Ceahlăul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1584)
1973-03-28 / nr. 1581
Pag. 2 r CUVINTUL OPINIEI PUBLICE Cetățenii sesizează și propun H Dumitru Păduraru din Roman, strada Rînduneielor nr. 5, ap. 1, propune următoarele : Cabinetul medical al comisiei de expertiză din Roman să fie mutat la parterul policlinicii, de la ultimul etaj unde se află în prezent. Semnatarul scrisorii își motivează propunerea pe faptul că la un astfel de cabinet nu vin decît acei bolnavi ce trebuie scoși la pensie, bătrîni, invalizi, accidentați, cărora le vine foarte greu să escaladeze treptele clădirii. HI Gh. Păunescu din Neamț reclamă faptul că Piatra fabrica de tîmplărie n-a montat jgheaburi și burlane la clădirea pe care o are de-a lungul străzii Bistrița, din care cauză apa provenită din topirea zăpezii, a țurțurilor de gheață, din ploi, se scurge în stradă. Or, cum acolo, în fața autogării, afluența este foarte mare și pe acea arteră se realizează traficul greu al orașului, pietonii sunt nevoiți să suporte consecințele. Ce măsuri se gîndește să ia conducerea acestei unități ? H Aurel Dudău din Chei a venit joi, 22 martie Bicaz Piatra Neamț. Printre alte treia buri personale, avea nevoie să scoată o copie de pe o hotărîre judecătorească. La biroul de copiat acte din fața Notariatului de stat, unde dactilografa stătea de vorbă cu cineva, a fost îndemnat să vină a doua zi, alergat la Complexul meșteșugăresc al Cooperativei „Deservirea", vizavi de cinematograful „Pietricica". Acolo a primit un răspuns și mai și : „Nu vă putem servi decît peste 3 zile". Omul întreabă : de ce pentru un serviciu atît de modest trebuie să facă alte drumuri tocmai de la Bicaz Chei ? HI Ion Ispas, salariat al Oficiului P.T.T.R. Piatra Neamț, își exprimă convingerea că și locuitorii cartierului Dărmănești, odată cu sosirea primăverii, vor depune toate eforturile pentru ca prin muncă patriotică să curețe și să amenajeze împrejurul blocurilor, să pună iarbă și flori și apoi să contribuie cu toții la menținerea a ceea ce realizează. fi Intr-o scrisoare, al cărei semnatar rămîne pentru noi indescifrabil, ni se semnalează că la baia municipală din Piatra Neamț sînt unele deficiențe care ar trebui să stea în atenția organelor de resort, inclusiv a municipalității : instalații sanitare defecte, pereți, geamuri și uși nu destul de curate etc. Propunerea . Inspectoratul sanitar de stat să-și trimită emisarii și într-acolo. Un număr care pătează un nume in ziua de 20 martie, la orele 18, m-am urcat în autobuzul 31-NT-857 pentru mă deplasa din centrul oraașului Piatra Neamț pînă in cartierul Precista. Am citat un bilet de 0,50 solilei, l-am primit, dar n-am mai apucat să iau și restul de 0,50 lei, pentru că aceștia au alunecat după cușeta taxatoarei tocmai într-o geantă care parcă stătea special deschisă pentru așa ceva. In zadar i-am explicat acestei femei situația, n-am reușit s-o lămuresc. Ținea morțiș că mi-a dat o dată restul și să-mi văd de treabă. Au intervenit și alți cetățeni pentru a o lămuri, dar din ea ne-a pus pe toți la punct cu vocabularul ei trivial. (S-ar părea că acesta este principalul criteriu în angajarea acestor salariate). Ce crede conducerea întreprinderii comunale din Piatra Neamț despre comportarea acestei taxatoare ? Părerea noastră este că, chiar dacă de ochii călătorilor se ascunde după numărul 191, un nume tot este pătat , cel al întreprinderii. Eugenia ATANASIU Piatra Neamț I Cînd va fi curata și pǎstrata albia Cuejdiului? Regret întotdeauna cînd zăpada pleacă de pe meleagurile noastre, îmi place imaculat și fără sfîrșit, albul îmi place gălăginilor pe berdeluș, viteza copicu care alunecă schiorii printre porți. Regret însă cînd pleacă zăpada și pentru un mai prozaic, pentru că aspect în urma ei lasă să se vadă cit de gospodari sunt unii cetățeni ai orașului. Să mă opresc la aspectul pe care-l are Cuiejdiul în aceste zile, un adevărat depozit de gunoaie. Și de o parte și de alta a pîrîului, de jos de la