Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)

1974-04-30 / nr. 1919

I [ J­i ANUL VII, NR. 1.919 MARȚI, 30 APRILIE 1974 |^TEAGtIU^^B^N^| In cinstea zilei de 1 Mai Entuziastă întrecere pentru îndeplinirea angajamentului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Cu planul pe patru luni îndeplinit I. T. Roman După centralizarea rezulta­telor transmise de secții, ieri dimineață s-a constatat că sar­cinile de plan stabilite pentru primele patru luni ale anului au fost îndeplinite și la în­treprinderea de țevi din Ro­man. S-a creat astfel posibi­litatea ca pînă la sfîrșitul lu­nii aprilie să se realizeze, peste prevederi, o producție globală in valoare de 9,5 mi­lioane lei. . Vorbind despre hărnicia la­­minoriștilor romașcani, tre­buie să arătăm că recent ei și-au dublat angajamentul luat in întrecerea socialistă pe a­ni Combinatul pentru lianți și azbociment și-a îndeplinit planul pe patru luni ale anu­lui cu două zile mai devre­me. Conform calculelor, la­cest an. In cinstea celei de a XXX-a aniversări a eliberă­rii și a Congresului al XI-lea al partidului, colectivul de la I. T. Roman va obține supli­mentar in 1974 o producție globală in valoare de 50 mi­lioane lei, in loc de 25 mi­lioane cit se hotărise inițial, și o producție marfă de 44 milioane fată de numai 22 mi­lioane, cit se stabilise ante­rior. De asemenea, angajamen­tul a fost dublat și la preve­derile pentru export, precum și la producția fizică de țevi. Ioan GRADINARU, economist sfîrșitul lunii aprilie se va consemna, peste prevederile perioadei parcurse din 1974, o producție globală­­ și marfă de 2.600.000 lei și, respectiv, 6 milioane lei, valori ce se concretiza printre altele 5.500 tone ciment, 6.600 tone var și 29.000 m.p. plăci din azbociment. Vasilica BUCUR, șef birou plan Combinatul pentru lianți și azbociment Bicaz vor ii : Combinatul de lian­ d­'yi 'ar­ bock­fient ' Bici/.­ In. ■'taste* Zilei Muncii — produse de inalta competitivitate. (In foto — electri­cianul N. Butunoiu). In patru luni, jumătate din angajamen­tul anual Ch­istind Ziua Muncii prin muncă, amplificînd eforturile dedicate­ obținerii celor mai bune­­ rezultate în întrecerea desfășurată sub semnul anu­lui jubiliar, obiectivul fabricii­ mixte „Șiretul", din munici­piul Roman, raportează acum, in ajun de Armindeni, un­ și­rag de consistente realizări. Din acest bilanț bogat, se de­tașează­­ ca fiind deosebite, comparativ cu aceeași­ peri­oadă a anului trecut, înde­plinirea­'planului î la producția marfă vîndută și încasata în­că de 'la data­­ de 25­ aprilie (pentru 'perioada primelor pa­tru luni ale' anului). De ase­menea, pătrunzînd în miezul incandescent al faptelor' de muncă, se' poate constată ' că acest colectiv și-a îndeplinit, in patru luni, jumătate ' din angajamentul anual." -'Cîntăre­sc „greu" în balanța acestor realizări faptele­­­­­ ra­portate de colectivele de la a­­telierul de turnătorie (atelier in care s-au realizat produc­ții care , întrec capacitatea proiectată), de la unitatea de făinuri furajere, atelierul de forjă și atelierul mecanic. Kilometrii performanțelor Garnituri întregi de va­goane, pline cu piatră de calcar și marnă, alimentează zilnic utilajele prestigiosului combinat bicăzean ai cărui oameni sunt angrenați în­tr-o activitate plină de dăruire și abnegație pentru sporirea zi de zi a producției și punerea la­ dispoziția șantierelor pa­triei a unor cantități tot ma­i mari de materiale­­ de cons­trucții. , • in acest flux continuu , al producției, flux care Începe in­ carierele ■ Bicaz Chei și­ Țe­­peșeni, situate la altitudinea de 1.000 metri, se­ remarcă multi, foarte mulți munci­tori, printre­­ care și conducă­torul auto Ștefan Barbu. Cele spuse mai înainte au acope­rire, de pildă, prin cei