Ceahlăul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1584)

1973-03-28 / nr. 1581

Pag. 2 r CU­VINT­UL OPINIEI PUBLICE Cetățenii sesizează și propun H Dumitru Păduraru din Roman, strada Rînduneielor nr. 5, ap. 1, propune următoarele : Cabinetul medical al comisiei de expertiză din Roman să fie mutat la parterul policlinicii, de la ultimul etaj unde se află în prezent. Semnatarul scrisorii își motivează propunerea pe fap­tul că la un astfel de cabinet nu vin decît acei bolnavi ce tre­buie scoși la pensie, bătrîni, in­valizi, accidentați, cărora le vine foarte greu să escaladeze treptele clădirii. HI Gh. Păunescu din Neam­ț reclamă faptul că Piatra fa­brica de tîmplărie n-a montat jgheaburi și burlane la clădirea pe care o are de-a lungul stră­zii Bistrița, din care cauză apa provenită din topirea zăpezii, a țurțurilor de gheață, din ploi, se scurge în stradă. Or, cum a­­colo, în fața autogării, afluența este foarte mare și pe acea ar­teră se realizează traficul greu al orașului, pietonii sunt nevoiți să suporte consecințele. Ce mă­suri se gîndește să ia conduce­rea acestei unități ? H Aurel Dudău din Chei a venit joi, 22 martie Bicaz Piatra Neamț. Printre alte tre­ia buri personale, avea nevoie să scoată o copie de pe o hotărîre judecătorească. La biroul de co­piat acte din fața Notariatului de stat, unde dactilografa stătea de vorbă cu cineva, a fost în­demnat să vină a doua zi, alergat la Complexul meșteșu­­­găresc al Cooperativei „Deservi­rea", vizavi de cinematograful „Pietricica". Acolo a primit un răspuns și mai și : „Nu vă pu­tem servi decît peste 3 zile". Omul întreabă : de ce pentru un serviciu atît de modest tre­buie să facă alte drumuri tocmai de la Bicaz Chei ? HI Ion Ispas, salariat al Ofi­ciului P.T.T.R. Piatra Neamț, își exprimă convingerea că și locuitorii cartierului Dărmă­­nești, odată cu sosirea primă­verii, vor depune toate efortu­rile pentru ca prin muncă pa­triotică să curețe și să amena­jeze împrejurul blocurilor, să pună iarbă și flori și apoi să contribuie cu toții la menținerea a ceea ce realizează. fi­ Intr-o scrisoare, al cărei semnatar rămîne pentru noi indescifrabil, ni se semnalează că la baia municipală din Pia­tra Neamț sînt unele deficiențe care ar trebui să stea în aten­ția organelor de resort, inclusiv a municipalității : instalații sa­nitare defecte, pereți, geamuri și uși nu destul de curate etc. Pro­punerea . Inspectoratul sanitar de stat să-și trimită emisarii și într-acolo. Un număr care pătează un nume in ziua de 20 martie, la orele 18, m-am urcat în au­tobuzul 31-NT-857 pentru mă deplasa din centrul ora­a­șului Piatra Neamț pînă in cartierul Precista. Am citat un bilet de 0,50 soli­lei, l-am primit, dar n-am mai apucat să iau și restul de 0,50 lei, pentru că aceștia au alu­necat după cușeta taxatoarei tocmai într-o geantă care parcă stătea special deschisă pentru așa ceva. In zadar i-am explicat acestei femei situația, n-am reușit s-o lă­muresc. Ținea morțiș că mi-a dat o dată restul și să-mi văd de treabă. Au intervenit și alți cetățeni pentru a o lămuri, dar din ea ne-a pus pe toți la punct cu vocabularul ei trivial. (S-ar părea că a­­cesta este principalul criteriu în angajarea acestor salari­ate). Ce crede conducerea între­prinderii comunale din Piatra Neamț despre comportarea a­­cestei taxatoare ? Părerea noastră este că, chiar dacă de ochii călători­lor se ascunde după numărul 191, un nume tot este pătat , cel al întreprinderii. Eugenia ATANASIU