podul din dreptul spitalului și pină sus, spre Gîrcina, sînt aruncate în albia lui sticle, cazane sparte, roți de cauciuc, resturi de bucătărie, tot ce nu trebuie la casa omului. Pe plan național s-a elaborat o lege pentru protecția mediului ambiant. rea igienică a albiei întrețineapelor nu se încadrează oare in această lege ? Despre lipsa de curățenie a albiei pinului Cuiejdi s-a scris de multe ori și tot de multe ori s-au luat măsuri de îndepărtare a gunoaielor. Ne întrebăm însă , oare cetățenii ce locuiesc pe Cuiejdiului nu pot fi malurile determinați să-și construiască lăzi de gunoi și, să respecte igiena orașului ? Oare municipalitatea pietreană n-are mijloace de educație pentru asemenea cetățeni ? E. BUCUR Semnale recepționate . Serviciul difuzării presei din cadrul Direcției județene de poștă și telecomunicații ne răspunde la semnalul publicat în nr. 1.563 sub titlul „Cetățenii sesizează“, răspuns din care desprindem faptul că în adevăr, din cauza neatenției la cartarea corespondenței, factorul care distribuie scrisorile în cartierul Precista a introdus în mod greșit o astfel de scrisoare în cutia poștală de la blocul B2. Primitorul, văzînd că scrisoarea nu-i aparține, nu a sesizat a doua zi factorul pentru ca scrisoarea să fie îndrumată la destinație, ci a pus-o în afișier. Pentru a evita pe viitor astfel de reclamații, factori, atrăgîndu-li-se cazul a fost prelucrat cu colectivul de atenția pentru cartarea mai cu grijă a corespondenței în perioadele aglomerate. Mihai Florea din anexa Doamna a municipiului Piatra Neamț s-a adresat ziarului în legătură cu unele cerințe ale locuitorilor din această așezare. Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului, examinînd aceste probleme, ne răspunde. Autobuzele ICPN — 4 curse pe zi—au circulat cu regularitate pe traseul Doamna pînă la începutul lui februarie. Din cauza gheții pe timpul iernii, cît și a unei curbe, mașinile derapau, existînd pericolul lunecării în lacul de acumulare. Pentru a preveni acest lucru, ICPN a dispus suspendarea autobuzelor în zilele cînd starea drumului nu permitea deplină siguranță pentru călători. Este adevărat că autobuzul care transportă muncitorii forestieri circulă, dar el este de capacitate mai mică, ceea ce permite înscrierea în curba amintită. Colectarea și amenajarea torentelor și pîraielor din zonă, precum și amenajarea drumului se vor executa în cadrul acțiunilor de muncă patriotică din acest an și vor începe imediat ce starea vremii va permite. Consiliul popular municipal a inițiat înființarea unei unități alimentare la Doamna, într-o cameră oferită de unul din locuitorii care, eventual, ar putea fi angajat gestionar. Nu s-a găsit însă nici camera, nici omul potrivit, iar soluția construcției unui local din fonduri colectate în acest sens nu poate fi folosită decît în localități mult mai populate. Același răspuns e valabil și în legătură cu instalarea unui telefon public. Informație, cunoaștere, cultură Din activitatea comisiilor F.U.S. pentru răspîndirea cunoștințelor științifice $j. La Bicaz, în sala laboratorului Fabricii de ciment, inginera Maria Manolache, a susținut la 20 martie, expunerea intitulată „Diferite metode pentru determinarea rezistențelor la ciment", iar în sala „Azbociment" inginerul Moise Pascaru a conferențiat, la 21 martie, despre „Posibilități moderne de diversificare a produselor de azbociment". La Carieră (Bicaz Chei), muncitorii de aici au ascultat, la 22 martie, expunerea intitulată „Mecanizarea transporturilor în galeriile de înaintare la evacuarea sterilului", susținută de inginerul Dan Sîrbulescu. La 22 martie, prof. Vasile Obreja a susținut la căminul cultural din Răucești o expunere despre „Combaterea poluării apei". Manifestarea a fost însoțită cu proiecții de diapozitive.U După ce, la 21 martie, la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, circa 300 de tineri au audiat un reușit buletin de informare științifică organizat aici, la 25 martie, un