Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)

1971-09-15 / nr. 1107

\ In concepția despre viață a poporului nostru, a trăi înseamnă a munci, a crea, munca fiind unica sursă de satisfacții durabile pentru cel ce vrea să fie un adevărat­­ OM, singura cale de a te rea­­l­iza total cu talentele și capa­­­­citățile tale. Cunoaștem nu­­­­meroase cazuri de oameni pe­­ care-i caracterizează nobila pasiune de a realiza mereu ) mai mult, nu din mentalitatea­­ de a lua, a profita, a se­­ îmbuiba, ci din năzuința gene­­­­roasă de a se dărui, de a­­ împărtăși, de a înfăptui. Ia­­t discutabil că 7 satisfacții de munca aduce și ordin material,­­ iar orînduirea noastră socia­li­listă se caracterizează tocmai­­ prin modul cum retribuie ca­­­­litatea și cantitatea muncii­­ efectuate, realizările obținute,­­ cu alte cuvinte acordă deose­­­­bită importanță principiului­­ cointeresării materiale. Dar,­­ în actuala etapă pe care o­­ străbatem, cînd oamenii mun­­­­cii din patria noastră îmbină­­ calitatea de proprietar colec­­i­tiv al mijloacelor de producție , cu cea de producători ai bunu­­­­rilor materiale și spirituale,­­ ar fi simplist să privim atitu­­­­dinea omului față de muncă 1 numai prin prisma cointeresă­­­­rii materiale. I fr expunerea­­ Nicolae Ceaușescu, tovarășului secretarul 1 general al Partidului, la con­­­­sfătuirea cu activul de partid­­ din domeniul ideologiei și ac­­­­tivitătii politice și cultural­­- educative, se arată între alte­­l­­e: „Se obișnuiește mai cu­­ seamă în ultimii ani să se­­ vorbească foarte mult despre­­ rolul cointeresării materiale — și pe bună dreptate, întrucît problema unei repartiții juste a fondului de consum între membrii societății, deci a cointeresării materiale a pro­ducătorilor, are o importanță mare Dar s-a uitat aproape complet de către unii tovarăși — mai cu seamă din domeniul economic, dar și din sfera ac­tivității de partid — de rolul conștiinței oamenilor în rea­lizarea programului partidu­lui*. Subliniind rolul conștiinței, secretarul general al partidu­lui scoate în evidență calea pe care trebuie să mergem și noi, organele sindicale, în ac­tivitatea de îmbinare a prin­cipiului cointeresării materia­le cu îndeplinirea din con­vingere a sarcinilor ce revin salariaților, membri ai sindica­tului O I.A.P.N. In atenția comitetului sin­dicatului, a comitetelor de sec­­ție, a birourilor grupelor sin­dicale, problema justei retribu­ții a muncii salariaților consti­tuie un obiectiv permanent, considerînd că retribuția e­­chitabilă a muncii are și un profund caracter educativ. Pen­­tru aceasta, la toate nivelele, organele de sindicat colaborea­ză cu organele tehnico-admi­­nistrative și urmăresc încadra­rea fiecărui salariat conform pregătirii sale profesionale, ca­lității și cantității muncii de­puse. Prezenta reprezentanților sindicatului în comisiile de în­cadrare, de ridicare a catego­riei de salarizare sau de acor­dare a gradațiilor, avizul or­ganelor sindicale în cazurile de acordare a unor premii ex­cepționale, contribuie la apli­care unor criterii obiective și echitabile în problema retri­buției. In același timp, prin munca de la om la om, în adunările lunare ale grupelor și ori de cîte ori este cazul s-au purtat și se poartă discuții cu scopul de a lămuri că societatea, în­­tr-o anumită etapă, nu poate asigura venituri oamenilor muncii decit intr-o anumită limită. Discutarea acestor pro­bleme cu salariații a avut drept consecință înțelegerea principiilor care stau la baza salarizării oamenilor muncii. Aceste acțiuni au fost între­prinse