Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)
1971-09-15 / nr. 1107
\ In concepția despre viață a poporului nostru, a trăi înseamnă a munci, a crea, munca fiind unica sursă de satisfacții durabile pentru cel ce vrea să fie un adevărat OM, singura cale de a te realiza total cu talentele și capacitățile tale. Cunoaștem numeroase cazuri de oameni pe care-i caracterizează nobila pasiune de a realiza mereu ) mai mult, nu din mentalitatea de a lua, a profita, a se îmbuiba, ci din năzuința generoasă de a se dărui, de a împărtăși, de a înfăptui. Iat discutabil că 7 satisfacții de munca aduce și ordin material, iar orînduirea noastră socialilistă se caracterizează tocmai prin modul cum retribuie calitatea și cantitatea muncii efectuate, realizările obținute, cu alte cuvinte acordă deosebită importanță principiului cointeresării materiale. Dar, în actuala etapă pe care o străbatem, cînd oamenii muncii din patria noastră îmbină calitatea de proprietar colecitiv al mijloacelor de producție , cu cea de producători ai bunurilor materiale și spirituale, ar fi simplist să privim atitudinea omului față de muncă 1 numai prin prisma cointeresării materiale. I fr expunerea Nicolae Ceaușescu, tovarășului secretarul 1 general al Partidului, la consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei și activitătii politice și cultural- educative, se arată între altele: „Se obișnuiește mai cu seamă în ultimii ani să se vorbească foarte mult despre rolul cointeresării materiale — și pe bună dreptate, întrucît problema unei repartiții juste a fondului de consum între membrii societății, deci a cointeresării materiale a producătorilor, are o importanță mare Dar s-a uitat aproape complet de către unii tovarăși — mai cu seamă din domeniul economic, dar și din sfera activității de partid — de rolul conștiinței oamenilor în realizarea programului partidului*. Subliniind rolul conștiinței, secretarul general al partidului scoate în evidență calea pe care trebuie să mergem și noi, organele sindicale, în activitatea de îmbinare a principiului cointeresării materiale cu îndeplinirea din convingere a sarcinilor ce revin salariaților, membri ai sindicatului O I.A.P.N. In atenția comitetului sindicatului, a comitetelor de secție, a birourilor grupelor sindicale, problema justei retribuții a muncii salariaților constituie un obiectiv permanent, considerînd că retribuția echitabilă a muncii are și un profund caracter educativ. Pentru aceasta, la toate nivelele, organele de sindicat colaborează cu organele tehnico-administrative și urmăresc încadrarea fiecărui salariat conform pregătirii sale profesionale, calității și cantității muncii depuse. Prezenta reprezentanților sindicatului în comisiile de încadrare, de ridicare a categoriei de salarizare sau de acordare a gradațiilor, avizul organelor sindicale în cazurile de acordare a unor premii excepționale, contribuie la aplicare unor criterii obiective și echitabile în problema retribuției. In același timp, prin munca de la om la om, în adunările lunare ale grupelor și ori de cîte ori este cazul s-au purtat și se poartă discuții cu scopul de a lămuri că societatea, într-o anumită etapă, nu poate asigura venituri oamenilor muncii decit intr-o anumită limită. Discutarea acestor probleme cu salariații a avut drept consecință înțelegerea principiilor care stau la baza salarizării oamenilor muncii. Aceste acțiuni au fost întreprinse concomitent cu măsurile de organizare a întrecerii socialiste, de popularizare a obiectivelor propuse, a fruntașilor, inovatorilor și raționalizatorilor. Printr-o amplă și concretă agitație vizuală, prin buletinul informativ „Azotul“, prin stația de radioficare, în cadrul învățămîntului politic am urmărit permanent cunoașterea de către salariați a obiectivelor politicii economice a partidului, a sarcinilor concrete ce ne revin în cadrul planului de dezvoltare a economiei naționale, considerînd că înarmînd salariații cu aceste probleme, apelăm la conștiința lor pentru a îndeplini din convingere sarcinile