Ceahlăul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1584)
1973-03-21 / nr. 1575
y Fabrica de volvatir Tîrgu Neamț Producție ritmică, peste nivelul angajamentului asumat Conectat relativ de puțină vreme la circuitul economiei naționale, noul obiectiv industrial de la Tîrgu Neamț — fabrica de volvatir — și-a croit încă de la început drumul spre cotele de eficiență stabilite , sarcinile de plan pentru primele perioade au fost îndeplinite și chiar depășite, tînărul colectiv de aici integrîndu-se efortului general de realizare a prevederilor acestui cincinal cu șase luni mai devreme. Buna utilizare a capacităților de producție, a întregului potențial de muncă au constituit și constituie obiective majore înscrise pe agenda comitetului oamenilor muncii — organism creat la recenta adunare a oamenilor muncii— prilej cu care colectivul respectiv și-a asumat pentru acest hotărîtor an al cincinalului un mobilizator angajament : depășirea în 1973 a principalilor indicatori , cu 1,8 milioane lei producția globală, 2 milioane lei producția marfa, 60.000 mp volvatir, 8 tone fire etc. Se constată cu satisfacție că prevederile acestui angajament se îndeplinesc exemplar, colectivul întreprinderii fiind hotărît să încheie acest prim trimestru din 1973 cu realizări dintre cele mai bune. Așa cum ne informa directorul fabricii, ing. Serafim Lungu, față de angajamentul trimestrial s-a realizat în numai două luni mai mult cu 6.000 mp volvatil, iar producția globală a fost depășită cu 300.000 lei și producția marfă cu 450.000 lei. Aceste realizări, ca și cele din perioada ce a trecut din luna martie, evidențiază preocuparea susținută ce se manifestă pentru asigurarea unei bune ritmicități în îndeplinirea prevederilor de plan și angajamentelor în întrecere. Timpul nefavorabil din săptămîna ce a trecut nu a influențat ritmul acestor realizări. Muncitorii din secțiile fabricii au dovedit înaltă conștiință profesională, lucrînd uneori cîte două schimburi pentru a asigura activitatea neîntreruptă. Pe un alt plan al preocupărilor economice se situează acțiunea întreprinsă încă de la intrarea în funcțiune pentru atingerea parametrilor proiectați la instalațiile productive înaintea termenului planificat. Pînă acum graficul întocmit a fost respectat, preconizîndu-se realizarea parametrilor cu cel puțin patru luni mai devreme. f CENTRAL A UN Í VERDIT At A I „M. EMINLSCH' IAȘI Acționînd în spiritul recentei Plenare a C.C. al P.C.R. SA ÎNFĂPTUIM exemplar hotaririle CONFERINȚEI JUDEȚENE DE PARTID 0 discordantă care trebuie imediat înlăturată Baza materială a zootehniei in creștere, producția de lapte in scădere Ne referim deseori la faptul că zootehnia județului înregistrează, în mod consecvent, progrese. Referirea are acoperire certă. Se investesc sume considerabile pentru modernizarea bazei materiale (se construiesc grajduri, maternități, îngrășătorii), au crescut și continuă să crească efectivele de animale, se îmbunătățește, prin eforturi bănești și de muncă, baza furajeră. Niciodată, pînă acum această ramură a economiei nu s-a bucurat de atîta atenție din partea statului, n-a avut la dispoziție asemenea fonduri și îndrumare calificată. Grija și sprijinul material au drept scop final realizarea unei producții sporite de bunuri de consum. Construim sectoare zootehnice și complexe, înmulțim efectivele de animale pentru a obține mai mult lapte, mai multă carne. Pentru a acoperi mai deplin nevoile de consum ale populației. Satisface zootehnia județului, în acest prim trimestru pe care îl încheiem, acest deziderat ? S-a resimțit în mod pozitiv pe piață saltul înregistrat ? Cifrele — și nu numai cifrele — arată fără echivoc că nu ! Pînă la ora actuală (și preliminar pe întregul trimestru), nu se realizează la producția de lapte nici măcar nivelul atins în perioada corespunzătoare a anului trecut, deși sarcinile, în conformitate cu creșterea potențelor, sunt considerabil mai mari. Deși foarte neplăcut adevărul este acesta , se estimează o nerealizare la produsul lapte, pe total județ, de circa 25.000 hl. Adică, un minus de plan de peste 28 la sută. In expresie valorică, presupunînd că întreagă această cantitate s-ar fi livrat sub formă de lapte