concomitent cu măsu­rile de organizare a întrecerii socialiste, de popularizare a o­­biectivelor propuse, a frunta­șilor, inovatorilor și raționali­­zatorilor. Printr-o amplă și concretă agitație vizuală, prin buletinul informativ „Azotul“, prin stația de radioficare, în ca­drul învățămîntului politic am urmărit permanent cunoașterea de către salariați a obiectivelor politicii economice a partidu­lui, a sarcinilor concrete ce ne revin în cadrul planului de dezvoltare a economiei națio­nale, considerînd că înarmînd salariații cu aceste probleme, apelăm la conștiința lor pentru a îndeplini din convingere sar­­­­cinile de producție.­­ Rezultatele obținute — înde­­­­plinirea planului pe primul se­­mestru al anului 1071 cu 15­­ zile înainte de termen — de­­­­monstrează cu pregnantă că in­­ cadrul colectivului nostru con­ ’­știința muncitorească și con­­­­vingerea acționează în a­­­­ceeași măsură cu cointeresa­­­­rea materială. Nu putem spu­­­­ne insă că la C.I.A.P.N. nu a- i veni și oameni dintre aceia­­ care ar dori să primească de­­ la societate cu­ mai mult fără­­ a munci, oameni avizi de a-și­­ crea venituri pe căi ilicite, do­ 1 ritori de a acumula bunuri ne­­­­muncite din proprietatea ob­­­­ștească împotriva acestor­­ mentalități retrograde orga­­­­nele sindicale de la C.I.A.P.N. * au urmărit și urmăresc in per­­­­manentă crearea unei opinii­i de masă. ’ In expunerea menționată,­­ tovarășul Nicolae Ceaușescu i ne atrage atenția în problema­­ obiceiului ce s-a creat ca »a­­t­­unci cînd ne propunem să­­ realizăm ceva să se spună că i pentru aceasta trebuie să plă­­­­tim în plus, ca și cum repar­­­­tiția principală după muncă,­­ pe care o reprezintă salariul,­­ nu ar fi și cointeresarea mate­­­­rială, iar cel care trebuie să­­ execute o anumită muncă nu­­ e plătit pentru a face aceasta“.­­ Desigur că o astfel de concep­­­­ție nu poate decît dăuna atît­­ unor cadre de conducere cît și a masei de salariați, ducînd la­­ deformări în ceea ce privește­­ gîndirea, formarea conștiinței­­­lor socialiste. 1 Exprimîndu-și totala adezi­­i­une la profundul conținut te­­­­oretic și practic al expunerii­­ secretarului general al partidu­­­­lui, Comitetul sindicatului de­­ la C.I.A.P.N. își propune să­­ traducă în fapte prețioasele în­­­­vățăminte extrase din studi­­­­erea acestui important docu­­­­ment ideologic și politic, dînd­­ un nou contur și noi dimen­­­­siuni muncii politice și cultu­­­­ral-educative în cadrul CIAPN 1 pentru ca îmbinarea firească a­­ principiului cointeresării mate­­­­riale cu îndeplinirea din con­­­­vingere a sarcinilor de pro­­­­ducție, să poarte amprenta­­ mersului ascendent către fău­­­­rirea omului cu o înaltă con­­­­­știință socialistă, cetățean și­­ făuritor al societății socialiste i multilateral dezvoltate. 1 Const. NICOLAU, i membru al Consiliului Central­­ al U.G.S.R., președintele­­ Comitetului sindicatului de l la C.I.A.P.N. ^ ÎMBINARE ARMONIOASA INTRE INTERESELE OBȘTEȘTI ȘI CELE PERSONALE Piatra Neamț, Antenele orașului. (Urmare din pag. I) f le-am referit se datoresc și ritmului nesatisfăcător de pe alte șantiere industriale. Ast­fel, este cazul instalații­lor Reton IV, Melana IV, Caprolactama III și acid sulfu­ric de la AFS Săvinești, Azot IV de la Combinatul de îngră­șăminte Piatra Neamț, obiecti­ve la care realizările, după 8 luni, atît la total cît și la structura de construcții și mon­taje sînt cu mult mai mici de­cit media pe județ, cu excep­ția instalației Caprolactama III. De altfel, despre deficientele existente, despre rămînerile în urmă de pe