de producție. Rezultatele obținute — îndeplinirea planului pe primul semestru al anului 1071 cu 15 zile înainte de termen — demonstrează cu pregnantă că in cadrul colectivului nostru con ’știința muncitorească și convingerea acționează în aceeași măsură cu cointeresarea materială. Nu putem spune insă că la C.I.A.P.N. nu a- i veni și oameni dintre aceia care ar dori să primească de la societate cu mai mult fără a munci, oameni avizi de a-și crea venituri pe căi ilicite, do 1 ritori de a acumula bunuri nemuncite din proprietatea obștească împotriva acestor mentalități retrograde organele sindicale de la C.I.A.P.N. * au urmărit și urmăresc in permanentă crearea unei opiniii de masă. ’ In expunerea menționată, tovarășul Nicolae Ceaușescu i ne atrage atenția în problema obiceiului ce s-a creat ca »atunci cînd ne propunem să realizăm ceva să se spună că i pentru aceasta trebuie să plătim în plus, ca și cum repartiția principală după muncă, pe care o reprezintă salariul, nu ar fi și cointeresarea materială, iar cel care trebuie să execute o anumită muncă nu e plătit pentru a face aceasta“. Desigur că o astfel de concepție nu poate decît dăuna atît unor cadre de conducere cît și a masei de salariați, ducînd la deformări în ceea ce privește gîndirea, formarea conștiințeilor socialiste. 1 Exprimîndu-și totala adeziiune la profundul conținut teoretic și practic al expunerii secretarului general al partidului, Comitetul sindicatului de la C.I.A.P.N. își propune să traducă în fapte prețioasele învățăminte extrase din studierea acestui important document ideologic și politic, dînd un nou contur și noi dimensiuni muncii politice și cultural-educative în cadrul CIAPN 1 pentru ca îmbinarea firească a principiului cointeresării materiale cu îndeplinirea din convingere a sarcinilor de producție, să poarte amprenta mersului ascendent către făurirea omului cu o înaltă conștiință socialistă, cetățean și făuritor al societății socialiste i multilateral dezvoltate. 1 Const. NICOLAU, i membru al Consiliului Central al U.G.S.R., președintele Comitetului sindicatului de l la C.I.A.P.N. ^ ÎMBINARE ARMONIOASA INTRE INTERESELE OBȘTEȘTI ȘI CELE PERSONALE Piatra Neamț, Antenele orașului. (Urmare din pag. I) f le-am referit se datoresc și ritmului nesatisfăcător de pe alte șantiere industriale. Astfel, este cazul instalațiilor Reton IV, Melana IV, Caprolactama III și acid sulfuric de la AFS Săvinești, Azot IV de la Combinatul de îngrășăminte Piatra Neamț, obiective la care realizările, după 8 luni, atît la total cît și la structura de construcții și montaje sînt cu mult mai mici decit media pe județ, cu excepția instalației Caprolactama III. De altfel, despre deficientele existente, despre rămînerile în urmă de pe această platformă industrială s-a mai vorbit. La recenta adunare a reprezentanților salariaților de la AFS Săvinești, consiliul de administrație referindu-se la situația investițiilor, considera că: „Valoarea documentației predate de beneficiar asigură realizarea planului de construcții și montaj pe anul 1971, dar că față de aceasta stadiile fizice realizate, mai ales la instalația de acid sulfuric, caprolactama III și melana IV sunt posibilități". Șantierului de sud la Săvinești i se reproșa cu prilejul respectiv că nu a asigurat prefabricatele din beton armat, mijloacele de transport și ridicat, că forța de muncă calificată este insuficientă De atunci a trecut o bună perioadă, timp în care trebuia să se acționeze cu mai multă energie de către constructor și în special de către organele sale tutelare. Ori, treaba aceasta nu s-a făcut la nivelul cerințelor. Se ridică și acum problema ca organele Ministerului Construcțiilor Industriale să emiterea de repartiții urgenteze cantitatea de peste 2000 pentru tone oțel beton, să se intervină pentru livrarea urgentă a celor 130 tone tîmplărie din tablă ambutisată necesară depozitelor de produse de la o serie de instalații în construcții etc. Desigur că pe această platformă industrială și pe alte șantiere ale județului sunt greutăți