pentru consum, reprezintă peste 5 milioane fol. Privind resorturile mai intime ale mișcării produselor, constatăm că întreprinderea de industrializare a laptelui nu-și poate realiza planul de fabricație. De aici , penuria de derivate în comerț. O seamă de beneficiari, cum ar fi marele combinat de la Bacău, a cărui activitate industrială se sprijină în parte pe livrări de materie primă din județul nostru, sunt amenințate cu golul de producție. Pentru ca populația din municipiul Piatra Neamț să poată primi obișnuitele cantități zilnice de lapte proaspăt, au fost necesare transferuri (care în mod curent nu se fac) din zonele Tîrgu Neamț și Roman. De ce s-a ajuns aici, cînd dimpotrivă ar fi trebuit să se resimtă în mod pozitiv toate măsurile luate pe parcurs ? Cînd ar fi trebuit să se constate o mai mare abundență ca anul trecut, spre exemplu ? Explicația poate fi dată în cîteva cuvinte : majoritatea producătorilor nu-și realizează planul. Acel plan întocmit în cunoștință de cauză, pe criterii științifice, avînd la bază efective, potențial biologic, resurse de furajare. Singura unitate care se înscrie pe cifrele de plan (fără a fi și ela scutită de oscilații și compensări de la o perioadă la alta) este Trustul județean IAS. Sectorul particular (în care sunt incluse zona de munte, necooperativizată a județului și gospodăriile individuale din celelalte comune) nu-și onorează pe deplin contractele încheiate cu statul, deși este beneficiarul unor avantaje substanțiale : preț stimulativ (2 lei litrul în perioada de iarnă), avansuri în bani asupra producției, furaje concentrate, credite de la stat — de la caz la caz — pentru procurarea de animale de rasă. Se pune întrebarea : de ce întreprinderea de industrializare laptelui nu acționează pentru resapectarea contractelor, în măsura în care acordă zootehniștilor drepturile legale ? Adică se poate scoate din buzunarul statului cu mărinimie (ca să nu zicem altfel), dar cînd trebuie pus înapoi — mai așa și-așa. Oare punctele de preluare din sate sînt stabilite corect, pe criteriile de altuire, se respectă cu strictețe circuitele orare ale cisternelor ? Sîntem sesizați că nu. Mai sunt cazuri în care producătorii trebuie să parcurgă distanțe mari, au mai fost cazuri în care producția s-a declasat datorită neridicării la timp. Conducerea întreprinderii este datoare să reflecteze și să acționeze în consecință. Mai multe lucruri trebuie spuse despre felul în care se achită de sarcini cooperativele agricole de producție. Cel puțin acestea (sau mai ales acestea) au capacitatea să realizeze ritmic și neabătut producția stabilită prin plan, în majoritatea unităților activitatea este organizată pe principiul fermelor, înca D. BUZNEA (Continuare in pag. a lll a) Șantierul de construcții nr. 1 Piatra Neamț Se extinde lucrul în acord global . Aplicînd în viață sarcinile stabilite de Conferința organizației județene de partid, acționînd în spiritul hotărîrilor plenarelor C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 și februarie — martie a.c., colectivele întreprinderii județene de construcții-montaje sunt preocupate pentru continua îmbunătățire organizării activității productiae. Introducerea și extinderea lucrului în acord global ocupă în această direcție un loc principal. De la o perioadă la alta, în cadrul șantierelor de construcții, crește numărul formațiilor care lucrează în acord global. In momentul de față, spre exemplu, 1 Piatra Neamț, la Șantierul nr. din numărul total al muncitorilor, aproximativ 35 la sută lucrează în acord global. Aici, de mai multă vreme, numeroase formații, între care am aminti brigada de fierari betoniști condusă de Ion Mureșan, aplică această nouă și eficientă metodologie de lucru. Și pentru acest an, formația respectivă s-a angajat să execute toate obiectivele pe bază de acord global. De asemenea, se fac pregătiri de aplicare a acordului global și în cadrul lotului de instalații, preconizîndu-se a fi cuprins și personalul tehnico-administrativ. De altfel, așa cum ne spunea șeful șantierului, ing. Ioan Mancea, pînă la sfîrșitul acestui an întregul efectiv al șantierului va lucra în acord global ,metodă care și-a dovedit din plin eficiența economică. în