această platformă industrială s-a mai vorbit. La recenta adunare a reprezentan­ților salariaților de la AFS Să­vinești, consiliul de administra­ție referindu-se la situația in­vestițiilor, considera că: „Va­loarea documentației predate de beneficiar asigură realiza­rea planului de construcții și montaj pe anul 1971, dar că față de aceasta stadiile­­ fizice realizate, mai ales la instala­ția de acid sulfuric, caprolacta­ma III și melana IV sunt posibilități". Șantierului de sud la Săvinești i se reproșa cu pri­lejul respectiv că nu a asigurat prefabricatele din beton armat, mijloacele de transport și ri­dicat, că forța de muncă cali­ficată este insuficientă De a­­tunci a trecut o bună perioadă, timp în care trebuia să se ac­ționeze cu mai multă energie de către constructor și în spe­cial de către organele sale tu­telare. Ori, treaba aceasta nu s-a făcut la nivelul cerințelor. Se ridică și acum problema ca organele Ministerului Construc­țiilor Industriale să emiterea de repartiții urgenteze cantitatea de peste 2000 pentru tone oțel beton, să se intervină pen­tru livrarea urgentă a celor 130 tone tîmplărie din tablă ambutisată necesară depozitelor de produse de la o serie de in­stalații în construcții etc. Desigur că pe această plat­formă industrială și pe alte șantiere ale județului sunt gre­utăți în ce privește asigurarea cu utilaje tehnologice, fapt pen­tru care trebuie să se inter­vină cu mai multă operativita­te. Dar nu trebuie tărăgănate problemele care țin de buna or­ganizare, de urmărirea modului în care se îndeplinesc niște obligații așa cum s-a stabilit cu prilejul diferitelor analize. Un exemplu de tipic: la între­prinderea mecanică Roman, în ședința de comandament de la mijlocul lunii iulie a.c. se sta­bilise ca proiectantul (Institu­tul de proiectări construcții de mașini București) să asigure in­tegral devizele de execuție pentru hala monobloc, dar aceasta nu s-a rezolvat așa cum se stabilise. De altfel, în suspensie continuă să rămînă și problema contractării celor 130 tone construcții metalice pentru hala principală a sec­ției de strunguri Carusel. A­­ceasta va crea greutăți pentru închiderea spațiilor și continua­rea lucrărilor pe timp friguros. După cum se vede, proble­me de rezolvat și care influen­țează negativ ritmul de lucru pe șantiere sunt foarte lichidarea rămînerilor în multe­ ur­mă este însă posibilă dacă în a­­ceastă direcție își vor concen­tra forțele toți factorii răspun­zători de soarta investițiilor. Ritm de lucru t ) * La muncă patriotică. Fotos C. SCARLAT INVATAMINTUL NOSTRU (Urmare din pag­i­­nii generale, a liceului de cul­tură generală de a scoate ab­solvenți fără nici o speciali­tate). Un rol deosebit în educația politico-ideologică a elevilor îl vor avea științele sociale, în­temeiate pe învățătura mar­­xist-leninistă, menite să­­ ur­meze adevărata concepție po­litică a tineretului școlar, a­­jutîndu-l să dobîndească o perspectivă clară a mersului înainte al civilizației omenești. Pe baza unei metodologii fer­me, cadrele didactice din a­­cest domeniu de covîrșitoare importanță vor trebui să trate­ze pe larg și explicit probleme ale concepției marile celei mai revoluționare din cite produs umanitatea — concepția a marxist-leninistă a clasei mun­citoare. Actuala efervescență poli­­tico-educativă care a cuprins toate sectoarele de activitate din țara noastră, pune în fata organizațiilor de partid din școli, a organizațiilor și de pionieri obiective U.T.C. com­plexe, capabile să sporească contribuția pe care acestea trebuie să o aducă la realiza­rea