aproa­pe 300.000 km parcurși , de mașina sa 31-Nr­ 1.4Sl, fără ca acesteia să i se efectueze reparația capitală. Pentru a ne da și mai bine seama de­­­ dimensiunile­­ can­taților de bun gospodar alb tâ­nărul­ui șofer, arătăm și faptul că, in mod m­orrical, un­­ autocamion trebuie să intre In reparație capitală după parcurgerea­­ unei­ distanțe ele. 1 i6.000 km.. Dar, in 1973, câ­td mașina lui Ștefan Bărbuț a ,a­’­tins­ cinca pentru­­ reparația capitală, comisia tehnică a constatat că nu are ce, să re­­­pare la această m­așină , iut consumă ulei, consumul­­ de metorigă este red­us iar sta­rea ei lui se deosebește de­ cea a mașinilor noi. Lucrind la același loc' de muncă', mă intilnesc aproa­pe­ in fiecare zi cu șoferul Ștefan Barbu, si văd ■ după orele de program Intreținund du,­Si ■ mașina, con­tr­olîndu-i toate sistemele de tracțiune, de frinare, basculare­ etc. I-a adus multe Îmbunătățiri. De p­ildă, pentrui efectuarea­­ pe­nelor de cauciuc și-a montat un dispozitiv la butelia de * der, care li permite* remedie­­­rea In citeva minute a unei pene.1 Conform graficului și sub controlul șefului­ de atelier, Vasile Perscale,­­se fac lunar , r­ev­izi, tehni­e de gradele și II la autobasculantele din I dotare. De fiecare dată însă s-a constatat­­ că autobascu­­­­lanțta respectivă este Întreți­nută In" mod exemplar. Șo­ferul ei, ri­i se Împacă cu ideea ca­'cineva să stringă vreun șurub tară ca' el .Însuși să verifice acest lucru. Din 1960 de' cind are In primire ' ' această' aut­­ibă scul­antă, nu 'a avut nici un accident teh­­­nic. Ștlian Barbu le spune colegilor săi că vrea să de­vină­ milionar, adică, să a­­tingă cifra ele din milion km parcurși cu autobasculanta­­ lui. ■ Gh. PASTRAMA, lucrător in cariera de calcar Bicaz-Chei La Melana IV-producție suplimentară de 15 milioane lei lire In întreg Combinatul de fi­sintetice Săvinești luna aprilie a constituit o perioa­dă de ample investigații. Peste tot s-au­ revăzut planu­rile de măsuri tehnico-organi­­zat­orice, atenția maximă fiind îndreptată spre­ utilizarea ins­talațiilor' la parametrii 'cit mai ridicați'. C­a­ urmare, la secția Melana IV s-a reușit nu numai realizarea sarci­nilor, ci și obținerea unor importante depășiri. De la începutul anului și pînă in prezent aici s-a fabricat su­plimentar o producție în va­loare de 15 milioane­­ lei. Pro­centul de calitate A plus pa­le,­ de exemplu, a­­ crescut­ de la 86 la sută la 90,9 la sută. STELA CIUBOT­ARU,­ ­­­ secretara ''Comitetului sindicatului C.F.S. .Săvinești întreprinderea mecanică Roman. Activitate productivă la cote superioare in aceste zile premergătoare marii sărbători. (în foto— rectificatorul C. Gherasim). * CENTRALĂ UNIV.STARA M. HMĂNESCU" IAȘI Silvicultorii sînt hotărîți să-și respecte cuvîntul dat Salariații Inspectoratului silvic Neamț, profitînd din plin de condițiile mai prielnice plantărilor, intensifică zi de zi rit­mul împăduririlor în fondul forestier. Pînă la mijlocul acestei săptămini s-a realizat peste 60 la sută din planul anual. Ocoale­le silvice Roznov și Roman au încheiat această lucrare și este de așteptat ca într-o zi, două, să raporteze încheierea planului de împăduriri pentru 1974 și ocoalele silvice Tîrgu Neamț, Vă­­ratec și Glicina. Paralel cu împăduririle s-au efectuat și plantările de plopi in aliniament, realizîndu-se această lucrare pe 61 de km fată de 50 km planificat, din care 40 km în aliniament nou. Un important volum din planul de împăduriri — respectiv 90 ha — s-a realizat prin munca patriotică a tineretului, țărani­lor din zona de munte și cooperatorilor, personalului silvic și al IFET, precum și a elevilor Școlii silvice de la Roznov și Grupului școlar forestier din Piatra Neamț. Este demn de men­ționat că în acest an la