toate unitățile agricole EVACUAREA APEI o problemă la ordinea zilei Temperatura ridicată din ultimele zile, faptul că se anunță în continuare ploi fac ca pericolul inundațiilor să fie mai mare ca oricînd. Ce măsuri trebuie luate la nivelul unităților agricole cooperatiste din județ pentru a preveni și a reduce la minimum pagubele ? Pentru a răspunde la această întrebare ne am adresat tovarășului inginer Constantin Grigorescu, director general adjunct la Direcția generală a agriculturii, care ne-a declarat : —. Cantitatea de zăpadă căzută pe teritoriul județului în săptămîna trecută transformată în apă, adaugă la fiecare mp circa 60 1 apă ceea ce înseamnă că, în condițiile acestei primăveri, cînd nivelul apelor freatice s-a întîlnit cu cel al apelor de suprafață, solul fiind suprasaturat, o topire bruscă a zăpezilor poate produce o inundație cu toate consecințele cunoscute. Pentru a se înlesni acțiunile de prevenire a inundațiilor, la nivelul fiecărei comune există o comisie special constituită care controlează și ia măsurile care se impun în toate această situație. Cum apa nu are posibilități de infiltrație in sol, există pericolul ca unele obiective cum ar fi construcțiile zootehnice, importante suprafețe cu culturi semănate din toamnă, să fie puse în pericol. Pentru a preveni și reduce la minim pagubele, consiliile de conducere în colaborare cu comisiile comunale vor trebui să alcătuiască un plan de apărare împotriva inundațiilor. In fiecare unitate se vor depista depresiunile naturale, care adună obișnuit apele, și se va folosi toată forța de muncă manuală existentă precum și utilajele, cum ar fi plugurile cu o singură brazdă, pentru efectuarea de șanțuri, rigole etc. care să înlesnească scurgerea acestora. De asemenea, vor fi supravegheate capetele tarlalelor unde, din cauza unor greșuri făcute în timpul arăturilor din toamnă, apa băltește. Se impune de urgență curățarea canalelor existente, repararea și punerea în stare de funcționare a tuturor motopompelor și celorlalte utilaje care pot fi folosite la evacuarea apelor. In cooperativele situate în lunca Siretului consiliile de conducere vor instala mire ca să înregistreze cotele apelor pentru ca, în funcție de nivelul acestora, să se ia măsurile care se impun odată cu „cota de atenție". t t ANUL VI, NR. 1.575 MIERCURI, 21 MARTIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI în pagina a II-a La întreprinderea mecanică Roman COMPETITIVITATE ÎNALTĂ, REZULTATE REMARCABILE I IN ACTIVITATEA DE EXPORT I I I i I Consiliilor locale ale Frontului Unității Socialiste ATRIBUȚII MAI [ARGI, RĂSPUNDERE SPORITA Iotărîrea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste privind perfecționarea activității și creșterea rolului acestor organisme în viața social-economică a țării, pune în fața tuturor consiliilor locale ale Frontului Unității Socialiste sarcini deosebit de importante. Așa cum spunea la recenta plenară a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretarul general al partidului și președintele Consiliului Național Frontului Unității Socialiste, tovoar rășul Nicolae Ceaușescu — hotărîrea are în vedere în primul rînd creșterea acestui rol în direcția coordonării pe diferite domenii de activități desfășurate de organizațiile componente ale Frontului. In momentul de față trebuie să se pună accentul în mod deosebit pe soluționarea unor probleme obștești, edilitare, de ridicare a nivelului de trai, pentru înfăptuirea programului stabilit de Conferința Națională a partidului în vederea dezvoltării generale a economiei și ridicării bunăstării materiale și spirituale a oamenilor muncii. în al doilea rînd, se are în vedere o mai bună coordonare a activității de control obștesc, pentru ca echipele constituite în acest scop să-și îndeplinească în și mai bune condiții rolul pe care-l au. Aceste sarcini și atribuții sporite rezultă din necesitatea de a situa toate organismele Frontului Unității Socialiste în miezul problemelor economico-sociale și a crește răspunderea, competența și eficacitatea lor în dezvoltarea generală a României socialiste. Printr-o muncă organizatorică pricepută și coordonare consecventă, consiliile Frontului Unității Socialiste din