Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)
1971-01-13 / nr. 897
Anul IV Nr. 897 Miercuri 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani PE TEMELIA REALIZĂRILOR OBȚINUTEUN DEBUT PROMIȚĂTOR ÎN NOUL CINCINAL RIDICAREA CALITATIVA A ACTIVITATII ECONOMICE -numitorul comun al eforturilor noastre Volumul considerabil al investițiilor industriale sporit și social-culturale ridică în fața unităților producătoare de materiale de construcții o mare diversitate de probleme privind, pe de o parte, sporirea producției și îmbunătățirea calității, iar pe de alta obținerea unor indici maximi de eficiență economică. Sub semnul acestor preocupări a debutat primul an al noului cincinal în toate cele patru fabrici din județul nostru aparținînd acestei ramuri. Noii indicatori de plan, ne spune Vasile Manolache, inginerul șef al Fabricii de ciment Bicaz sunt mai mari cu 16.000 tone ciment, 4.000 tone var și 150.000 m.p. plăci din azbociment față de cei pe care i-am avut de realizat în 1970. Schimbările nu sînt însă numai de ordin cantitativ, ci privesc, în egală măsură, ridicarea nivelului calitativ al activității noastre economice. E suficient să menționez în acest sens că volumul beneficiilor va trebui să sporească pînă la finele cincinalului cu 19 la sută, în vreme ce cheltuielile la 1.000 lei producție marfă vor scădea cu 50 de lei. Principala cale de realizare a acestor obiective rămîne reducerea continuă a cheltuielilor materiale, a consumurilor specifice de combustibil, corpuri de măcinare, energie electrică. Au fost inițiate o serie de acțiuni menite să faciliteze înfăptuirea sarcinilor considerabil mărite. Este vorba, printre altele, de începerea lucrărilor de modificare a mașinilor de însocuit, de punerea în funcțiune a macaralelor pivotante la concasoare, de introducerea unor benzi transportoare la alimentarea morilor cu pastă nr. 7 și 8. demontarea stației de măcinare a varului pentru betoane celulare autoclavizate, de construirea unui nou cuptor de var cu o capacitate de 35.000 tone anual. De asemenea, se proiectează și se execută în fabrică separatoarele cu circuit închis pentru morile de ciment nr. 5 și 6, creîndu-se astfel posibilitatea măcinării unor sorturi superioare de ciment. Mă refer îndeosebi la RIM-300, din care ne gîndim să livrăm beneficiarilor cel puțin 20.000 tone în acest an. La capătul primei decade din acest an, colectivul fabricii este în măsură să raporteze cele dinții succese. Au fost produse peste 34.000 tone ciment, 6.900 tone var de construcții și 94.000 m.p .plăci din azbociment, sarcinile de plan fiind realizate integral sau chiar depășite. Avem convingerea că noul cincinal va marca pentru fabrica noastră etapa unui evident salt calitativ pe drumul către atingerea unor indici superiori de eficiență economică. Colectivul unei alte mari unități producătoare de materiale de construcții lucrează din plin din primele zile ale anului, dornic să continue bunele rezultate obținute în 1970. Despre pregătirile făcute în vederea bunei desfășurări a producției și pentru încadrarea în noii indicatori de plan ne vorbește directorul întreprinderii de prefabricate Roman, ing. Emil Mihailovici. — Ne așteaptă o perioadă de intense eforturi, căci față de sarcinile de plan ale anului precedent, producția globală și marfă trebuie să crească cu 7 la sută, productivitatea muncii cu 11 la sută, iar volumul beneficiilor urmează să se dubleze. Avem însă condiții să realizăm aceste obiective, cu atît mai mult cu cit pregătirile au fost făcute cu seriozitate. Exceptînd agregatele, la procurarea cărora mai întîmpinăm încă o serie de greutăți, aprovizionarea tehnico-materială este bună, dînd posibilitatea realizării unei producții ritmice, în vederea reducerii deficitului de agregate, au fost amînate lucrările de reparații și investiții la stația proprie de sortare și s-a trecut la valorificarea unor resurse locale. Totodată, urgentăm lucrările la noua balastieră, care trebuie să fie dată în folosință în trimestrul II, în care scop cerem constructorului să-și recupereze restanțele de anul trecut și să se înscrie în grafic. Mai mult decit pînă acum ne propunem să orientăm eforturile noastre către indicatorii calitativi și de creștere ai eficienței economice. Măsurile luate de comitetul de direcție vizează reducerea cheltuielilor materiale, eliminarea rebuturilor, diminuarea consumurilor specifice de ciment, oțel beton, cherestea și utilități, rentabilizarea tuturor produselor. O atenție deosebită vom acorda îmbunătățirii calității, problemă care a și făcut obiectul unei analize în comitetul de direcție. Au fost stabilite cu acest prilej