sarcinilor de viitor, atît în domeniul educației prin muncă, cit și în acela al edu­cației politico-cetățenești a e­­levilor. Totodată, va trebui a­­dîncită colaborarea între școa­lă și familie, noțiunea de edu­cator putînd fi extinsă și în afara școlii, atît prin exem­plu personal, cît și printr-o ga­mă largă de contacte prilejui­te de activitățile cultural­­științifice, care să adîncească cunoașterea politicii partidului nostru, mersul construcției so­cialiste în tara noastră. Iată-ne deci în fața unui nou an școlar, în care înalta răs­pundere politică și cetățeneas­că a tuturor cadrelor didacti­ce, a comuniștilor din școli este chemată să transpună în viață amplul program de mă­suri adoptat în această vară de conducerea partidului nos­tru, în vederea îmbunătățirii activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă membrilor de partid, a tuturor a membrilor societății. Se des­chide un larg cîmp de afirma­re plenară a unor idei și în­făptuiri cu repercusiuni în ca­re ne punem toată încrederea pentru îndeplinirea exemplară a menirii sociale a școlii ro­mânești. a//////////////////////////­­­­­////////­/­////////////­­­­­­­­­­­///­­­­­/////, Plenare ale consiliilor municipale ale sindicatelor Ieri, la Piatra Neamț și Ro­man au avut loc plenarele cu activul ale consiliilor mu­nicipale ale sindicatelor. Participanții au dezbătut, într-un pronunțat spirit cri­­tic și autocritic, activitatea desfășurată de organele și organizațiilor sindicale în do­meniul logice și muncii politice ideo­­cultural-educative, pentru formarea și dezvolta­­­­­rea conștiinței socialiste a oamenilor muncii și măsurile ce se impun pentru îmbu­nătățir­ea acestei activități în lumina programului adop­tat de Comitetul Executiv al O. C. al P.Q­ R­­Plenarele consiliilor muni­cipale ale sindicatelor au a­­doptat, totodată, planuri de măsuri ce cuprind sarcini concrete pentru organele și organizațiile sindicale, me­­nite să îmbunătățească ac­tivitatea sindicatelor în do­meniul muncii politice de masă și cultural-educative. 1 'iiiitniiiiiiiiii/Miiniitiiwitm/rmwirriiirinriiniiiimiiriiinnin I Muzee PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul județean de istorie — str. Libertății nr. î. — Muzeul memorial „Ca­­listrat Hogaș” — str.­­3. Hogaș nr. 1. —­ Muzeul județean de Științe naturale — str. V. I. Lenin. ROMAN , Muzeul de is­torie str. Cuza Vodă nr. 28. de TÂRGU NEAMȚ — Muzeul istoric str. V. I. Lenin. — Muzeul memorial „Ion Creangă“ — Humulești. VÎNATORI — NEAMȚ — Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu". Beneficiarii propriilor înfăptuiri (Vroiai» din pag. I­­ menea, articolele apărute în ziarul județean sau cele tran­smise de Radio Iași. Lucrul înainta, obiectivele se conturau. Periodic rezultatele erau comunicate populației în cadrul unor consfătuiri or­ganizate în 8 cartiere ale mu­nicipiului. în a doua jumăta­te a lunii iunie, 20 de colec­tive compuse din activiști ob­ștești cu experiență, instruite de Comitetul executiv, au con­trolat stadiul in care se gă­sesc lucrările, au analizat me­todele folosite, extinzînd pe cele valoroase, au trezit inte­resul participanților la între­cere pentru înfăptuiri și mai mari in etapa a doua. De alt­fel, mobilizatoare în acest sens a fost și plenara Consi­liului municipal al Frontului Unității Socialiste care a între­prins o analiză a realizării obiectivelor stabilite de consi­liul popular, recomandînd noi metode de muncă și o cuprin­dere mai concretă a tuturor o­­biectivelor edilitar-gospodă­­rești. Multitudinea măsurilor lua­te, sprijinul