în ce privește asigurarea cu utilaje tehnologice, fapt pentru care trebuie să se intervină cu mai multă operativitate. Dar nu trebuie tărăgănate problemele care țin de buna organizare, de urmărirea modului în care se îndeplinesc niște obligații așa cum s-a stabilit cu prilejul diferitelor analize. Un exemplu de tipic: la întreprinderea mecanică Roman, în ședința de comandament de la mijlocul lunii iulie a.c. se stabilise ca proiectantul (Institutul de proiectări construcții de mașini București) să asigure integral devizele de execuție pentru hala monobloc, dar aceasta nu s-a rezolvat așa cum se stabilise. De altfel, în suspensie continuă să rămînă și problema contractării celor 130 tone construcții metalice pentru hala principală a secției de strunguri Carusel. Aceasta va crea greutăți pentru închiderea spațiilor și continuarea lucrărilor pe timp friguros. După cum se vede, probleme de rezolvat și care influențează negativ ritmul de lucru pe șantiere sunt foarte lichidarea rămînerilor în multe urmă este însă posibilă dacă în această direcție își vor concentra forțele toți factorii răspunzători de soarta investițiilor. Ritm de lucru t ) * La muncă patriotică. Fotos C. SCARLAT INVATAMINTUL NOSTRU (Urmare din paginii generale, a liceului de cultură generală de a scoate absolvenți fără nici o specialitate). Un rol deosebit în educația politico-ideologică a elevilor îl vor avea științele sociale, întemeiate pe învățătura marxist-leninistă, menite să urmeze adevărata concepție politică a tineretului școlar, ajutîndu-l să dobîndească o perspectivă clară a mersului înainte al civilizației omenești. Pe baza unei metodologii ferme, cadrele didactice din acest domeniu de covîrșitoare importanță vor trebui să trateze pe larg și explicit probleme ale concepției marile celei mai revoluționare din cite produs umanitatea — concepția a marxist-leninistă a clasei muncitoare. Actuala efervescență politico-educativă care a cuprins toate sectoarele de activitate din țara noastră, pune în fata organizațiilor de partid din școli, a organizațiilor și de pionieri obiective U.T.C. complexe, capabile să sporească contribuția pe care acestea trebuie să o aducă la realizarea sarcinilor de viitor, atît în domeniul educației prin muncă, cit și în acela al educației politico-cetățenești a elevilor. Totodată, va trebui adîncită colaborarea între școală și familie, noțiunea de educator putînd fi extinsă și în afara școlii, atît prin exemplu personal, cît și printr-o gamă largă de contacte prilejuite de activitățile culturalștiințifice, care să adîncească cunoașterea politicii partidului nostru, mersul construcției socialiste în tara noastră. Iată-ne deci în fața unui nou an școlar, în care înalta răspundere politică și cetățenească a tuturor cadrelor didactice, a comuniștilor din școli este chemată să transpună în viață amplul program de măsuri adoptat în această vară de conducerea partidului nostru, în vederea îmbunătățirii activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă membrilor de partid, a tuturor a membrilor societății. Se deschide un larg cîmp de afirmare plenară a unor idei și înfăptuiri cu repercusiuni în care ne punem toată încrederea pentru îndeplinirea exemplară a menirii sociale a școlii românești. a///////////////////////////////////////////////////////, Plenare ale consiliilor municipale ale sindicatelor Ieri, la Piatra Neamț și Roman au avut loc plenarele cu activul ale consiliilor municipale ale sindicatelor. Participanții au dezbătut, într-un pronunțat spirit critic și autocritic, activitatea desfășurată de organele și organizațiilor sindicale în domeniul logice și muncii politice ideocultural-educative, pentru formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii și măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea acestei activități în lumina programului adoptat de Comitetul Executiv al O. C. al P.Q RPlenarele consiliilor municipale ale sindicatelor au adoptat, totodată, planuri de măsuri ce cuprind sarcini concrete pentru organele și organizațiile sindicale, menite să îmbunătățească activitatea sindicatelor în domeniul muncii politice de masă și cultural-educative. 