Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)
1971-02-26 / nr. 935
Pag. 2 ////////////////// CEAHLĂUL Condiționate în bună măsură de succesele economice, realizările de ordin spiritual ale cincinalului completează cu elocvente simboluri cifrice tabloul impresionant al ascendenței civilizației noastre. Bilanțul idiogramelor consemnează in acest sens cheltuieli importante, afectate culturii și artei, fâcind dovada unor acțiuni fără precedent de propagare, de difuzare a celor mai semnificative creații umane. Departe de a fi atotcuprinzătoare, datele lapidare pe care le furnizează grupajul de față vin să demonstreze dinamica bazei materiale a culturii într-o zonă bogată în tradiții, cum este județul Neamț, in anii 1966—1970. Sunt cifre elocvente pentru complexitatea fenomenelor culturale, pe care investițiile făcute le-au generat, atit in mediul urban, cit și in cel rural; înregistrăm, astfel, eforturi fără, precedent, depuse in actul complex de sensibilizare a mase tot mai largi de oameni ai muncii, atrase în inepuizabilul proces al cunoașterii și desăvîrșirii. ( . t I ) Patrimoniulul cultural al județu \lui nostru s-a vm- \ \ bogățit în ultimii \ \ ani cu un CINE \MATOGRAF PA- \ ( NORADIC, la Piatra Neamț (cu o | \ capacitate de peste 1500 locuri) și o \ CASĂ DE CULTURA, la Tîrgu Neamț. De asemenea, la Roman a început construirea monumentala s lui edificiu al CASEI DE CULTU IRA, cu o sală de 1 ? spectacole și alte ^ i numeroase încățineri cu diferite ț \ destinații cultural- . ^ artistice. \ \ O în anii cinci j \naiului s-au dat în folosință căminele \ culturale din Giirov, Bălușești, Taztalău și Oșlobeni. La ț J Tașca și Pildești 1 ) lucrările noilor lor ( caluri se află acttualmente în curs de finisare. în felul I acesta NUMĂRUL CĂMINELOR \ I CULTURALE DIN \ JUDEȚUL NEAMȚ SE RIDI SCĂ LA 140. \ \ • în ultimii ani j - au fost afectați j peste 454 mii lei ! ) dotării cu mobilier a căminelor culturale. \ • în rețeaua \ \ sindicală, pentru procurarea de inventar, numai în S l anul 1970 s-au \ cheltuit 945.800 S \ lei. Fondul de cul \ \ turalizare al coo jperației meșteșu \gărești s-a ridicat ’ i la peste 183.700 ) j \ lei. • In 1970 activvau în județul nos ^tru 300 de formații ) artistice, aparți țnînd așezămintelor ( ^ culturale , 126 for \ ^ mații, în rețeaua \ ( sindicală : 10 formații, în sectorul ) cooperației mește Sugărești. \ _ ______| _ • în 1970 existau în județul nostru 591 biblioteci, dintre care : 2 municipale, 1 documentară, 2 orășenești, 70 comunale (cu 275 filiale și puncte de împrumut sătești), 100 sindicate etc. • Numărul cărților împrumutate s-a ridicat în 1970 la impresionanta cifră de 1.614.276 volume, solicitate de 217.529 cititori. • Anual, peste 500 mii lei sunt destinați procurării de cărți pentru bibliotecile publice. • în rețeaua de stat funcționează în momentul de față 12 unități muzeale. în anii cincinalului au fost înființate : Muzeul de istorie din Bicaz, Muzeul de științe naturale din Piatra Neamț, Muzeul memorial „M. Sadoveanu". S-a redeschis Muzeul „Calistrat Hogaș" din Piatra Neamț. • Colecțiile de artă au localuri proprii, la Piatra Neamț și Roman. • Pentru darea în folosință a unor unități muzeale precum și pentru diferite lucrări de restaurare s-au investit peste 1.332.000 lei. Unul din așezămintele culturale apărut în anii cincinalului — Căminul cultural din Tazlău. la cinci locuitori din județul nostru, unul este cititor al bibliotecii. Imaginea noastră reprezintă sala spațioasă a bibliotecii comunale din Țibucani, ttniuriiiiinnniiiniiiiiiiiiimHritMirmmnmmmnmmnnmnrnmmmmrmiru***£afrmrrrrrrrrwmirrwii”i”"*riiiirirrnriirwrririrtri0rrrfrrirrrtnrrrrnmmnririiMniiii % Rezultatele fazei județene din cadrul întrecerii republicane