public, format, de asemenea din tineri, a ascultat expunerea „Apariția și evoluția omului pe treptele universului animal", susținută de Horia Ciugudean, metodist la această instituție. In ziua de 25 martie, la căminul cultural din Bahna, prof. Elena Ouatu a conferențiat despre „Importanța istorică a creării Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România". Manifestarea a fost prilejuită de împlinirea la 31 martie a 80 de ani de la constituirea acestuia. O manifestare asemănătoare a avut loc, săptămîna trecută, la Timișești. Se Continuă în întregul județ acțiunea de popularizare a legilor țării, pentru dezvoltarea conștiinței juridice a maselor. In acest context, la Casa de cultură din Bicaz, juristul Alexandru Casapu a vorbit publicului la 23 martie, despre „Codul Familiei". Tot în cursul săptămînii trecute s-au mai desfășurat activități pe această linie la Bahna (unde s-au prelucrat legile nr. 4/1970 a organizării producției și a muncii în agricultură și nr. 12/1968, cu privire la apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole), la Butnărești (Secueni), Timișești și în alte comune. Sub titulatura „Fenomene fizice folosite de om în viața de toate zilele", un public numeros din Gîdinți, comuna Sagna, a asistat, la 22 martie, o interesantă ședință de experimente științifice, realizată de profesoara Elena Păduraru. * CEAHLĂUL Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România, de la a cărei constituire se vor împlini infestat, curînd 80 de ani, s-a maprin ceea ce a avut mai bun în programul și activitatea sa practică, ca cel mai înaintat partid politic din România sfîrșitului de veac XIX, ca primă organizație politică, la scară națională, a clasei noastre muncitoare călăuzită de principiile socialismului științific. „Crearea, în 1893, a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu — constituie un moment de însemnătate istorică în dezvoltarea luptelor sociale din țara noastră, în organizarea clasei muncitoare pe plan național, începutul afirmării sale în principalele probleme care frămîntau viața social-politică a societății din acea vreme“. P.S.D.M.R. și-a spus cuvîntul de pe pozițiile socialismului științific în legătură cu viitorul societății românești, a preconizat soluții concrete, în conformitate cu interesele de clasă și aspirațiile proletariatului, cu privire la industrializarea ma agiar-țărănească, țării, probleme săvârșirea unității noastre naționale, democratizarea țării, îmbinarea organică a patriotismului cu internaționalismul. Idealul fundamental exprimat în programul P.S.D.M.R. a fost „desființarea proprietății private asupra mijloacelor de producție și prefacerea lor în proprietate socială ... distrugerea societății burgheze și întemeierea societății socialiste“. Ziarul socialist „Lumea nouă", exprimînd punctul de vedere al PSDMR, releva că dezvoltarea țării pe temelia industriei era o stringentă necesitate : „întemeierea industriei se impune la noi cu atîta seriozitate, încît nepăsarea în această privință poate norociri aduce cele mai mari neasupra țării. România nu poate rămîne o țară agricolă.. . trebuie creată în România industria mare". Primul partid al clasei noastre muncitoare s-a pronunțat în principiu pentru forma de guvernămînt republicană. Condamnînd guvernul burghezo-moșieresc maghiar pentru politica sa de asuprire națională și de dezbinare a oamenilor muncii români și maghiari, PSDMR considera că cei ce muncesc români și maghiari își vor rezolva problemele lor „printr-o înțelegere frățească, atunci cînd vor dispune de soarta lor“. PSDMR a dat noi valențe tradițiilor internaționaliste ale mișcării revoluționare muncitorești și socialiste de pînă atunci. Convinsă fiind că împotriva burghceziei internaționale este necesară „unirea și solidaritatea, fără deosebire de naționalitate și religie“, social-democrația română își îndeplinea „obligațiile ce decurg din principiul internaționalismului proletar". In acest sens, subliniem legăturile PSDMR