Piatra Neamț I Cînd va fi curata și pǎstrata albia Cuejdiului? Regret întotdeauna cînd ză­pada pleacă de pe meleaguri­le noastre, îmi place imaculat și fără sfîrșit, albul îmi place gălăgin­ilor pe berdeluș, viteza copi­cu care alunecă schiorii printre porți. Regret însă cînd pleacă zăpada și pentru un mai prozaic, pentru că aspect în urma ei lasă să se vadă cit de gospodari sunt unii cetă­țeni ai orașului. Să mă opresc la aspectul pe care-l are Cu­­iejdiul în aceste zile, un ade­vărat depozit de gunoaie. Și de o parte și de alta a pîrî­­ului, de jos de la podul din dreptul spitalului și pină sus, spre Gîrcina, sînt aruncate în albia lui sticle, cazane sparte, roți de cauciuc, res­turi de bucătărie, tot ce nu trebuie la casa omului. Pe plan național s-a elabo­rat o lege pentru protecția mediului ambiant. rea igienică a albiei întreține­apelor nu se încadrează oare in a­­ceastă lege ? Despre lipsa de curățenie a albiei pinului Cuiejdi s-a scris de multe ori și tot de multe ori s-au luat măsuri de îndepărtare a gunoaielor. Ne întrebăm însă , oare cetățe­nii ce locuiesc pe Cuiejdiului nu pot fi malurile deter­minați să-și construiască lăzi de gunoi și, să respecte igie­na orașului ? Oare municipa­litatea pietreană n-are mij­loace de educație pentru a­­semenea cetățeni ? E. BUCUR Semnale recepționate . Serviciul difuzării presei din cadrul Direcției județene de poștă și telecomunicații ne răspunde la semnalul publicat în nr. 1.563 sub titlul „Cetățenii sesizează“, răspuns din care desprin­dem faptul că în adevăr, din cauza neatenției la cartarea cores­pondenței, factorul care distribuie scrisorile în cartierul Precista a introdus în mod greșit o astfel de scrisoare în cutia poștală de la blocul B2. Primitorul, văzînd că scrisoarea nu-i aparține, nu a sesizat a doua zi factorul pentru ca scrisoarea să fie îndrumată la destinație, ci a pus-o în afișier. Pentru a evita pe viitor astfel de reclamații, factori, atrăgîndu-li-se cazul a fost prelucrat cu colectivul­ de atenția pentru cartarea mai cu grijă a corespondenței în perioadele aglomerate.­­ Mihai Florea din anexa Doamna a municipiului Piatra Neamț s-a adresat ziarului în legătură cu­ unele cerințe ale locuitorilor din această așezare. Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului, examinînd­ aceste probleme, ne răspunde.­ Autobuzele ICPN — 4 curse pe zi—au circulat cu regularitate pe traseul Doamna pînă la începutul lui februarie. Din cauza gheții pe timpul iernii, cît și a unei curbe, mașinile derapau, existînd pericolul lunecării în lacul de acumulare. Pentru a preveni acest lucru, ICPN a dispus suspendarea autobuzelor în zilele cînd starea drumului nu permitea deplină siguranță pentru călători. Este adevărat că autobuzul care transportă muncitorii forestieri circulă, dar el este de capacitate mai mică, ceea ce permite în­scrierea în curba amintită. Colectarea și amenajarea torentelor și pîraielor din zonă, precum și amenajarea drumului se vor executa în cadrul acțiunilor de muncă patriotică din acest an și vor începe imediat ce starea vremii va permite. Consiliul popular municipal a inițiat înființarea unei uni­tăți alimentare la Doamna, într-o cameră oferită de unul din locuitorii care, eventual, ar putea fi angajat gestionar. Nu s-a găsit însă nici camera, nici omul potrivit, iar soluția construcției unui local din fonduri colectate în acest sens nu poate fi folo­sită decît în localități mult mai populate. Același răspuns e valabil