică — izvor de mari venituri"); Piatra Șoimului (prezentarea „Cărții stuparului“ expunerile „Creșterea tineretului taurin“, „Sfaturi pentru cultura pomilor“. Circumscrisă In sfera acțiunilor de propagandă a cărții, popularizarea literaturii beletristice, conjugată cu Îndrumarea individuală a lecturii cititorilor a ocupat un loc important In programul de activitate al bibliotecilor. Seri de poezie, montate literar-muzicale, consfătuiri cu temele ■ [UNK] „Pagini contemporane despre tinerețe“, „Eroi au fost, eroi sunt Încă“ „Lingă stema țării", „Din lirica patriotică" etc. au fost frecvent Intrlnite In planul activității bibliotecilor. De o atenție deosebită s-au bucurat acțiunile organizate In cinstea unor aniversări sau comemorări, precum și pentru popularizarea noutăților editoriale. Remarcăm In acest sens activitatea bibliotecilor din Zonești, Tazlău, Girov Moldoveni etc. Elena DIDOIU. inspector de specialitate la Comitetul Județean de cultură și artă Radio MARȚI, 23 FEBRUARIE PROGRAMÚN I 15.20 Interludiu și Toccata din Suita pentru pian de Remus Georgescu ! 15.40 Piese de estradă ; 16 Radiojurnal; 16.15 Cîntecul săptămînii s „Poartă -mă gîndule“ de Doru Popovici ! 16.30 Muzică ușoară ; 16.50 Radioenciclopedie pentru tineret ; 17.30 Muzică populară ; 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară de Dumitru Ghișe ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Nestemate ale folclorului nostru ; 20.55 Știința la zi ; 21 Bijuterii muzicale ; 21.25 Consemnări de Marcel Breazu; 21.30 Revista șlagărelor ; 22 Radiojurnal ; 22.30 Cavalcada ritmurilor | 22.55 Moment poetic | 23 Cavalcada ritmurilor (continuare): 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMÚN II 15 Muzică ușoară ț 15.20 Muzică populară ; 15.30 Radioșcoală ; 16 Radiojurnal ; 16.15 Pastel liric ; 16.30 Cronica săptămînii muzicale; 16.55 Sfatul medicului ; 22 Virtuozi ai jazz-ului ! 23 Evocări literare. George Topîrceanu ! 22.50 Trei melodii cu Gică Petrescu ! 23.05 Sînt compozitori Nikolai Rimski -Korsakov ! 23 45 Sonatele pentru pian și pentru flaut și pian , de Tudor Ciortea ! 0.10 — 1 Concerti gross) de Torelli, MIERCURI 24 FEBRUARIE PROGRAMÚN 1 6.00 De la 6 la 9.30 ) 9.30 Viața cărților) 10.05 Muzică populară 10.30 Vreau să știu ) 11.05 11.15 Tribuna Muzică ușoară radio s 11.35 Cîntece 12 Cîntă Violeta Villas 12.10 Recital de operă Mihaela Botez și Hvorovi 12.30 Intîlnire loan cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidiană; 13.22 Rebus melodii ; 14 Compozitorul săptămînii ; Jean Sibelius ; 14.40 Soliști și formații artistice de amatori. PROGRAMÚNII 8.10 Tot Înainte ; 8.25 Mari interpreți ; Cristian Ferras ; 8.55 Cîntece ; 9.10 Curs de limba germană ; 9.30 Muzică populară ; 10 Preambul, intermezzo și marș ; 10.35 Muzică ușoară ; 11 Din muzica popoarelor ; 11.20 Muzică ușoară ; 11.55 Știința la zi | 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Voci celebre ( Mario Lanza ) 12.30 Din operele compozitorilor noștri ; 13 Concert de prînz ; 14.08 Na Microfon Sonia Vlaicovici și Ion Duca ; 14.30 Cartea științifică. Volumul „Scientica“ ; 14.40 Cvartetul de coarde opus 10 de Ionel Perlea. Tw MARȚI 23 FEBRUARIE 10 — 11 Teleșcoală. Emisiune In colaborare cu Ministerul Invățămîntului ; 18 Deschiderea emisiunii. Actualitatea muzicală ; 18.20 Rămîneți pe recepție ... 18.30 Toate pînzele sus ! ț 19.15 Publicitate ; 1920 1001 de seri; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 România '71. Azi — județul Satu Mare | 20.30 Seară de teatru. „Ștafeta nevăzută" de Paul Everar ; 22.30 Recital Connie jurnalul Francisc 22.50 Telede noapte ! 23 închiderea emisiunii. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic (tel. 12247) . „In ghiarele invizibile ale dr. Mabuse" — Nex Barker, pe post de agent F.B.I., îl înfruntă pe criminalul dr. Mabuse, eroul unui serial pe care nu-l recomandăm persoanelor slabe de inimă (10, 15, 17, 19, 21). Pietricica (tel. 12404) : „Cintecele mării“ — coproducție româno-sovietică , semnate de Temistocle Popa, „cîntecele mării“ vor fi interpretate de cuplul Dan Spătaru — Natalia Fateeva 16.30; 18.30. 