cu Internaționala a II-a, mișcarea revoluționară rusă, partidele social-democrate din Germania și Austria, Partidul socialist italian, partidele muncitorilor din Franța și Belgia, precum și informarea, prin intermediul presei, despre activitatea socialiștilor din Serbia, Polonia, Danemarca, Norvegia, Spania. Cu toate că în activitatea teoretică și practică a PSDMR au existat o serie de limite, explicabile pentru acea vreme, idealul său fundamental — întemeierea societății socialiste — și strădania de a găsi soluții originale, conform cu realitățile din România, gravelor probleme ce confruntau țara, eforturile pentru a spori contribuția mișcării noastre muncitorești la lupta proletariatului internațional ș. a. au însuflețit luptele revoluționare ce au urmat dezorganizării vremelnice a partidului. Partea înaintată a proletariatului, militanții revoluționari I. C. Frimu, Ștefan Gheorghiu, Mihail Gh. Bujor, Alecu Constantinescu, Vasile Anagnoste au dus mai departe mișcarea muncitorească, reușind să reorganizeze, mai întîi activitatea sindicală, iar apoi, partidul socialist din România. Partidul Social - Democrat refăcut în 1910 își revindeca, pe bună dreptate, patrimoniul tradițiilor mișcării socialiste și ale partidului clasei muncitoare în perioada de pînă la 1900 : „Ca o adîncă necesitate, izvorîtă din frămîntările și luptele proletariatului industrial din România răsare azi noul partid social — democrat, vrednic vlăstar al vechii rădăcini socialiste pe care nimic n-a putut-o distruge, considerînd ca patrimoniu legitim al său, pe lingă adevărurile socialismului științific, tradițiunile și întreaga literatură socialistă română de 30 de ani încoace". Odată cu crearea Partidului Comunist Român, clasa noastră muncitoare a fost prezentă și și-a spus nimentele cuvîntul în toate elemai importante ale țării, situîndu-se în fruntea luptei pentru progres social. Partidul Comunist Român este continuatorul direct al mișcării muncitorești revoluționare socialiste din România cu o vechime de aproape un secol. In existența sa de peste o jumătate de veac, partidul comuniștilor din România și-a îndeplinit cu cinste misiunea pe care și-a asumat-o în fața clasei muncitoare, a întregului popor. Desfășurînd o prodigioasă activitate organizatorică, politică și ideologică, Partidul Comunist Român a asigurat înfăptuirea pas cu pas, a celor mai înalte idealuri ale poporului : răsturnarea de la conducere a claselor exploatatoare și desființarea lor, cucerirea muncitoare, puterii de către clasa împreună cu țărănimea și celelalte pături de oameni ai muncii, refacerea și modernizarea economiei naționale, făurirea socialiste, relațiilor de producție organizarea întregii societăți pe principii noi, promovarea unei largi democrații, asigurarea unei reale suveranități și independențe a țării, creșterea continuă a nivelului de trai material și cultural al tuturor celor ce muncesc. Sub conducerea Partidului Comunist Român clasa noastră muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, toți cei ce muncesc, fără deosebire de naționalitate, au transformat în realitate idealul celui dintîi, partid al proletariatului din România : întemeierea societății socialiste. Această victorie epocală a poporului consecvenței nostru este rezultatul neabătut, cu care partidul nostru s-a călăuzit de principiile fundamentale ale marxism-leninismului. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, „Mișcarea noastră revoluționari și-a bazat întotdeauna activitatea pe învățătura lui Marx și Engels ; tocmai datorită acestui fapt, atît mișcarea revoluționară din trecut, cît mai cu seamă Partidul Comunist Român au putut și au reușit sa conducă cu succes luptele sociale și naționale din patria noastră, să ducă la victorie de clasa marile bătălii desfășurate muncitoare, de celelalte forțe nostru revoluționare, de întregul popor pentru răsturnarea asupririi burghezo-moșierești, pentru construcția socialismului". Concepînd teoria marxist-leninistă