și în legătură cu instalarea unui telefon public. Informație, cunoaștere, cultură Din activitatea comisiilor F.U.S. pentru răspîndirea cunoștințelor științifice $j. La Bicaz, în sala laborato­rului Fabricii de ciment, ingi­nera Maria Manolache, a susți­nut la 20 martie, expunerea in­titulată „Diferite metode pentru determinarea rezistențelor la ci­ment", iar în sala „Azboci­ment" inginerul Moise Pascaru a conferențiat, la 21 martie, despre „Posibilități moderne de diversificare a produselor de azbociment". La Carieră (Bicaz Chei), muncitorii de aici au as­cultat, la 22 martie, expunerea intitulată „Mecanizarea trans­porturilor în galeriile de înain­tare la evacuarea sterilului", susținută de inginerul Dan Sîr­­bulescu.­­ La 22 martie, prof. Vasile Obreja a susținut la căminul cul­tural din Răucești o expunere despre „Combaterea poluării a­­­pei". Manifestarea a fost înso­­­țită cu proiecții de diapozitive.­­U După ce, la 21 martie, la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, circa 300 de tineri au audiat un reușit bule­tin de informare științifică or­ganizat aici, la 25 martie, un public, format, de asemenea din tineri, a ascultat expunerea „A­­pariția și evoluția omului pe treptele universului animal", susținută de Horia Ciugudean, metodist la această instituție. In ziua de 25 martie, la căminul cultural din Bahna, prof. Elena Ouatu a conferen­țiat despre „Importanța isto­rică a creării Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România". Manifestarea a fost prilejuită de împlinirea la 31 martie a 80 de ani de la con­stituirea acestuia. O manifesta­re asemănătoare a avut loc, săptămîna trecută, la Timișești. Se Continuă în întregul ju­deț acțiunea de popularizare a legilor țării, pentru dezvoltarea conștiinței juridice a maselor. In acest context, la Casa de cul­tură din Bicaz, juristul Alexan­dru Casapu a vorbit publicului la 23 martie, despre „Codul Fa­miliei". Tot în cursul săptămînii trecute s-au mai desfășurat ac­tivități pe această linie la Bah­na (unde s-au prelucrat legile nr. 4/1970 a organizării produc­ției și a muncii în agricultură și nr. 12/1968, cu privire la a­­părarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole), la Butnă­­rești (Secueni), Timișești și în alte comune.­­ Sub titulatura „Fenomene fizice folosite de om în viața de toate zilele", un public nu­meros din Gîdinți, comuna Sag­­na, a asistat, la 22 martie, o interesantă ședință de expe­ri­m­ente științifice, realizată de profesoara Elena Păduraru. * CEAHLĂUL Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România, de la a cărei constituire se vor îm­plini infestat, curînd 80 de ani, s-a ma­prin ceea ce a avut mai bun în programul și activi­tatea sa practică, ca cel mai îna­intat partid politic din România sfîrșitului de veac XIX, ca primă organizație politică, la scară na­țională, a clasei noastre munci­toare călăuzită de principiile socialismului științific. „Crearea, în 1893, a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România — sublinia tovară­șul Nicolae Ceaușescu — consti­tuie un moment de însemnătate istorică în dezvoltarea luptelor sociale din țara noastră, în orga­nizarea clasei muncitoare pe plan național, începutul afir­mării sale în principalele pro­bleme care frămîntau viața so­­cial-politică a societății din acea vreme“. P.S.D.M.R. și-a spus cuvîntul de pe pozițiile socialismului știin­țific în legătură cu viitorul so­cietății românești, a preconizat soluții concrete, în