județul Neamț, sub conducerea atentă și competentă a organelor de partid, au inițiat fructuoase întîlniri și acțiuni comune privind soluționarea unor probleme economice, edilitare, social-culturale și științifice. In acest sens pot fi amintite consiliile Frontului Unității Socialiste din Piatra Neamț, Roman, Tîrgu Neamț, Bicaz, precum și cele din comunele Bălțătești, Bodești, Agapia, Crăcăoani, Moldoveni, Borca, Viișoara, Roznov, Dulcești și altele. Pe linia răspîndirii cunoștințelor științifice s-au organizat anul acesta, sub auspiciile consiliilor Frontului Unității Socialiste, cîteva sute de expuneri, conferințe și simpozioane care s-au bucurat de aprecierea unanimă din partea auditorilor. Cele 760 echipe de control obștesc, coordonate de Frontului Unității Socialiste, consiliile aduc o substanțială contribuție la perfecționarea activității în sectoarele de servire publică. Consider totuși că și în județul Neamț multe acțiuni ale organizațiilor componente nu au fost suficient de bine coordonate, nu s-a făcut totul pentru a pune în valoare toate resursele materiale și umane de care dispunem. In activitatea de control obștesc se mai manifestă încă formalism atît în efectuarea controlului cît și în rezolvarea constatărilor făcute. Astfel de carențe se observă în sectoarele de transport în comun, cooperație meșteșugărească, cultură, cinematografie, poștă-telefoane, cantine și internate, unde consiliile locale ale Frontului Unității Socialiste i-au imprimat controlului obștesc spiritul activ, dinamic și competent în spiritul legii. Pentru înlăturarea acestor deficiențe și traducerea în viață a H.- V. MERLUȘCĂ, vicepreședinte al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste (Continuare in pag. a II a) r Măsura omeniei ...Spitalul rural din Bozieni era înconjurat de nămeți de zăpadă. Drumurile spre centrele urbane — complet înfundate. Și totuși fetița Maria Apetrei, de numai o lună și jumătate, trebuia transportată la spitalul din Roman, trebuia salvată. Medicul șef, Valeriu Birjoveanu, s-a folosit de unicul mijloc posibil: un tractor. El însuși a însoțit fetița pînă acolo. Astăzi ea este sănătoasă. ...La Mărgineni sînt doi medici. Dar pe doctoriță înzăpezirile au prins-o la Piatra Neamț, iar medicul — accidentat — se afla internat in spital. Oficiantul sanitar și cele două moașe au avut de rezolvat un caz foarte grav. Maria Ginga, care născuse cu o săptămînă înainte, avea o infecție ce nu putea fi îndepărtată prin mijloacele existente în comună. A fost găsită totuși o soluție. La sania dispensarului a fost înhămat și un cal de la CAP. Și pe drumurile, aproape de nerecunoscut, peste care se îngrămădiseră munți de zăpadă, mama a fost transportată la spitalul din Roznov. Soțul a comunicat ulterior că femeia i-a fost salvată. ...Intr-o seară, la Brusturi, unei alte femei ii venise vremea nașterii, dar casa de nașteri e tocmai la Poiana. Paznicul de noapte de la CAP e însă om de omenie. A intervenit repede la conducerea cooperativei, obținînd permisiunea ca femeia să fie transportată cu o sanie CAP. Medicul circumscripției, a ținînd o permanentă legătură cu secția maternitate a spitalului din Tîrgu Neamț, reușit ca nașterea, deși dificilă, să se termine cu bine. ...Și, cu o zi înainte, un alt caz. La spitalul din Tîrgu Neamț s-a primit un telefon : Elvira Mihai Baru, din Păstrăveni era trimisă din comună spre spital. La 37 de ani, nașterea se anunța în condiții mai grele. Și atunci, în întîmpinarea ei au fost trimiși oficiantul sanitar Vasile Iacob și șoferul Gh. Cimpeanu cu o autosanitară însoțită de un tractor. Prin zăpadă și viscol au ajuns pînă la Urecheni. Pînă acolo răzbise și sania care transportat gravida de la Păstrăveni. Acolo, la Urecheni, in prezența medicului de circumscripție, i s-a acordat asistența necesară. Copilul și mama sunt acum bine. M. A. Traficului rutier, siguranță deplină . Este cunoscut că dezvoltarea impetuoasă a circulației rutiere în județul nostru, la fel ca în întreaga țară, determinată de cerințele mereu sporite ale economiei naționale, de creșterea continuă a nivelului de trai al populației și de amplificarea turismului, pune tot mai numeroase și mai complexe probleme de ordin