lucrările de împăduriri au participat și pionierii,cărora le revine pînă în prezent 6 ha. Lucrătorii ocoa­lelor noastre s-au ocupat cu multă grijă și de culturile de răși­­noase și foioase în pepinierile silvice, realizîndu-se pînă acum o suprafață de peste 6 ha, pe primul loc aflîndu-se Ocolul sil­vic Roman. Suntem­ hotărîți să îndeplinim planul anual de împăduriri in fondul forestier în cursul­­ semestrului I a.c. , mai­ exact in jurul datei de 12 mai a.c., acesta fiind angajamentul­ colectivului de muncă al inspectoratului în cinstea celei de-a­­ XXX-a ani­versări a eliberării patriei de sub dominația fascistă­­ și­­ a celui de-al XI-lea Congres al PCR. • Gheorghe ILIESE, inginer principal, Inspectoratul • silvic Neamț PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Primul ministru al Finlandei Luni la amiază, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae C­eaușescu, primit pe primul ministru al Fin­a­landei, Kalevi Sorsa, care face o vizită oficială în țara noastră. La primire au luat parte tova­rășii Emil Bodnaraș, vicepreședin­te al­ Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guver­nului, Ion Pățan, viceprim-mi­­nistru și ministru al­ comerțului exterior și cooperării economi­ce internaționale, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Geor­ge Macovescu, ministrul afaceri­lor externe, Gheorghe Pe­trescu,­ vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Constantin Vlad, ambasad­orul României la Helsinki. Primul ministru finlandez , a fost însoțit de Pentti Martin Suo­­mela, ambasadorul Finlandei­­ la București, Björn Westerlund, di­rector general al Companiei „Nokia", Taneli Kekkonen, am­basador in Ministerul Afacerilor Externe, Pekka Oi­vio, vicepre­ședinte al Confederației sindica­telor muncitorești din Finlanda, și Kauko Uusitalo, director ge­neral­ al Companiei "Metex". * * Premierul finlandez­­ și-a expri­mat deosebita satisfacție pentru bunele rezultate ale­­ vizitei în­treprinse în România, care i-a o­­ferit prilejul de a cunoaște im­portante realizări ale dezvoltării economice și sociale ale poporu­lui român, de a avea convorbiri fructuoase pentru evoluția rapor­turilor fino-române. La rîndu­l său, președintele Nicolae Ceaușescu a relevat că această vizită constituie o ex­presie a bunelor relații româno­­finlandeze. Șeful statului român a evocat apoi vizita pe care a efectuat-o în Finlanda, convorbi­rile purtate­­ cu acest­­ prilej, ' și 'a exprimat satisfacția pentru rela­țiile bune, de prietenie, existențe între popoarele român­e și finlan­dez, în timpul convorbirii, de am­bele­­ părți s-a manifestat 'Voința comună de a identifica și a pune in valoare noi posibilități meni­te să contribuie la­ amplificarea colaborării și cooperării pe plan economic­, cultural și tehnico­­științific, ■ la­ întărirea prieteniei dintre Republica Socialistă Ro­mânia și­­ Republica Finlanda. S-a­­ apreciat c­ă bunele rapor­turi­, dintre cele două țări ,și, po­poare se înscriu ca o valoroasă contribuție la accentuarea cursu­lui spre destindere, cooperare și securitate în Europa și în lume. Abordindu-se unele aspecte ale vieții politice internaționale ac­tuale, a fost relevat interesul ce­lor două țări în promovarea cli­matului de pace și înțelegere in­ternațională și, in context, subliniat dorința comună de l­a a continua și în viitor conlucrarea româno-finlandeză pe acest te­ren. A fost subliniată necesita­tea intensificării eforturilor in vederea asigurării reușitei depli­ne a Conferinței general-europe­­ne, care să ducă la statornicirea pe continentul european și în întreaga lume a unor relații noi, de încredere și securitate, con­tribuind la progresul economic și social al tuturor popoarelor.".