dat de către orga­nizațiile de U.T.C., de partid, sindicale, de femei, efortul vrednic de admirat al maselor de cetățeni se materializează acum, la ora bilanțului în realizarea unui volum anual, de lucrări în valoare de 43.100.847 lei. Au luat parte la lucrări de­­ construcții de străzi, trotuare, la reparații și întrețineri de drumuri cetățeni din 70 de circumscripții electorale. Au intrat în sfera de activitate străzile N. Bălcescu, P. Rareș, P. Donici, M. Mille, C. A. Ro­­setti, Martir Cloșca, S. Haret și multe altele, lucrări la care o contribuție importantă o are organizația U.T.G. de la Școa­la profesională de șoferi nr. 2. La scarificări și efectuări de peste 10.000 m.p. trotuare s-au evidențiat în mod deosebit ce­tățenii din circumscripțiile de­putaților V. Geaman, M. O bea, Ilie Boiciuc, V. Fostea, M. Percu, V. Maxim. Cetățenii din 27 circumscripții electorale și din 11 asociații de locatari, precum și elevi de la Școlile profesionale de șoferi nr. 1 și de construcții au contribuit la lucrări de construcție și ex­tinderi de zone verzi în su­prafață de 20 ha în zona ștran­dului, aleea T. Vladimirescu, în cvartalele de blocuri, la in­trările și ieșirile din oraș. Al­ții, și nu puțini, în frunte cu deputații V. Gogu, I. Bajura, N. Năstase, N. Luca, V. De­­ceanu, au avut în grijă parcul municipiului, parcul zoologic, au amenajat 20 terenuri de joacă pentru copii, dotate cu scrînciobe, balansoare, de nisip, 15 milioane fire gropi de flori, procurate din răsadnițe­le asociațiilor de locatari, au fost plantate în zonele mențio­nate. La lucrări de îndiguire au luat parte 26 circumscripții e­­lectorale, precum și organiza­țiile U.T.G. de la școlile pro­fesionale și din liceele ora­șului. De bună seamă că la fru­musețea de azi a municipiului au contribuit și alte lucrări i modernizarea pieții 23 August, a străzii Ștefan cel Mare în fața parcului, a străzilor Tine­retului, Agnita, fîntînile arte­ziene, modernizarea ilumina­tului public, statuile din par­cul municipiului, construcția noului magazin universal „Vic­toria“ sau a Casei de cultură a sindicatelor, cele 300 noi apartamente și alte obiective realizate din fondurile buge­tare. Dar fără aportul miilor de cetățeni, al miilor de sala­riați din întreprinderile orașu­lui, care au răspuns chemării organelor locale de partid și de stat, realizările din pre­zent n-ar fi fost posibile, în perioada ce urmează, Co­mitetul executiv al Consiliului popular municipal are în vede­­re propunerile de noi obiecti­ve pentru anul 1972. Sub con­ducerea Comitetului municipal de partid și avînd sprijinul to­tal al miilor de romașcani, sîn­­tem hotărîți să obținem rezul­tate­le mai bune în acțiunea de gospodărire și înfrumuse­țare a orașului. Legea prevede un grup de salariați de la CIA Piatra Neamț. Lucrează ca muncitori la serviciul transporturi, fiind încadrați la categoria a II-a, treapta I. Deși au trecut aproape doi ani de la aplicarea noului sistem de salarizare nu li se acordă treapta a II-a deoa­rece șeful serviciului refuză spunînd că pot merge ori­unde căci tot nu le va da nimic, întreabă cum trebuie să procedeze. Răspuns: potrivit H.C.M. 914/1968, anexa X treapta de salarizare este instrumen­tul prin care se diferenția­ză salariile pe baza rezul­tatelor obținute în muncă și a calităților personale ale muncitorilor. La acordarea treptelor se ține seama și de posibilită­țile de promovare a munci­torilor în categorii superi­oare, în sensul de a se asi­gura, prin trepte, o salariza­re corespunzătoare zorilor cu vechime și munci­ex­periență