conformitate cu interesele de clasă și aspira­țiile proletariatului, cu privire la industrializarea ma agiar-țărănească, țării, proble­me săvârși­rea unității noastre naționale, democratizarea țării, îmbinarea organică a patriotismului cu in­ternaționalismul. Idealul fundamental exprimat în programul P.S.D.M.R. a fost „desființarea proprietății pri­vate asupra mijloacelor de pro­ducție și prefacerea lor în pro­prietate socială ... distrugerea societății burgheze și întemeie­rea societății socialiste“. Ziarul socialist „Lumea nouă", exprimînd punctul de vedere al PSDMR, releva că dezvoltarea țării pe temelia industriei era o stringentă necesitate : „înte­meierea industriei se impune la noi cu atîta seriozitate, încît nepăsarea în această privință poate norociri aduce cele mai mari ne­asupra țării. România nu poate rămîne o țară agrico­lă.. . trebuie creată în România industria mare". Primul partid al clasei noastre muncitoare s-a pronunțat în principiu pentru forma de guver­­nămînt republicană. Condam­­nînd guvernul burghezo-moșie­­resc maghiar pentru politica sa de asuprire națională și de dez­binare a oamenilor muncii ro­mâni și maghiari, PSDMR consi­dera că cei ce muncesc români și maghiari își vor rezolva pro­blemele lor „printr-o înțelegere frățească, atunci cînd vor dis­pune de soarta lor“. PSDMR a dat noi valențe tra­dițiilor internaționaliste ale miș­cării revoluționare muncitorești și socialiste de pînă atunci. Con­vinsă fiind că împotriva burgh­c­­e­ziei internaționale este necesară „unirea și solidaritatea, fără deo­sebire de naționalitate și religie“, social-democrația română își în­deplinea „obligațiile ce decurg din principiul internaționalis­m­ului proletar". In acest sens, subliniem legăturile PSDMR cu Internaționala a II-a, mișcarea revoluționară rusă, partidele social-democrate din Germania și Austria, Partidul socialist italian, partidele muncitorilor din Fran­ța și Belgia, precum și informa­rea, prin intermediul presei, des­pre activitatea socialiștilor din Serbia, Polonia, Danemarca, Norvegia, Spania. Cu toate că în activitatea teo­retică și practică a PSDMR au existat o serie de limite, expli­cabile pentru acea vreme,­­ idea­lul său fundamental — înteme­ierea societății socialiste — și strădania de a găsi soluții origi­nale, conform cu realitățile din România, gravelor probleme ce confruntau țara, eforturile pen­tru a spori contribuția mișcării noastre muncitorești la lupta proletariatului internațional ș. a. au însuflețit luptele revoluționa­re ce au urmat dezorganizării vremelnice a partidului. Partea înaintată a proletaria­tului, militanții revoluționari I. C. Frimu, Ștefan Gheorghiu, Mihail Gh. Bujor, Alecu Cons­­tantinescu, Vasile Anagnoste au dus mai departe mișcarea mun­citorească, reușind să reorganize­ze, mai întîi activitatea sindicală, iar apoi, partidul socialist din România. Partidul Social - De­mocrat refăcut în 1910 își re­­vindeca, pe bună dreptate, pa­trimoniul tradițiilor mișcării so­cialiste și ale partidului clasei muncitoare în perioada de pînă la 1900 : „Ca o adîncă necesi­tate, izvorîtă din frămîntările și luptele proletariatului industrial din România răsare azi noul partid social — democrat, vred­nic vlăstar al vechii rădăcini socialiste pe care nimic n-a putut-o distruge, considerînd ca patrimoniu legitim al său, pe lingă adevărurile socialismului științific, tradițiunile și întreaga literatură socialistă română de 30 de ani încoace". Odată cu