1 'iiiitniiiiiiiiii/Miiniitiiwitm/rmwirriiirinriiniiiimiiriiinnin I Muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul județean de istorie — str. Libertății nr. î. — Muzeul memorial „Calistrat Hogaș” — str.3. Hogaș nr. 1. — Muzeul județean de Științe naturale — str. V. I. Lenin. ROMAN , Muzeul de istorie str. Cuza Vodă nr. 28. de TÂRGU NEAMȚ — Muzeul istoric str. V. I. Lenin. — Muzeul memorial „Ion Creangă“ — Humulești. VÎNATORI — NEAMȚ — Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu". Beneficiarii propriilor înfăptuiri (Vroiai» din pag. I menea, articolele apărute în ziarul județean sau cele transmise de Radio Iași. Lucrul înainta, obiectivele se conturau. Periodic rezultatele erau comunicate populației în cadrul unor consfătuiri organizate în 8 cartiere ale municipiului. în a doua jumătate a lunii iunie, 20 de colective compuse din activiști obștești cu experiență, instruite de Comitetul executiv, au controlat stadiul in care se găsesc lucrările, au analizat metodele folosite, extinzînd pe cele valoroase, au trezit interesul participanților la întrecere pentru înfăptuiri și mai mari in etapa a doua. De altfel, mobilizatoare în acest sens a fost și plenara Consiliului municipal al Frontului Unității Socialiste care a întreprins o analiză a realizării obiectivelor stabilite de consiliul popular, recomandînd noi metode de muncă și o cuprindere mai concretă a tuturor obiectivelor edilitar-gospodărești. Multitudinea măsurilor luate, sprijinul dat de către organizațiile de U.T.C., de partid, sindicale, de femei, efortul vrednic de admirat al maselor de cetățeni se materializează acum, la ora bilanțului în realizarea unui volum anual, de lucrări în valoare de 43.100.847 lei. Au luat parte la lucrări de construcții de străzi, trotuare, la reparații și întrețineri de drumuri cetățeni din 70 de circumscripții electorale. Au intrat în sfera de activitate străzile N. Bălcescu, P. Rareș, P. Donici, M. Mille, C. A. Rosetti, Martir Cloșca, S. Haret și multe altele, lucrări la care o contribuție importantă o are organizația U.T.G. de la Școala profesională de șoferi nr. 2. La scarificări și efectuări de peste 10.000 m.p. trotuare s-au evidențiat în mod deosebit cetățenii din circumscripțiile deputaților V. Geaman, M. O bea, Ilie Boiciuc, V. Fostea, M. Percu, V. Maxim. Cetățenii din 27 circumscripții electorale și din 11 asociații de locatari, precum și elevi de la Școlile profesionale de șoferi nr. 1 și de construcții au contribuit la lucrări de construcție și extinderi de zone verzi în suprafață de 20 ha în zona ștrandului, aleea T. Vladimirescu, în cvartalele de blocuri, la intrările și ieșirile din oraș. Alții, și nu puțini, în frunte cu deputații V. Gogu, I. Bajura, N. Năstase, N. Luca, V. Deceanu, au avut în grijă parcul municipiului, parcul zoologic, au amenajat 20 terenuri de joacă pentru copii, dotate cu scrînciobe, balansoare, de nisip, 15 milioane fire gropi de flori, procurate din răsadnițele asociațiilor de locatari, au fost plantate în zonele menționate. La lucrări de îndiguire au luat parte 26 circumscripții electorale, precum și organizațiile U.T.G. de la școlile profesionale și din liceele orașului. De bună seamă că la frumusețea de azi a municipiului au contribuit și alte lucrări i modernizarea pieții 23 August, a străzii Ștefan cel Mare în fața parcului, a străzilor Tineretului, Agnita, fîntînile arteziene, modernizarea iluminatului public, statuile din parcul municipiului, construcția noului magazin universal „Victoria“ sau a Casei de cultură a sindicatelor, cele 300 noi apartamente și alte obiective realizate din fondurile bugetare. Dar fără aportul miilor de cetățeni, al miilor de salariați din întreprinderile orașului, care au răspuns chemării organelor locale de partid și de stat, realizările din prezent n-ar fi fost posibile, în perioada ce urmează, Comitetul executiv al Consiliului popular