a brigăzilor artistice dle agitației AȘEZĂMINTE CULTURALE CĂMINE CULTURALE: I. — Brigada Căminului cultural Borlești — „Șinei minute de adevăr“ (Text: I. Purice): 11. — Brigada Căminului cultural Gordun — „Să ne trăiești cooperativă I" ; III. Brigada Căminului cultural Dobreni — „De prin comună adunate". CASE DE CULTURĂ : nu s-a acordat nici un prezid’i. FORMAȚII SINDICALE ÎNTREPRINDERI : I. — Brigada Combinatului de îngrășăminte cu azot — Piatra Neamț — „Jurnalul unui pierde-vară“ (Text: N. Mancaș); II. — nu s-a acordat; III. — Brigada întreprinderii de prefabricate Roman — „Cer cuvîntul". Mențiuni : Brigada O.C.L. Comerț Mixt — Roman și Brigada Fabricii „Comuna din Paris" din Piatra Neamț. FORMAȚII ALE COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI I. — Brigada Cooperativei „Deservirea" — Piatra Neamț — „Fii calm, Ferdinand !" (text: G. Nicoară). Tehnologii diferențiate in cultura griului (Urmare din poatta I) masivă a buruienilor pe mari suprafețe, creînd astfel un adevărat pericol pentru cultura grîului. Pe unele suprafețe cultivate cu grîu după mazăre, sau grîu după grîu, ca de exemplu la CAP Dulcești și Secueni, răpită batic, asociate și muștarul săucu alte buruieni, depășesc ca înălțime plantele de grîu, existînd o densitate de peste 200 buruieni la m.p. Gradul de îmburuienire, speciile dominante și dezvoltarea buruienilor în raport cu grîul variază mult în funcție de tipurile de sol, planta premergătoare și agrotehnica aplicată pe diferitele sale ale unităților agricole. în unele locuri, grîul este înfrățit buruienile, iar bine și domină în alte părți buruienile cîștigă spațiu în defavoarea grîului. Avînd în vedere situația creată ,se poate aprecia deci că principalul pericol în această primăvară pentru cultura grîului îl reprezintă buruienile, pericol ce poate spori, îndeosebi acolo unde grîul este răsărit parțial sau nerăsărit, dacă vremea se va menține călduroasă. Pentru a înlătura sau diminua efectele negative ale îmburuienirii, va trebui acționat prin toate mijloacele cunoscute și posibile de aplicat: privitul manual și utilizarea erbicidelor, iar în condiții speciale se va lucra cu sapa rotativă și chiar cu grapa. Avînd în vedere situația că practica utilizării erbicidelor este relativ nouă în județul nostru și că eventualele greșeli sunt costisitoare și ireparabile, se impune ca cei care vor utiliza erbicidele să fie temeinic instruiți pentru a se cunoaște bine dozele, epoca optimă de tratat, speciile de buruieni care pot fi combătute cu sortimentul de erbicide de care dispunem. Deoarece nu avem cantități suficiente de erbicide, acestea vor fi utilizate cu precădere în loturile semincere și în lanurile în care îmburuienirea amenință mai mult producția de grîu. Asupra acestor lucrări vom mai reveni la momentul oportun. O altă lucrare de tehnologia culturii grîului, căreia trebuie să i se acorde importanță mare în această primăvară, este fertilizarea cu azot. Eficiența acestei lucrări este influențată de fertilizarea anterioară cu azotat și superfosfat sau cu azotat, superfosfat și sare potasică, de starea de vegetație a grîului, de rezistența la cădere a solului etc. Cercetările recent efectuate la noi au mai stabilit că doza și efectul îngrășămintelor cu azot sunt hotărîte, pe lîngă potențialul productiv al solurilor, de precipitațiile căzute în sezonul rece (toamnă-iarnă) și mai exact de rezerva de apă existentă în sol la desprimăvărare și mai puțin de precipitațiile căzute ulterior. Acolo unde solurile sunt mai bine aprovizionate cu apă la desprimăvărare, se poate mări cantitatea de îngrășăminte cu azot pentru că eficiența lor va fi mai mare față de cazul în care solul are umiditate mai puțină. Sub acest aspect, se consideră că în