crearea Partidului Comunist Român, clasa noastră muncitoare a fost prezentă și și-a spus nimentele cuvîntul în toate ele­mai importante ale țării, situîndu-se în fruntea lup­tei pentru progres social. Par­tidul Comunist Român este continuatorul direct al mișcării muncitorești revoluționare socia­liste din România cu o vechime de aproape un secol. In existența sa de peste o ju­mătate de veac, partidul comu­niștilor din România și-a îndepli­nit cu cinste misiunea pe care și-a asumat-o în fața clasei mun­citoare, a întregului popor. Des­­fășurînd o prodigioasă activitate organizatorică, politică și ideo­logică, Partidul Comunist Ro­mân a asigurat înfăptuirea pas cu pas, a celor mai înalte idea­luri ale poporului : răsturnarea de la conducere a claselor ex­ploatatoare și desființarea lor, cucerirea muncitoare, puterii de către clasa împreună cu țără­nimea și celelalte pături de oa­meni ai muncii, refacerea și mo­dernizarea economiei naționale, făurirea socialiste, relațiilor de producție organizarea întregii societăți pe principii noi, promo­varea unei largi democrații, a­sigurarea unei reale suveranități și independențe a țării, crește­rea continuă a nivelului de trai material și cultural al tuturor celor ce muncesc. Sub conducerea Partidului Co­munist Român clasa noastră muncitoare, țărănimea, intelec­tualitatea, toți cei ce muncesc, fără deosebire de naționalitate, au transformat în realitate idea­lul celui dintîi, partid al prole­tariatului din România : înteme­ierea societății socialiste. Această victorie epocală a po­porului consecvenței nostru este rezultatul neabătut, cu care partidul nostru s-a călăuzit de principiile fundamentale ale mar­­xism-leninismului. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, „Mișcarea noastră revoluționari și-a bazat întotdeauna activitatea pe învă­țătura lui Marx și Engels ; toc­mai datorită acestui fapt, atît mișcarea revoluționară din tre­cut, cît mai cu seamă Partidul Comunist Român au putut și au reușit sa conducă cu succes luptele sociale și naționale din patria noastră, să ducă la vic­torie de clasa marile bătălii desfășurate muncitoare, de celelalte forțe nostru revoluționare, de întregul popor pentru răsturna­rea asupririi burghezo-moșie­­rești, pentru construcția socia­lismului". Concepînd teoria marxist-le­­ninistă ca o știință vie, partidul nostru a aplicat-o creator în funcție de condițiile concret-is­­torice ale României, aducîndu-și o însemnată contribuție la îm­prospătarea și îmbogățirea neîn­cetată a esenței sale. Documentele Congreselor al IX-lea și al X-lea, ale Conferin­țelor Naționale din 1967 și 1972 ale PCR, întreaga activitate partidului ulterioară acestor m­­a­rețe evenimente relevă vastita­tea operei teoretice întreprinse de partid în această direcție, o­­peră în cadrul căreia au fost supuse unei investigări multila­terale, aprofundate, principalele probleme ale politicii interne și internaționale, înlăturîndu-se te­zele și aprecierile depășite de viață, elaborîndu-se soluții noi, adecvate noilor cerințe ale dez­voltării sociale, care au deschis largi orizonturi și au generat îmbunătățiri în toate domeniile construcției socialiste. Aniversarea a 80 de ani de la crearea PSDMR constituie pen­tru toți cei ce muncesc din ju­dețul Neamț, ca de altfel pentru întregul­­ popor, o sărbătoare a forței și continuității mișcării noastre muncitorești — una din­tre cele mai vechi mișcări din lume ale proletariatului organi­zat politic, a consecvenței