municipal are în vedere propunerile de noi obiective pentru anul 1972. Sub conducerea Comitetului municipal de partid și avînd sprijinul total al miilor de romașcani, sîntem hotărîți să obținem rezultatele mai bune în acțiunea de gospodărire și înfrumusețare a orașului. Legea prevede un grup de salariați de la CIA Piatra Neamț. Lucrează ca muncitori la serviciul transporturi, fiind încadrați la categoria a II-a, treapta I. Deși au trecut aproape doi ani de la aplicarea noului sistem de salarizare nu li se acordă treapta a II-a deoarece șeful serviciului refuză spunînd că pot merge oriunde căci tot nu le va da nimic, întreabă cum trebuie să procedeze. Răspuns: potrivit H.C.M. 914/1968, anexa X treapta de salarizare este instrumentul prin care se diferențiază salariile pe baza rezultatelor obținute în muncă și a calităților personale ale muncitorilor. La acordarea treptelor se ține seama și de posibilitățile de promovare a muncitorilor în categorii superioare, în sensul de a se asigura, prin trepte, o salarizare corespunzătoare zorilor cu vechime și munciexperiență dar care datorită lucrărilor din sectorul în care lucrează au posibilități reduse de promovare. Durata trecerii de la nivelul de bază la treapta X este de un an, iar de la o treaptă la alta de doi ani. Durata minimă de mai sus poate fi redusă la jumătate cu aprobarea conducerii, pentru muncitorii care au în mod constant realizări cu totul deosebite în activitatea lor. Deoarece nu aveți doi ani de cînd vi s-a acordat treapta I, nu vi se poate acorda treapta II, decît dacă conducerea tării apreciază că aveți unirezultate cu totul deosebite. Brigada de descărcători de la Depozitul gara Tarcău al de cherestea UEIL Bicaz. Sînt obligați să lucreze între 10—16 ore pe zi, inclusiv zilele de odihnă și sărbători legale. Conducerea refuză să le plătească unității ore suplimentare și să le acorde timp liber în compensare. Cînd și-au cerut drepturile, șeful de secție a luat unele măsuri de intimidare împotriva lor, întreabă cum trebuie să procedeze pentru a obține drepturile. Răspuns. Dacă se procedează așa cum arătați în scrisoare este greșit și trebuie să de partid sesizați organizația și comitetul de sindicat din întreprindere pentru a se lua măsuri împotriva celor vinovați. Dreptul la muncă cît și cel la odihnă sînt drepturi garantate prin constituție și nimănui nu-i este permis să le încalce, indiferent de funcția pa care o ocupă. Conducerea unității este obligată să ia măsuri de organizare a muncii, pentru a asigura timpul liber aiecărui salariat, deoarece «rate prestate peste program sunt considerate ore suplimentare și ele pot fi efectuate cu aprobările legale și plătite conform art. 39/1 din Codul Muncii, cu sporurile cuvenite. Pentru perioada prestată in zilele de repaus săptămânal trebuie să vi se acorde timp liber ln compensare, în caz contrar timpul respectiv retribuinduse cu un spor egal cu salariul tarifar în regie. Vă puteti adresa comisiei de judecată cerînd drepturile ce vi se cuvin pe cel mult un an in urmă. Tov. Butnarii Vasile — comuna Tămășeni ! Soția sa a născut un copil mort. întreprinderea plante nale la care lucrează medicirefuză să i acorde ajutorul de înmormîntare, întreabă dacă are acest drept . Răspuns. Potrivit circularei Ministerului de Finanțe 684/1967, se acordă ajutor de deces pentru copilul născut mort, în cuantumul prevăzut de art. 880/1965, 18, al. I din H.C.M. Pentru obținerea ajutorului trebuie să prezentați următoarele acte — adeverința eliberată de Consiliul popular pentru obținerea ajutorului de deces după modelul anexă 15 la instrucțiunile M.A.L nr. 180/1960ț re — adeverința de înhumaeliberată de Consiliul popular (copie certificată de administrația unității). — declarație dată de angajat, pe propria răspundere că a suportat toate cheltuielile de înmormîntare. Tv MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE 15.55 Deschiderea emisiunii Fotbal Dinamo București — Spartak Trnava ■, 17.50 Soliști îndrăgiți de muzică populară: Dumitru Soponj 18 Răspundem prezent 18.35 Mult e dulce și frumoasă...) 