ca o știință vie, partidul nostru a aplicat-o creator în funcție de condițiile concret-istorice ale României, aducîndu-și o însemnată contribuție la împrospătarea și îmbogățirea neîncetată a esenței sale. Documentele Congreselor al IX-lea și al X-lea, ale Conferințelor Naționale din 1967 și 1972 ale PCR, întreaga activitate partidului ulterioară acestor marețe evenimente relevă vastitatea operei teoretice întreprinse de partid în această direcție, operă în cadrul căreia au fost supuse unei investigări multilaterale, aprofundate, principalele probleme ale politicii interne și internaționale, înlăturîndu-se tezele și aprecierile depășite de viață, elaborîndu-se soluții noi, adecvate noilor cerințe ale dezvoltării sociale, care au deschis largi orizonturi și au generat îmbunătățiri în toate domeniile construcției socialiste. Aniversarea a 80 de ani de la crearea PSDMR constituie pentru toți cei ce muncesc din județul Neamț, ca de altfel pentru întregul popor, o sărbătoare a forței și continuității mișcării noastre muncitorești — una dintre cele mai vechi mișcări din lume ale proletariatului organizat politic, a consecvenței ei revoluționare, a glorioaselor sale tradiții continuate și ridicate pe noi culmi de către Partidul Comunist Român. V. BILCU, activist al Comitetului județean de partid flIEMEIESEA SOCIETĂȚII SOCIALISTE - IDEALUL CELUI IMN PARTID M CLASEI MUNCITOARE DN ROMÂNIA nr mii mii m Ii ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Pentru publicul spectator pietrean, o secvență „in avanpremieră“ (cu Claudia Cardinale și Alberto Sordi) din filmul italian „Frumos, onest, emigrat in Australia“, programat începînd de miine la cinematograful „Pietricica". Biroul de turism pentru tineret organizează, pentru tinerii pînă la 30 ani, excursii în străinătate pe următoarele trasee: 9S FRANȚA, Paris — Valea Loirei — Tours — Nantes — Boule — Chartres — Paris. Se asigură transportul cu avionul, iar prețul este de 5.200 lei de persoană. Durata excursiei — de 15 zile (între 1—15 august a.c.). H ITALIA (între 11—25 august). Inscriindu-vă la această excursie, care costă 4.500 lei de în cursul săptămînii trecute, la Piatra Neamț s-a desfășurat faza județeană a concursului de bună servire Mercur, adresat tinerilor uteciști din comerțul de stat. Participanții la această etapă — cei 16 tineri calificați din fazele de masă — și-au disputat întîietatea la meseriile : vînzător textile-încălțăminte (cîștigătorii Virginia Boldeanu, Maria Grigoraș și Maria Năstase toate lucrătoare în cadrul O.C.L. Produse industriale Piatra Neamț), vînzător produse alimentare (pe primele locuri s-au situat Ecaterina Popa, O.C.L. Alimentara Piatra Neamț , Maria Pelin, O.C.L. Mixt Roman , Vasile Baroi, O.C.L. Alimentara Piatra persoană, veți putea vizita Roma — Neapole — Pompei — Capri — Capufelio — Salerno — Amalfi — Roma (transportul se face cu avionul). înscrierile (la ambele execursii) se primesc pînă la 30 martie. Relații suplimentare la telefon 14686 sau 13690. Neamț) și la meseria de vînzător produse metalo-chimice (cîștigător —- Constantin Goian, de la O.C.L. Produse industriale Piatra Neamț). Câștigătorilor li s-au înmînat premii din partea Comitetului județean U.T.C. și diplome din partea Direcției comerciale județene. In luna aprilie primul clasat de la fiecare meserie va participa la faza pe țară a concursului. fie Duminică, formațiile artistice ale liceului pedagogic „Gheorghe Asachi" au prezentat un frumos program artistic în satele Bistrița și Pîngărați, unde peste 600 de spectatori au aplaudat cu căldură măiestria tinerilor artiști amatori. Duminica viitoare, spectacole asemănătoare vor fi prezentate la Dobreni și Negrești. La Ședința filialei U.S.