20.30). — Pietricica î „Ultima vacanță“ — film sovietic (14.30). ROMAN — 23 August (tel. 1572) : „Pomul de crăciun" — William Holden, Bourvil, Virna List și un copil (Brook Fuller) într-o ecranizare dramatică, plină de sensibilitate (10, 15, 17, 19, 21). — Victoria (tel. 1770) s „Sechestru de persoană (16, 18, 20). SĂVINEȘTI — Arta : „Profesorul infernului“ — film polițist realizat în studiourile maghiare (15, 17, 19, 21). TÎRGU NEAMȚ — Victoria (tel. 306) ; „Viscolul" — producție cinemascop realizată în studiourile sovietice (16, 18, 20). BIGAZ — Central: „Tăcerea bărbaților“ — cineaștii de la studiourile „Defa“ — Berlin vă propun să meditați asupra sensurilor vieții (16, 18, 20). TARGAU s „24—25 nu se întoarce“ — film polițist polonez . vă dăm un indiciu ! „24—25“ este număr de taximetru (16, 18, 20). lüuaeee PIATRA NEAMȚ — Muzeul județean de Piața Libertății nr. 1.Istorie — Muzeul memorial Calistrat Hogaș (str. G. Hogaș nr 1). — Muzeul județean de științe naturale (strada V 1 Lenin nr. 62). ROMAN — Muzeul de Istorie al municipiului. Discuție cu niște vaci sinucigașe și 40 de oi asasinate „Metamorfozele“ foiletonistului Vă spuneam că sînt în posesia unor hapuri piramidale în care rezidă originalitatea mea. Un cititor curios, care a aflat că, grație hapurilor cu pricina, am trecut și pe la poarta patului, unde am fost cîteva ore un fel de sfîntu Petru adjunct, mă întreabă cum fac de revin „la normal". Foarte simplu I înghit un alt hap. „Dar dacă le termini 7“ — continuă aluziv semnatarul, în persoana căruia am ghicit un fost sau virtual erou de foileton. Te asigur, ilustre anonim, că dispun de un stoc supranormativ de hapuri miraculoase, așa că nu-i chip să rămîn pe lumea cealaltă ... Mergeam agale, depărtîndumă de porțile edenului cînd o arătare scheletică se postează în față-mi. — Du-te la naiba ! — strig năucii acelei grămezi de oase mișcătoare. — Vorbești de parc-ai fi contabilul șef de la G.A.P. Ion Greangă — glăsul năluca oprită la doi pași de mine. — Ce contabil, care șef și la ■ mai întîi, cine ești? — întreb eu bănuind în fantoma din fața mea cine știe ce invitație și pe la porțile infernului... — Sînt spiritul vacii contabilului, nu te speria ! Chestiunea a început să mă intereseze. — Am fost și eu un patruped ca oricare altul și, la început, locuiam în bătătura contabilului șef de la G.A.P.. Am fost proprietatea lui personală pînă într-o zi cînd stăpînul, om cu spirit practic, și-a zis, referindu-se la mine ! „S-o dau naibii la G.A.P. !" Și m-a dat. Dacă ți-aș spune cît a luat pe mine deși ești ateu, ți-ai face cruce. Cinci miișoare ! Și eram numai pielea și oasele! Acolo la CAP, ce să vezi ? Cu alte cîteva surate slabe („necorespunzătoare" — cum ne-a spus președintele mîncam suratele de mai tirziu) pomană. Și pentru colegele mele se plătise tot cite cinci mii. Să-ți crape ugerul de rușine și nu alta! Noroc că noi nu stăteam prea bine cu aceste organe. — In fine, mai cunosc eu niște cazuri — intervin în discuție. Nu pricea însă cum ai ajuns aici. — Ne-am făcut, cu mintea noastră de vaci, o autoanaliză. Adică de ce să facem noi umbră degeaba pămîntului. Și am hotărit în unanimitate să ne... sinucidem. — ? ! — am bun ce ești — continua cu importantă academică fosta patrupedă ierbivoră. Ei s-o fi zicînd colegilor noștri boi, dar avem și noi mustrări de conștiință. Dacă alții n-au avut.. In timp ce-mi astupam urechile să nu aud evocarea martiriului carnal al bietelor vaci sau suportat cutitul si se spune că s-a Încasat pe ele mai puțin de jumătate din cît s-a plătit meditam la tragica lor existentă la CAP Ion Creangă. Tocmai mă atndeam dacă cineva de Prin cartea locului n-a suohitat cînd spiritul vacii se destăinuia și deodată mă trezesc înconjurat de alte 40 de patrupede care m-au Interpelat în cor ! — Au stil oare, trecătorule, de plecarea noastră prematură de pe pămînt ? Tot saivanul de la C.A.P. Bălțătești era în doliu după ce ne-au făcut Injecțiile I — Dacă știam noi să citim, n-aveam treabă cu moartea — continuă alt glas, dar noi ajunsesem abia la a doua literă a alfabetului ideee ! Am pricepuți patrupedele erau de fapt niște foste pi care nu s-au săvÎrșit din viață nici pe motiv de călbează, nici de călbînare. O răposată presupune că I s-a făcut Injecții cu ser vechi. „De ce n-au citit veterinarii din comună, că d-aca au leafă" — se întreabă nedumerită o altă mioară defunctă, întrucît nu-i puteam răspunde, am înghițit în grabă un cap și am revenit, cum spunea anonimul corespondent, „la normal". Ardeam de nerăbdare să ajung pe pămînt și să văd la ce concluzii au ajuns cercetările extrazootehnice in problema vacilor sinucigașe și a oilor asasinate fără milă. Gă Orlett ar fi ele de dobitoace, se pare că au dreptate... L BOGHIAH \