18.50 Confruntări; 19.10 Tragerea Pronoexpres) 19.20 1001 de seri) 19.30 Telejurnalul de seară) 20 Ancheta Tv. Idealul tinereții) 20.35 Telecinematecar „Pisica își scoate ghearele"; 22.20 Teleglobii 22.35 Tangouri celebre; 22.50 Telejurnalul de noapte; 23 închiderea emisiunii. Radio MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I l 15 Buletin de știri; 15.05 — 100 de legende românești; 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă; 16 Radiojurnal; 16.15 Țară mîndră, nouă țară — cîntece și prelucrări corale; 16.30 Medalion George Grigoriu; 16.50 Publicitate radio; 17 Antena tineretului; 17.30 Concert de muzică populară; 18 Orele serii; 20 Tableta de seară de Ion Frunzetti; 20.05 Zece melodii preferate; 20.40 Noi înregistrări cu orchestra de muzică populară dirijată de Dezideriu Ardeleanu ; 20.55 Știința la zi; 21 Revista șlagărelor; 21.30 Noutăți discografice; 22 Radiojurnal; 22.30 Concert de seară; 22.55 Moment poetic; 23 Concert de seară; 24 Buletin de știri; nocturnă; 0.03 — 6 Estrada (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00; 5.00). PROGRAMUL II 15 Muzică ușoară; 15.20 Fragmente din opera „Motanul încălțat" de Cornel Trăilescu; 15.40 Instrumente populare românești: cobza, naiul și țambalul; 16 Radiojurnal; 16.15 Divertisment pentru orchestră de coarde și două clarinete de Dumitru Capoianu; 16.50 Pe teme medicale; 22 Muzică simfonică ; 22.30 Universitatea radio; 22.45 Muzică ușoară; 23 Buletin de știri ; 23.05 Mozart, ieri și azi ; 23.50 Recital de clavecin George Malcolm ; 0.22 Pagini din operete ; 0.55—1 Buletin de știri. JOI, 16 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I I Muzică și actualități; 9.30 Odă limbii române; 10 Buletin de Știri; 10.05 Muzică populară ; 10.30 Clubul călătorilor; 11 Buletin de știri; 11.05 Muzică ușoară; 11.15 Din țările socialiste; 11.30 Sub mindre flamuri; 12 Melodii de H. Mălineanu; 12.10 Recital de operă Leila Cincu; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.15 Avanpremieră cotidiană; 13.27 Cintecul e pretutindeni; 14 Compozitorul săptămînii — Edvard Grieg; 14.40 Muzică populară. PROGRAMUL II 8.25 Două schițe simfonice; 9 Coruri bărbătești; 9.15 Arii din operetele lui Kalman; 9.30 Buletin de știri; 9.35 Orchestra de muzică populară; 10 Opera „Prometeu" de Doru Popovici; 10.41 Tineri interpreți de muzică ușoară; 11 Soliști de muzică populară; 11.30 Muzică ușoară; 11.55 Știința la zi; 12 Buletin de știri; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Muzică ușoară de Ion Stavăr și Ion Rădulescu; 12.30 Opereta „Veronique" de Messager (fragmente); 13 Radiojurnal, 13.15 Varietăți muzicale; 14 Buletin de știri; 14.05 Doine, cîntece și jocuri populare; 14.30 Ateneu. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic (tei. 12247) : „Un loc pentru îndrăgostiți” — o coproducție italo-franceză realizată de Vittorio de Sica cu concursul actorilor Faye Dunaway și Marcello Mastroianni (10, 15, 17, 19, 21). — Pietricica (tel. 12404): „Vă place Brahms?" — regizorul Anatole Litvak semnează o peliculă de mare sensibilitate, pe al cărei generic strălucesc numele actorilor Ingrid Bergman, Yves Montand și Anthony Perkins (10.30, 14.30. 16.30, 18.30, 20.30). ROMAN — 23 August tel 1572) i »Secretul planetei maimuțelor* — producție a studiourilor americane, continuare a filmului „Planeta maimuțelor*) acțiunea se desfășoară în anul... 3955 (10. 15, 17. 19, 21). — Victoria (tel. 1770) . „Cortul roșu* (două serii) — coproducție ce reînvie pe sovieto-italiană ecran povestea expediției polare organizată de Umberto Nobile în anul 1928; cu Peter Finch și Claudia Cardinale (15, 17.30, 20). Ka TIRGU NEAMȚ — Virto(tei. 306): „Singură, tate to doi? — cineaștii polonezi vă propun un film despre divergențele omenești, despre curentul subteran al răului care subminează relațiile dintre oameni (16, 18, 20). TARCAU: „D-ale carnavalului“ — adaptare cinematografică a piesei lui Caragiale, realizată în studioul București (16, 18, 20). Citadină pietroasă.