ei re­voluționare, a glorioaselor sale tradiții continuate și ridicate pe noi culmi de către Partidul Co­munist Român. V. BILCU, activist al Comitetului județean de partid flIEMEIESEA SOCIETĂȚII SOCIALISTE - IDEALUL CELUI IMN­ PARTID M CLASEI MUNCITOARE DN­ ROMÂNIA nr mii mii m­ I­i ■­­ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Pentru publicul spectator pie­­trean, o secvență „in avanpre­mieră“ (cu Claudia Cardinale și Alberto Sordi) din filmul ita­lian „Frumos, onest, emigrat in Australia“, programat înce­­pînd de miine la cinematogra­ful „Pietricica". Biroul de turism pentru tine­ret organizează, pentru tinerii pînă la 30 ani, excursii în stră­inătate pe următoarele trasee: 9S FRANȚA, Paris — Valea Loirei — Tours — Nantes — Boule — Chartres — Paris. Se asigură transportul cu avionul, iar prețul este de 5.200 lei de persoană. Durata excursiei — de 15 zile (între 1—15 august a.c.). H­ ITALIA (între 11—25 au­gust). Inscriindu-vă la această excursie, care costă 4.500 lei de în cursul săptămînii trecute, la Piatra Neamț s-a desfășurat faza județeană a concursului de bună servire Mercur­, adresat tinerilor uteciști din comerțul de stat. Participanții la această etapă — cei 16 tineri calificați din fazele de masă — și-au dis­putat întîietatea la meseriile : vînzător textile-încălțăminte (cîștigători­­i­ Virginia Boldea­­nu, Maria Grigoraș și Maria Năstase toate lucrătoare în cadrul O.C.L. Produse industria­le Piatra Neamț), vînzător pro­­duse alimentare (pe primele locuri s-au situat Ecaterina Po­pa, O.C.L. Alimentara Piatra Neamț , Maria Pelin, O.C.L. Mixt Roman , Vasile Baroi, O.C.L. Alimentara Piatra persoană, veți putea vizita Ro­ma — Neapole — Pompei — Capri — Capufelio — Salerno — Amalfi — Roma (transpor­tul se face cu avionul). înscrierile (la ambele execur­­sii) se primesc pînă la 30 mar­tie. Relații suplimentare la te­lefon 14686 sau 13690. Neamț) și la meseria de vînză­­tor produse metalo-chimice (cîștigător —- Constantin Go­­ian, de la O.C.L. Produse in­dustriale Piatra Neamț). Câștigătorilor li s-au înmînat premii din partea Comitetului județean U.T.C. și diplome din partea Direcției comerciale ju­dețene. In luna aprilie primul clasat de la fiecare meserie va participa la faza pe țară a con­cursului. fie Duminică, formațiile artisti­ce ale liceului pedagogic „Gheor­­ghe Asachi" au prezentat un frumos program artistic în sa­tele Bistrița și Pîngărați, unde peste 600 de spectatori au apla­udat cu căldură măiestria tine­rilor artiști amatori. Duminica viitoare, spectacole asemănătoare vor fi prezentate la Dobreni și Negrești. La Ședința filialei U.S.Ș.M. Bis­ericani, desfășurată recent în sala de festivități a sana­toriului — ne informează co­respondența Eufrosina Stîngu — a propus celor aproape 50 de participanți, membri ai fi­lialei, dezbaterea următoare­lor teme : „Poluarea mediu­lui" (dr. Mir­cea Onofrei), „Coordonate (asist, principal deontologice" N. Pricop), „Școala ne inițiază, colectivul de muncă ne formează" (su­rori medicale Didina Nicules­­cu și Ort­ansa Talița), „Rolul cadrelor medii sanitare in pregătirea și asistarea exame­nelor clinice și de in mediul sanatorial" laborator (soră șefă Maria Straii, asistentă la­borator Elena State). EXCURSII IN STRĂINĂTATE PRIN B.T.T. Rezultatele fazei județene a concursului de bună servire „MERCUR“ SCRISORI PE ADRESA REDACȚIEI Dimitrie T. Avarvarei — Răucești , Virginia Cozma — Tîrgu Neamț ; loan I. Blanariu — Sovoaia ; Lazăr Popa — Roman ; Eu­gen Cuharschi — Piatra Neamț; Floarea Imbria — Piatra Neamț; Jan Țăranu — Bistrița ; Ion N. Girovanu — Cut­s Miercuri, 28 martie 1973 GLNDUII Șî FAPTA • în confruntare cu normele etice ale orînduirii noastre Și civilizația străzii trebuie apărată Obișnuința noastră de a fo­losi strada pentru rosturile ei ne este uneori jenată intem­pestiv de o categorie de indi­vizi asupra cărora îți oprești fără să vrei ochii, deoarece ți­nuta acestora pare împrumuta­tă, gratuit, printr-o proastă inspirație, din afișe de panora­mă. Toți sau aproape toți, fără nici un fel de ocupație, au în­ceput să pună stăpînire trînda­­vă prin restaurante, baruri sau cofetării. Degajați de orice alte preocupări, frecventînd un me­diu vicios, multe din faptele lor au nemijlocit corespondență cu articolele din Codul penal sau decretele contravenționale. Tineri cărora statul nostru le oferă infinite posibilități de a duce o viață cinstită inexplicabil, sinuozitatea preferă, dubi­oasă a cîștigurilor necinstite sau a unei existențe parazitare. In ultimul timp, Judecătoria din municipiul Roman a aplicat sancțiuni contravenționale cu închisoare unor astfel de indi­vizi, depistați de către organele de miliție în atari împrejurări. Așa, de pildă, a fost sancționa­tă contravențional, cu 6 luni închisoare, numita Zamfira Mi­ron, din comuna Dulcești, pen­tru tulburarea liniștei și comportare imorală­ publice Săvîr­­șind aceeași infracțiune, au mai fost sancționate cu închi­soare și Ana Chiriță, din comu­na Zănești, Maria Aioanei, din comuna Sagna — toate fără nici un fel de ocupație, avînd repetate sancțiuni contravențio­nale pentru fapte identice. Pentru tulburarea liniștei în localurile publice, pe care le frecventau permanent, întrucît nu erau încadrați în cîmpul muncii, li s-au aplicat uni contravenționale și lui Iancui­Ion Asîiei, Viorel-Petru Lupu, Con­stantin Țanco — din munici­piul Roman. Toți aceștia sunt capabili de muncă, dar nu lu­crează nicăieri, unii nici n-au încercat măcar să se angajeze, alții au părăsit locurile de mun­că unde s-au angajat, preferind un mod de viață condamnabil. Astfel, s-au trezit că încep o e­­xistență dubioasă, greu se mai puteau din care cu deși, pretutindeni au sustrage, întîlnit oameni, i-au văzut muncind, bucurîndu-se, trăind, oameni care„ ori cum le-ar fi întins o mînă de ajutor. Măsurile legislative în vigoa­re constituie pentru aceștia un corectiv necesar al modului de a privi viața, cu scopul de a se înlătura manifestările antiso­ciale, contrare regulilor noastre de conviețuire, și a se comba­­te toate concepțiile străine prin­­cipiilor de viață socialistă. A­­semenea măsuri se justifică, în­­trucît avem nevoie de o atmos­­feră ozonantă a străzii, a locu­rilor­ de agrement și destindere după o zi de muncă, avem ne­voile liniștea ceasurilor de p­­acei care muncim și ne străduim zi cu zi să contri­buim cu toate forțele la suc­cesele repurtate de poporul nos­­tru '1 ° Pera de construcție so­cialistă. Avem obligația și este necesar ca pe toți acești tineri să-i în­vățăm să măsoare timpul — pe care-l irosesc acum — în c­­rariile trepidante ale ritmurilor contemporane, să le facem loc alaturi de noi în colectivele de muncă, acolo unde sunt adunate adevăratele noastre frumuseți, cu care ne mîndrim. Pentru că numai așa vom putea valorifica acel simț fundamental al cins­tei și hărniciei, așezat astăzi pe baze morale adinei și de ne­clintit. I. POP Procuror la procuratura locală Roman Vj f

Next