cazul solurilor cernoziomice, pentru rezerva de 200—250 mm apă accesibilă, doza optimă de azot (inclusiv cel dat în toamnă) la grîul cultivat prășitoare după porumb și alte variază între 85— 120 kg substanță activă la hectar, pentru 160—200 mm apă se vor da 75—100 kg iar pentru 130—150 mm dozele eficiente de azot vor fi de 60—80 kg substanță activă la hectar. Sondajele făcute de Stațiunea Secueni pe suprafețele cultivate cu grîu din zona Răucești —Timișești, au stabilit că rezervele de apă accesibilă pe adîncimea de 150 cm variază între 175—225 mm pe fiecare m.p. De aceea este bine ca, acolo unde specialiștii din unitățile agricole au asigurate condițiile materiale, să determine rezervele de apă din sol pentru a stabili mai precis dozele corespunzătoare de azot ce trebuie aplicate. Orientativ, informăm că în zona județului nostru, rezervele de umiditate accesibilă calculate pe adîncimea de 150 cm variază în jurul a 160—200 mm. Dozele ce se vor stabili trebuie corelate cu tipul de sol pe care se administrează îngrășămintele, l nînd seama și de factorii amintiți anterior. Așa de exemplu, acolo unde griul urmează după mazăre sau alte plante leguminoase, dozele de azot se pot reduce cu 30—50 la sută , în cazurile în care există o slabă aprovizionare cu fosfor, ca și acolo unde avem ape de băltire sau la grînele prea rare și îmburuienite, nu trebuie să se exagereze cu dozele de îngrășăminte cu azot, în special pe solurile acide din zona Tîrgu Neamț, pe solurile brune de pădure și pe podzolurile amendate din zona C.A.P. Dragomirești — Bîrgăoani etc. dozele arătate se pot mări cu 15-20 la sută. Avînd în vedere multitudinea factorilor care intervin în valorificarea eficientă a dozelor de îngrășăminte cu azot și ținînd seama că acestea variază de la o umiditate la alta și chiar de la o sură la alta în cadrul aceleeași unități agricole, este necesar ca specialiștii să se stabilească orienteze bine și să pentru fiecare caz în parte dozele de azot corespunzătoare. Dacă regimul pluviometric se va menține așa cum a fost pronosticat, rezervele de apă din sol accesibile plantelor vor fi moderate. în ivește necesitatea acest caz se ca, acolo unde există amenajările corespunzătoare să se aprovizioneze solul cu apă prin irigare. Pentru a se obține rezultate bune, această lucrare trebuie efectuată la începutul alungirii patului, realizîndu-se peste 50 la sută din intervalul de accesibilitate optimă a plantelor. In zonele depresionare, ca și pe solurile greu permeabile, unde apar excese de umiditate, se va proceda la evacuarea neîntîrziată a apelor ce băltesc. Desigur, este dificil să se prevadă felul în care va evolua vremea de acum înainte și deci nu se pot lua hotărîri definitive în aplicarea tuturor măsurilor agrotehnice. De aceea, specialiștii agronomi au datoria să urmărească în continuare evoluția precipitațiilor, precum și comportarea plantelor, eventualii dăunători, etc. și în funcție de toate aceste situații de la caz la caz, se vor aplica măsurile cele mai eficiente pentru ca, în final, să se realizeze producții de grîu mari și superioare calitativ, Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramie (tel. 12247). „în ghiarele invizibile ale dr. Mabuse“ — Lex Barker, pe post de agent FBI il înfruntă pe criminalul dr. Mabuse, eroul unui serial pe care nu-l recomandăm persoanelor slabe de inimă (10, 15, 17, 19, 21). Pietricica (tel. 12404) : „Cântecele mării" — coproducție româno-sovietică, semnate de Temistocle Popa, „cîntecele mării" vor fi interpretate de cuplul Dan Spătaru — Natalia Fateeva (10,30; 16,30; 18,30; 20,30), — Pietricica , „Cu dirijabilul spre Polul Nord" — producție a studiourilor cehoslovace (14,30), LAVINEȘTI - Arta : „Medicul de la asigurări" — dramă