Ș.M. Bisericani, desfășurată recent în sala de festivități a sanatoriului — ne informează corespondența Eufrosina Stîngu — a propus celor aproape 50 de participanți, membri ai filialei, dezbaterea următoarelor teme : „Poluarea mediului" (dr. Mircea Onofrei), „Coordonate (asist, principal deontologice" N. Pricop), „Școala ne inițiază, colectivul de muncă ne formează" (surori medicale Didina Niculescu și Ortansa Talița), „Rolul cadrelor medii sanitare in pregătirea și asistarea examenelor clinice și de in mediul sanatorial" laborator (soră șefă Maria Straii, asistentă laborator Elena State). EXCURSII IN STRĂINĂTATE PRIN B.T.T. Rezultatele fazei județene a concursului de bună servire „MERCUR“ SCRISORI PE ADRESA REDACȚIEI Dimitrie T. Avarvarei — Răucești , Virginia Cozma — Tîrgu Neamț ; loan I. Blanariu — Sovoaia ; Lazăr Popa — Roman ; Eugen Cuharschi — Piatra Neamț; Floarea Imbria — Piatra Neamț; Jan Țăranu — Bistrița ; Ion N. Girovanu — Cuts Miercuri, 28 martie 1973 GLNDUII Șî FAPTA • în confruntare cu normele etice ale orînduirii noastre Și civilizația străzii trebuie apărată Obișnuința noastră de a folosi strada pentru rosturile ei ne este uneori jenată intempestiv de o categorie de indivizi asupra cărora îți oprești fără să vrei ochii, deoarece ținuta acestora pare împrumutată, gratuit, printr-o proastă inspirație, din afișe de panoramă. Toți sau aproape toți, fără nici un fel de ocupație, au început să pună stăpînire trîndavă prin restaurante, baruri sau cofetării. Degajați de orice alte preocupări, frecventînd un mediu vicios, multe din faptele lor au nemijlocit corespondență cu articolele din Codul penal sau decretele contravenționale. Tineri cărora statul nostru le oferă infinite posibilități de a duce o viață cinstită inexplicabil, sinuozitatea preferă, dubioasă a cîștigurilor necinstite sau a unei existențe parazitare. In ultimul timp, Judecătoria din municipiul Roman a aplicat sancțiuni contravenționale cu închisoare unor astfel de indivizi, depistați de către organele de miliție în atari împrejurări. Așa, de pildă, a fost sancționată contravențional, cu 6 luni închisoare, numita Zamfira Miron, din comuna Dulcești, pentru tulburarea liniștei și comportare imorală publice Săvîrșind aceeași infracțiune, au mai fost sancționate cu închisoare și Ana Chiriță, din comuna Zănești, Maria Aioanei, din comuna Sagna — toate fără nici un fel de ocupație, avînd repetate sancțiuni contravenționale pentru fapte identice. Pentru tulburarea liniștei în localurile publice, pe care le frecventau permanent, întrucît nu erau încadrați în cîmpul muncii, li s-au aplicat uni contravenționale și lui IancuiIon Asîiei, Viorel-Petru Lupu, Constantin Țanco — din municipiul Roman. Toți aceștia sunt capabili de muncă, dar nu lucrează nicăieri, unii nici n-au încercat măcar să se angajeze, alții au părăsit locurile de muncă unde s-au angajat, preferind un mod de viață condamnabil. Astfel, s-au trezit că încep o existență dubioasă, greu se mai puteau din care cu deși, pretutindeni au sustrage, întîlnit oameni, i-au văzut muncind, bucurîndu-se, trăind, oameni care„ ori cum le-ar fi întins o mînă de ajutor. Măsurile legislative în vigoare constituie pentru aceștia un corectiv necesar al modului de a privi viața, cu scopul de a se înlătura manifestările antisociale, contrare regulilor noastre de conviețuire, și a se combate toate concepțiile străine principiilor de viață socialistă. Asemenea măsuri se justifică, întrucît avem nevoie de o atmosferă ozonantă a străzii, a locurilor de agrement și destindere după o zi de muncă, avem nevoile liniștea ceasurilor de pacei care muncim și ne străduim zi cu zi să contribuim cu toate forțele la succesele repurtate de poporul nostru '1 ° Pera de construcție socialistă. Avem obligația și este necesar ca pe toți acești tineri să-i învățăm să măsoare timpul — pe care-l irosesc acum — în crariile trepidante ale ritmurilor contemporane, să le facem loc alaturi de noi în colectivele de muncă, acolo unde sunt adunate adevăratele noastre frumuseți, cu care ne mîndrim. Pentru că numai așa vom putea valorifica acel simț fundamental al cinstei și hărniciei, așezat astăzi pe baze morale adinei și de neclintit. I. POP Procuror la procuratura locală Roman Vj f