economic, social și politic. Rezolvarea lor stă permanent în atenția organelor locale de partid și de stat. In ideea aceasta, Comitetul executiv al Consiliului popular județean a organizat recent o amplă consfătuire privind problemele siguranței traficului rutier în județul nostru, consfătuire care printr-o participare foarte largă (conducătorii întreprinderilor care dețin mijloace de transport și o serie de cadre tehnice din aceste unități, reprezentanți ai organelor de masă și obștești cu sarcini pe tărîmul educării cetățenilor, primarii comunelor de pe traseele de mare trafic, vicepreședinții consiliilor populare municipale și orășenești, organele de miliție cu sarcini exprese în domeniul circulației rutiere), prin dezbaterile vii, deschise și prin măsurile adoptate se înscrie ca una din cele mai importante acțiuni organizate în ultima vreme pe plan local. Transporturile — în creștere. Care este starea drumurilor ? In informarea, bogat documentată, pe care a prezentat-o colonel Ioan Robu, șeful Inspectoratului județean al Ministerului de Interne, s-a precizat că și în județul nostru volumul de trafic a sporit în toate anotimpurile anului și pe întreaga rețea. Astfel, pe traseul Piatra Neamț — Roznov, în 24 de ore s-au înregistrat valori de trafic de peste 6.000 automobile, față de numai 3.600 în 1968. Valori mari de trafic sunt pe toate drumurile naționale dar și pe unele județene, cum ar fi Roznov — Tazlău, Girov — Războieni — Tupilați, Roman — Gîdinți — Sagna etc. In localitățile urbane, pe arterele de penetrație și pe cele de tranzit se concentrează zilnic în orele de vîrf un mare număr de autovehicule care produc în mod curent perturbații în desfășurarea fluentă a traficului și chiar blocări de circulație. Care este starea drumurilor noastre în raport cu aceste mari solicitări ? Ing. Petre Diaconescu, șeful secției de drumuri naționale, a recunoscut că degradările sunt cu greu compensate prin lucrări de întreținere, nu destul de operative. Cea mai grea situație este, desigur, pe șoseaua de-a lungul lacului Bicaz, unde alunecările au făcut să se cheltuiască și fondurile de întreținere prevăzute. Promițînd o preocupare mai intensă a formațiilor din subordine, a scos în evidență și alte cauze care împiedică circulația : depozitarea de materiale pe marginea drumurilor naționale (de exemplu drumul Petru Vodă), circulația unor vehicule cu gabarit depășit, traversări neorganizate, murdărirea șoselelor cu materiale și noroi cărat de pe drumurile laterale. Ion Radu, de la Autobaza Roman, informa că în raza de activitate a unității sale există încă poduri necorespunzătoare sau cu tonajul neindicat, spre Valea Ursului, Poenari etc., ceea ce este evident în dezavantajul unei circulații normale. Ing. Iuliu Dorohonceanu, vicepreședintele Consiliului popular Piatra Neamț, arhitect Liviu Niculiu, directorul I.J.P., și lt. colonel Victor Matei, adjunct al șefului miliției municipale Piatra Neamț, au readus în atenție marile deficiențe în transportul urban din Piatra Neamț : nerezolvarea unor intersecții de mare trafic, cum sunt cele din fața spitalului și a consiliului popular municipal, greutățile în menținerea viabilității străzilor etc. făcute Dacă unele din propunerile vizează viitorul, altele s-au oprit la măsurile ce pot fi întreprinse în acest an, începînd chiar din momentul de față (de la amplasarea de indicatoare luminoase și pînă la repararea urgentă a străzilor intens circulate). Pe cînd amenajările în folosul călătorilor ? La ora actuală ca și în trecut, la capetele de linii ale transportului în comun și pe trasee, grupurile de călători care așteaptă autobuzele stau încă în zloată și frig. Dacă pe șoselele naționale din județ s-au realizat locuri de parcare a autovehiculelor și refugii suficiente (în comparație cu numărul lor redus pe drumurile județene), adăposturile pentru călători sunt tot în stadiul promisiunilor. Ing. P. Diaconescu promitea că în acest an se vor construi circa 40 de stații ITA. Căpitanul Gh. Radu, șeful formațiunii circulație din Miliția Roman, ridica problema stației de autobuz și a refugiului nepotrivit amplasat la Horia, în apropierea intersecției șo M. ASMARANDET (Continuare în pag. a lll-a) I