de moravuri în regia lui Luigi Zampa ; protagonist, Alberto Sordi (15, 17,‘ 19, 21). ROMAN — 23 August (tel. 1572) , William „Pomul de crăciun“ Holden, Bourvil, Virna Iisu și un copil (Brook Fuller) într-o ecranizare dramatică, plină de sensibilitate (10, 15, 17, 19, 21). Victoria (tel. 1770) : „Sechestru de persoană" — specializat în ultimul timp pe filme desfășurate „sub semnul vendetei", Franco Nero nu se dezminte nici de această dată (16, 18, 20), TÎRGU NEAMȚ — „Victoria (tel. 306) , „De șapte ori șapte“ — povestea unei evadări spectaculoase și a unei spargeri senzaționale, de, ca-n filme! (16, 18, 20). TARCAU : „Cei cinci din cer" —film sovietic, bazată pe fapte autentice, acțiunea reînvie un episod din ultimul război mondial (16, 18, 20). Vineri, 26 februarie 1971 Tv VINERI 26 FEBRUARIE 10.00—11.30 Emisiuni-lecții pentru lucrătorii din agricultură ; 17.00 Deschiderea emisiunii ; 18.00 Căminul ; 18.45 Campionatele mondiale de patinaj artistic, de la Lyon ( 19.10 Tragerea Loto | 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 România ‘71. Azi — județul Sibiu ; 20.20 Film artiștic 1 „Domnul Piperet“ ; 21.45 Handbal masculin : Steaua —Partizan Bjelovar ; 22.15 Dinamica societății românești ; 22.45 Telejurnalul de noapte ; 23.00 închiderea emisiunii. Radio BUCUREȘTI VINERI 26 FEBRUARIE PROGRAMUL I 15.00 Revista economică | 15.30 Piese vocale și orchestrale din muzica de estradă | 16.00 Radiojurnal . 16.15 Muzică de Cîntece de promenadă | 16.30 Camelia Dăscălescu | 16.50 Publicitate radio | 17.00 Pentru patrie | 17.30 Muzică populară | 18.00 Orele serii ; 20.00 Tableta de seară; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Muzică populară ; 20.55 Știința la zi; 21.00 Bijuterii muzicale ; 21.30 Revista șlagărelor ; 22.00 Radiojurnal ; 22.30 Reportaj în Do major; 22.55 Moment poetic ; 23.00 Reportaj în Do major ; 0.05— 6.00 Estrada nocturnă; PROGRAMUL II 15.00 Muzică ușoară ; 15.20 Folclor păstoresc ; 15.30 Radio-școală ; 16.00 Radiojurnal ; 16.15 Oana Matei ; Melodii cu Ro16.30 Formații camerale românești ; 16.55 Pe teme de protecția muncii 22.10 Muzică de estradă ( 22.30 Dezbateri culturale [ 2253 Formația Paul Ghentzer ț 23.05 Destinul estetic l a sonatei Kreutzer de Beethoven ;0.05-1.00 Pagini din creația compozitorilor Marțian Negrea și Karol Szymanowski. SIMBATA 27 FEBRUARIE PROGRAMUL 1 6.00 De ia 6 la 9.30 ; 9.30 Miorița ; 1005 Arii și duete din opereta „Vînzătorul de păsări“ de Zeller; 10.20 Miniaturi instrumentale ; 11.15 Atențiune șofert, atențiune pietoni; 11.30 Măreț pămînt al patriei iubite — cîntece; 12.00 Zece minute cu orchestra Maxi Greger ; 12.10 Un interpret și rolurile sale; 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.22 Piese instrumentale; 13.30 Radiorecording. PROGRAMUL ÎI 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți t Christian Ferrasi 8.55 Cîntece pionierești 19.15 Muzică populară 19.35 Din înregistrările basului Mircea Buciu I 10.00 Piese instrumentale ; 10.20 Muzică ușoară ; 11.20 Parada cîntecului ; 11.55 Știința la zi ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 La microfon Lucreția Giobanu ; 12.30 Muzică ușoară ; 13.(*) Concert de concerte ; 14.05 De toate pentru toți. IAȘI VINERI, 26 FEBRUARIE Program de seară 17.00 Buletin de știri ; 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 17.45 Preocupări la muzica cotidiene ; 18.00 De ușoară la jazz ; 18.30 Prezențe românești pe glob; 18.50 Cîntare României socialiste ; 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Cincinalul 1966— 1970. La ora bilanțului; 19.30 Orizonturi ; 19.45 Din creația corală românească , 20.00 Șapte arte, SIMBATA 27 FEBRUARI! Program de dimineață 600 Buletin de știri s 6.05-8.00 Radiomatineu. *k A V v si