dar care datorită lu­crărilor din sectorul în care lucrează au posibilități re­duse de promovare. Durata trecerii de la nivelul de bază la treapta X este de un an, iar de la o treaptă la alta de doi ani. Durata minimă de mai sus poate fi redusă la jumătate cu aprobarea con­ducerii, pentru muncitorii ca­re au în mod constant rea­­lizări cu totul deosebite în activitatea lor. Deoarece nu aveți doi ani de cînd vi s-a acordat treapta I, nu vi se poate acorda treapta II, decît dacă conducerea tării apreciază că aveți uni­re­zultate cu totul deosebite. Brigada de descărcători de la Depozitul gara Tarcău al de cherestea UEIL Bicaz. Sînt obligați să lucreze în­tre 10—16 ore pe zi, inclusiv zilele de odihnă și sărbători legale. Conducerea refuză să le plătească unității ore suplimentare și să le acorde timp liber în compensare. Cînd și-au cerut drepturile, șeful de secție a luat unele măsuri de intimidare împo­triva lor, întreabă cum tre­buie să procedeze pentru a obține drepturile. Răspuns. Dacă se proce­dează așa cum arătați în scrisoare este greșit și tre­buie să de partid sesizați organizația și comitetul de sindicat din întreprindere pentru a se lua măsuri îm­potriva celor vinovați. Drep­tul la muncă cît și cel la odihnă sînt drepturi garan­tate prin constituție și ni­mănui nu-i este permis să le încalce, indiferent de funcția pa care o ocupă. Conducerea unității este obligată să ia măsuri de organizare a muncii, pentru a asigura timpul liber aie­­cărui salariat, deoarece «ra­te prestate peste program sunt considerate ore supli­mentare și ele pot fi efec­tuate cu aprobările legale și plătite conform art. 39/1 din Codul Muncii, cu sporurile cuvenite. Pentru perioada prestată in zilele de repaus săptămânal trebuie să vi se acorde timp liber ln com­pensare, în caz contrar tim­pul respectiv retribuindu­se cu un spor egal cu salariul tarifar în regie. Vă puteti adresa comisiei de judecată cerînd drepturile ce vi se cuvin pe cel mult un an in urmă. Tov. Butnarii Vasile — comuna Tămășeni ! Soția sa a născut un copil mort. în­treprinderea plante nale la care lucrează medici­refu­ză să i acorde ajutorul de înmormîntare, întreabă da­că are acest drept . Răspuns. Potrivit circu­larei Ministerului de Finanțe 684/1967, se acordă ajutor de deces pentru copilul născut mort, în cuantumul prevăzut de art. 880/1965, 18, al. I din H.C.M. Pentru obținerea ajutorului trebuie să pre­zentați următoarele acte­­ — adeverința eliberată de Consiliul popular pentru ob­ținerea ajutorului de deces după modelul anexă 15 la instrucțiunile M.A.L nr. 180/1960ț re — adeverința de înhuma­eliberată de Consiliul popular (copie certificată de administrația unității). — declarație dată de an­gajat, pe propria răspunde­re că a suportat toate chel­tuielile de înmormîntare. Tv MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE 15.55 Deschiderea emisiunii Fotbal­­ Dinamo București — Spartak Trnava ■, 17.50 Soliști îndrăgiți de mu­zică populară: Dumitru Soponj 18 Răspundem pre­zent­ 18.35 Mult e dulce și frumoasă...) 