noi măsuri intre care revizuirea și repararea tiparelor metalice spre a le aduce la tolerante negative, înlocuirea treptată a tiparelor de lemn cu cele metalice la fabricarea elementelor strucții industriale, pentru conextinderea controlului interfazic și a autocontrolului. Pe linia diversificării producției vom trece în acest an la fabricarea în serie elementelor pentru construcții precomprimate industriale precum și a panourilor mari cu tîmplăria înglobată. Faptul că din prima decadă s-au dat peste plan 276 m.c. prefabricate din beton constituie un debut semnificativ pentru hotărîrea întregului nostru colectiv de a-și îndeplini exemplar sarcinile ce-i revin în acest an de început a unui nou cincinal. O îmbucurătoare cotitură către o producție ritmică.Mai bine organizată se conturează și la Fabrica de produse ceramice „Zorile noi" din Piatra Neamț, care a avut de întîmpinat anul trecut o seamă de neajunsuri generate, în primul rînd, de cauze de ordin subiectiv. Acțiunile întreprinse în perioadă au și început ultima să-și arate roadele. — Pregătind producția anului 1971, ne spune ing. Tiberiu Kraus, directorul fabricii, am pus în primul rînd accentul pe corelarea capacităților de producție pe diferitele faze ale fluxului tehnologic, în scopul evitării ștrangulărilor care îngreunau realizarea ritmică planului. în această ordine de a idei, aș vrea să amintesc că am acordat și acordăm o deosebită atenție executării unor reparații de calitate la toate utilajele, căci numai astfel pot fi înlăturate acele întreruperi accidentale care ne-au dat atîta bătaie de cap pînă acum. Noi nu avem prevăzute creș e. MARTIN (Continuare In pag. a lta) — Anchetă economică — întreprinderea de prefabricate Roman , vă prezentăm pe muncitorul Gh. Pricop efectuînd reparațiile de reglare a elementelor componente la stîlpii electrici pentru linii aeriene. Curier Intre 22 și 31 ianuarie „Decada culturii juridice" O nouă amplă manifestare se anunță pentru sfîrșitul acestei luni , între 22 — 31 ianuarie se va desfășura în întreg județul „Decada culturii juridice“, organizată de Comitetul județean Neamț pentru cultură și artă, în colaborare cu filiala Neamț a Asociației juriștilor, Comitetul județean al U.T.C., Consiliul județean al sindicatelor și alte organizații de masă și instituții, interesate în difuzarea problemelor juridice de strictă actualitate. In cadrul acestei decade va avea loc o suită de acțiuni — simpozioane, expoziții de carte juridică, întîlniri cu turiști, mese rotunde pe teme de educație etc. Excursii prin B. T. T. In perioada 18 — 31 ianuarie a.c., Biroul de turism pentru tineret, de pe lingă Comitetul județean Neamț al U.T.C., organizează excursii pe traseele : 1. Piatra Neamț — Lacul Roșu Bran — Poiana Brașov ; 2. Piatra Neamț — Suceava — Rădăuți (cu vizitarea mănăstirilor din Nordul Moldovei);. 3. Piatra Neamț — Lacul Roșu. înscrieri se primesc la responsabilii cu probleme de turism din cadrul organizațiilor de bază U.T.C. din întreprinderi și instituții. In săptămîna 25 — 31 ianuarie, la sediul Comitetului județean al U.T.C., va avea loc o instruire a tuturor responsabililor cu probleme de turism din municipiul Piatra Neamț. Ședința cu arbitrii de fotbal Colegiul județean de arbitri de pe lingă C.J.E.F.S. Neamț, convoacă pentru astăzi, miercuri 13 ianuarie a.c., orele 18.30 la sediul din str. Ștefan cel Mare nr. 16, pe toți arbitrii de fotbal din municipiul Piatra Neamț într-o ședință de lucru. Vor fi dezbătute cu acest prilej noile indicații stabilite de Federația Română de Fotbal, cu privire la rigorile de arbitraj în anul fotbalistic 1971. I Pag. a II *a î I VIATA I § (CULTÜRAl AI : § .. I In nag. a Ill^a Sj I ~------------I ! I Semnalăm i n I I „Upa I I ziarului j I Ceahlăul ( ! 1 la schi“ ( I In pag. a IV~a | I „După ten ( I tátivá de ( (lovitură de ( I stat din ( I Bolivia“ ] Ikiniinmimmnimnnnnnnií l Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilinet, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun", întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (IRUE) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic și Uzina „1 Mai" din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.", „Ceaușescu și poporul", „P.C.R. — Ceaușescu". Se fluturau stegulețe roșii și tricolore. Pe o nerie pancartă era înscrisă urarea „Bine a fi venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu !”. Primul secretar al Comitetului județean — Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecție necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în țara noastră, pompe de ulei și distribuitoare hidraulice pentru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de desfășurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxului tehnologic, în hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătușului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se interesează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, colectivul uzinei aflat la întreg acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire.: „Bine ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Nicolae Ceaușescu", „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar general al partidului!“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri și mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construcție aripa nouă a actualei hale, unde se execută pompele de injecție și aparatură de precizie, înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei unități pentru succesele obținute pînă în prezent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, cînd că în unitate există constaîncă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii berii și ministerului de întreprinresort să analizeze toatele pentru depășirea posibilitățiprevederilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție de aproximativ 600.000 pompe de injecție, în unități conventionale, fată de 510.000 cit era prevăzut initial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități proprii, cit și pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine ați venit, iubiți conducători de partid și de stat". O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte și de alta a principalei artere de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc U Uzina mecanică „Neptun". (Continuare In pag. a IV-a) La construcția apartamentelor din Piatra Neamț erad diferențiat de... răspundere Din cartierul Lenin al municipiului Piatra Neamț, ne-au sosit recent două scrisori al căror conținut oarecum asemănător ne dezvăluia aspecte destul de îngrijorătoare privind starea apartamentelor, încălzirea lor, aprovizionarea cu apă caldă și apă rece, precum și alte probleme generale de gospodărie. Pornind de la aceste scrisori am extins aria investigațiilor noastre, descoperind astfel o serie de deficiențe grave lăsate de constructor — Șantierul nr. 1 Piatra Neamț — la un număr de apartamente incredibil de mare. Dacă în ceea ce privește aprovizionarea cu apă și furnizarea căldurii apăruseră între timp unele îmbunătățiri, celelalte deficiențe continuau să se arate în toată goliciunea lor. I. Șofron (blocul D2, ap. 27) deși locuiește la etajul întîi, are ploaie în casă de trei luni de zile, chiar dacă afară ninge. Dar pentru că e o ploaie liniștită, n-a avut parte nici măcar de lumina fulgerelor, așa că stă omul pe întuneric (instalația electrică fiindu-i defectă). In aceste condiții — și-a zis probabil constructorul — nu mai e nevoie, nici de robinete și în consecință a montat acolo cîteva de formă, ca să fie. Mihai Copciuc, din apartamentul 78, blocul B2, a făcut nenumărate drumuri la conducerea șantierului (în speță ing. șef Ion Mancea, și șef lor instalații, Ion Birsan) precum și la conducerea Intreprinderii de locuințe și localuri Piatra Neamț, pentru a fi ajutat să i se execute o reparație urgentă la instalațiile sanitare, defecte încă de la primirea apartamentului, dar totul a fost în zadar. Intr-o situație asemănătoare se află și apartamentul 68 din blocul B2. La ap. 5 din blocul A2 și ap. 26 din blocul Al parchetul joacă și-și plînge singur de milă, iar la ap. 34 din blocul A1 curg caloriferele ca lacrimele mireselor părăsite în noaptea nunții. De la inginerul șef al I.L.L. aflăm că blocurile A1, A2, A3 și B1 din cartierul Lenin urmau să fie luate în primire de cîteva luni, dar acest lucru nu s-a întîmplat tocmai datorită numeroaselor defecțiuni lăsate de constructor. La aceste blocuri sînt peste 50 de apartamente care necesită de urgență remedieri importante constînd în remontări de parchete, reparații la diferite instalații sanitare, completări de radiatoare, tencuieli și vopsitorii, reparații timplărie, finisări de holuri etc. se Din păcate, la toate acestea adaugă și o serie de stricăciuni provocate de locatari. In chiar ziua vizitei noastre, apr. 44 din blocul B2 era inundat pentru că cineva din familia lui Petru Atanasiu, de la etajul superior lăsase robinetele deschise (era pentru , a treia oară). Unii cetățeni și-au instalat antene pentru televizoare pe acoperișurile blocurilor pe care le-au fisurat cu fel de fel de piroane, dînd astfel posibilitatea apei pluviale să se scurgă în voie în apartamente. Multe greutăți au provocat și mai provoacă locatarilor centrala termică care nu are un tiraj satisfăcător