18.50 Con­fruntări; 19.10 Tragerea Pronoexpres) 19.20 1001 de seri) 19.30 Telejurnalul de seară) 20 Ancheta Tv. Idea­lul tinereții) 20.35 Tele­­cinematecar „Pisica își scoate ghearele"; 22.20 Tele­­globii 22.35 Tangouri celebre; 22.50 Telejurnalul de noapte; 23 închiderea emisiunii. Radio MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I l 15 Buletin de știri; 15.05 —­ 100 de legende ro­mânești; 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă; 16 Radiojurnal; 16.15 Țară mîndră, nouă țară­­ — cîntece și prelucrări corale; 16.30 Medalion George Grigoriu; 16.50 Pu­blicitate radio; 17 Antena tineretului; 17.30 Concert de muzică populară; 18 Orele serii; 20 Tableta de seară de Ion Frunzetti; 20.05 Zece melodii preferate; 20.40 Noi înregistrări cu orchestra de muzică populară dirijată de Dezideriu Ardeleanu ; 20.55 Știința la zi; 21 Revista șlagărelor; 21.30 Noutăți discografice; 22 Radiojurnal; 22.30 Concert de seară; 22.55 Moment poetic; 23 Concert de seară; 24 Buletin de știri; nocturnă; 0.03 — 6 Estrada (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00; 5.00). PROGRAMUL II 15 Muzică ușoară; 15.20 Fragmente din opera „Mota­nul încălțat" de Cornel Trăi­­lescu; 15.40 Instrumente populare românești: cobza, naiul și țambalul; 16 Radio­jurnal; 16.15 Divertisment pentru orchestră de coarde și două clarinete de Dumitru Capoianu; 16.50 Pe teme medicale; 22 Muzică sim­fonică ; 22.30 Universitatea radio; 22.45 Muzică ușoară; 23 Buletin de știri ; 23.05 Mozart, ieri și azi ; 23.50 Recital de clavecin George Malcolm ; 0.22 Pagini din operete ; 0.55—1 Buletin de știri. JOI, 16 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I­ I Muzică și actualități; 9.30 Odă limbii române; 10 Buletin de Știri; 10.05 Muzi­că populară ; 10.30 Clubul călătorilor; 11 Buletin de știri; 11.05 Muzică ușoară; 11.15 Din țările socialiste; 11.30 Sub mindre flamuri; 12 Melodii de H. Mălineanu; 12.10 Recital de operă Leila Cincu; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat; 13 Radio­jurnal; 13.15 Avanpremieră cotidiană; 13.27 Cintecul e pretutindeni; 14 Compozito­rul săptămînii — Edvard Grieg; 14.40 Muzică popu­lară. PROGRAMUL II 8.25 Două schițe simfonice; 9 Coruri bărbătești; 9.15 Arii din operetele lui Kalman; 9.30 Buletin de știri; 9.35 Orchestra de muzică popu­lară; 10 Opera „Prometeu" de Doru Popovici; 10.41 Tineri interpreți de muzică ușoară; 11 Soliști de muzică populară; 11.30 Muzică ușoară; 11.55 Știința la zi; 12 Buletin de știri; 12.03 Avan­premieră cotidiană; 12.15 Muzică ușoară de Ion Stavăr și Ion Rădulescu; 12.30 Opereta „Veronique" de Messager (fragmente); 13 Radiojurnal­, 13.15 Varietăți muzicale; 14 Buletin de știri; 14.05 Doine, cîntece și jocuri populare; 14.30 Ateneu. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pa­noramic (tei. 12247) : „Un loc pentru îndrăgostiți” — o coproducție italo-franceză realizată de Vittorio de Sica cu concursul actorilor Faye Dunaway și Marcello Mas­­troianni (10, 15, 17, 19, 21). — Pietricica (tel. 12404): „Vă place Brahms?" — re­gizorul Anatole Litvak sem­nează o peliculă de mare sensibilitate, pe al cărei ge­neric strălucesc numele ac­torilor Ingrid Bergman, Yves Montand și Anthony Per­kins (10.30, 14.30. 16.30, 18.30, 20.30). ROMAN — 23 August tel 1572) i »Secretul pla­netei maimuțelor* — pro­ducție a studiourilor ameri­cane, continuare a filmului „Planeta maimuțelor*) ac­­țiunea se desfășoară în a­­nul... 3955 (10. 15, 17. 19, 21). — Victoria (tel. 1770) . „Cortul roșu* (două serii) — coproducție ce reînvie pe sovieto-italiană ecran poves­tea expediției polare orga­nizată de Umberto Nobile în anul 1928; cu Peter Finch și Claudia Cardinale (15, 17.30, 20). K­a TIRGU NEAMȚ — Virto­­(tei. 306): „Singură, tate to doi? — cineaștii po­lonezi vă propun un film despre divergențele ome­nești, despre curentul sub­teran al răului care submi­nează relațiile dintre oa­meni (16, 18, 20). TARCAU: „D-ale carna­valului“ — adaptare cine­­matografică a piesei lui Ca­­ragiale, realizată în studioul București (16, 18, 20). Citadină pietroasă.

Next