și prezintă mari pierderi de apă in instalațiile sale. Din această cauză, fochiștii sunt nevoiți să țină continuu vana cu apă rece deschisă și să ardă focurile în permanență. Cu toate acestea la ultimul etaj locatarii nu beneficiază de căldură suficientă. Nici în ceea ce privește repararea trotuarelor sparte și amenajarea terenului la cota prevăzută în proiect nu s-a făcut nimic. Asemenea „cedițe" ale constructorului întîlnim și în alte cartiere. încă din noiembrie 1969 o comisie municipală a stabilit că la blocul B2 din cartierul Mărăței I trebuie instalată lumina la casa scărilor, și reparat de urgență planșeul, dar nici pînă în prezent această dispoziție n-a fost îndeplinită, ne spune Constantin Oboroceanu, administratorul de imobile la I.L.L. în Mărăței , majoritatea apartamentelor de la blocul B2 au ușile degradate în așa hal, nicit locatarii pot vedea foarte bine în afară fără vizor. Recordul în materie îl deține însă blocul C3 din cartierul Precista, care datorită numeroaselor defecte de construcție n-a fost preluat de beneficiar — I.L.L. — nici după doi ani de la expirarea termenului legal de garanție. Se înțelege că în aceste condiții răspunderea beneficiarului rămîne fără o acoperire corespunzătoare. Cuplul investiție — exploatare nu mai poate cunoaște acea interacțiune care să-i permită să funcționeze conform rigorilor maximei eficiențe economice. Iată de ce sînt necesare eforturi popular susținute — Consiliul municipal Piatra Neamț are un cuvînt greu de spus — pentru realizarea unor raporturi sănătoase între constructor și beneficiar, ceea ce în ultimă instanță are drept scop orientarea judicioasă a efortului material al statului, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de locuit ale oamenilor muncii. Mihai MERTICARU Pe urmele unor scrisori sosite la redacție calea produselor agroalimentare sa fie clar neteda si mai dreapta De-a lungul tuturor anotimpurilor, țăranii cooperatori se străduiesc să obțină mai mult grîu și porumb, mai multe legume și fructe, mai multă carne și lapte, pentru ca veniturile să le fie mari și consumul populației deplin asigurat. Aceste eforturi nu sînt însă suficient valorificate, uneori din cauza neglijenței și lipsei de interes, alteori din cauza incompetenței. Experiența anului trecut oferă foarte multe exemple privind modul de valorificare a producției, relațiile dintre unitățile contractante și cooperative. Valorificarea producției fiind o sarcină a consiliilor de conducere, trebuie urmărită cu răspundere și compentență pentru a nu se înregistra pierderi importante, atît în dauna cooperatorilor cît și a averii obștești. Sunt, ce-i drept, unități în care consiliile de conducere au organizat în mod exemplar urmărirea realizării contractelor, punînd accent pe responsabilitățile ce decurg din clauzele stabilite. Asemenea exemple pozitive le oferă CAP Moldoveni, Țibucani, Davideni, Girov, Botești, Văleni. Dar, spre deosebire de felul în care se lucrează în aceste unități, problema este lăsată în alte locuri la voia intîmplării. Contractele nu se onorează la vreme, nu se respectă clauzele cantitative, calitative și de ritmicitate, din care cauză nu se realizează veniturile bănești prevăzute în balanțele economice. In asemenea împrejurări, înseși consiliile de conducere încalcă prevederile legale. Spre exemplu, în cazul nerespectarii de către beneficiar a graficelor de ridicare a produselor perisabile cum ar fi legumele, trebuie să se procedeze la autorecepție. Cu toate că CAP Tămășeni, Dochia, Mărgineni și altele au avut dese litigii cu centrele de legume și fructe în timpul verii, nu s-a trecut mai niciodată la autorecepție, deși în acest fel cooperativele își pot încasa sumele cuvenite, fiind puse la adăpost de pagube. Comisiile de recepție a calității animalelor care se livrează pentru carne, nu se constituie legal ori de cîte ori este nevoie, recepția făcîndu-se de una sau două persoane. In acest fel, se creează posibilitatea unor delegați ai beneficiarului — respectiv achizitorilor de animale — să facă aprecieri incorecte, abuzive. Au fost păgubite astfel unele cooperative agricole printre care Rediu, Gîrcina, Bodești. în cadrul trimestelor nu se întocmesc peste tot grafice pe zile de livrare a animalelor, luîndu-se în considerare numai planul de casă, document ce nu are nici o legătură cu litera contractelor. O practică dintre cele mai dăunătoare, care pune cooperativele agricole într-o situație de inferioritate, este aceea de a nu se face recepția calitativă a animalelor în CAP. Constantin NASOI, membru în Biroul executiv al Uniunii județene Neamț a G.A.P. (Continuare In pag. a lll-a)