­Președintele Nicolae Ceaușescu a reținut, apoi, pe oaspeți la der­jun. In timpul dejunului președin­­­tele Nicolae Ceaușescu și 'pri­mul 'ministru al Finlandei, Kalevi Sorsa, au rostit scurte toasturi.. . Primirea . șî. dejunul* s-au des­fășurat într-o­­ atmosferă' cordială, prietenească.. . Toastul președintelui Nicolae Ceaușescu doresc să exprim satisfacția mea, a conducerii statului român și a partidului nostru pentru re­lațiile bune, prietenești, dintre România și Finlan­da. Aceste relații au exercitat o influență pozitivă atît asupra dezvoltării colaborării bilaterale cit și asupra contribuției pe care popoarele noastre au adus-o și o aduc la securitatea europeană, la po­litica de pace și destindere în întreaga lume. Salutînd vizita domnului prim-ministru și a celor­lalți prieteni finlandezi care-l însoțesc in România, aș dori să exprim speranța și dorința noastră ca această vizită să constituie un moment nou în dez­voltarea relațiilor viitoare dintre popoarele român și finlandez. In lume sunt asemenea schimbări care impun în­tărirea colaborării între popoare, între țările mici și mijlocii, o participare activă a fiecărei națiuni la soluționarea problemelor ce preocupă întreaga o­­menire. Avînd convingerea că dezvoltarea vieții internaționale merge într-o direcție care­­ corespunde forțelor progresiste, intereselor păcii și colaborării popoarelor, exprimăm dorin­ța de a ehl­i­­beră strins pentru dezvoltarea tot mai accentuată a acestei politici l­oi pe plan internațional. Aș dori să urez poporului prieten finlandez suc­cese pe calea dezvoltării sale economic­o-sociale independente, multă prosperitate și bunăstare! Urez o bună colaborare, în continuare, între popoarele și guvernele României și Finlandei! In sănătatea domnului prim-ministru, in sănătatea celorlalți prie­teni finlandezi! Pentru o colaborare trainică, pen­tru pace! Toastul premierului Kalevi Seria A$ vrea să-mi exprim deosebita bucurie pentru succesul vizitei pe care am întreprins-o în Româ­nia, ca și pentru onoarea care mi s-a făcut astăzi de a fi primit de dumneavoastră, domnule preșe­dinte. Sper că și domnul prim-ministru Manea Mănescu este de acord ca să subliniez, in numele amîndu­­rura, că discuțiile noastre s-au desfășurat în mod fructuos, vor constitui un nou punct de plecare pentru dezvoltarea colaborării și relațiilor dintre țările și popoarele noastre. Aș vrea, în același timp, domnule președinte, să spun că colaborarea dintre țările noastre va aduce o contribuție la dezvoltarea relațiilor cu celelal­te state, cu țările în curs de dezvoltare, la rezol­varea problemelor actuale care confruntă omeni­rea. După părerea mea, și din acest punct de ve­dere vizita pe care am făcut-o este fructuoasă. Acum trei ani, cind am fost în România, am putut să văd ceea ce ați­­ realizat in tara dumneavoastră, iar­ acum să constat transformările care s-au pe­trecut in acest timp Totodată, cu acest prilej, aș vrea să-mi exprim convingerea că veti reuși in realizarea sarcinilor pe care vi le-ați trasat, de Îndeplinire a planului cincinal in timpul­ stabilit. In timpul călătoriei mele am­­ putut să constat efervescența politică care ani­mă pe oameni în­­ îndeplinirea acestui plan cinal înainte de tet m­eniul­ propus. Și' a­tențfa cin­ne bucură, ca și rezultatele obținute. ..Aș,dori să­­ ridic* paharul în cinstea dumneavoas­tră, domnule președinte. Totodată, să adresez urări­i de succes poporului român care se pregătește ,să întimpine cea de-a 30-a aniversare a eliberării patriei sale. Și ,de asemenea, să ridic paharul pen­tru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre popoa­rele și țările noastre! . Tovarășul lure Bilici Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit luni după-amiază, pe tovarășul lure Bilici, membru al Biroului Exe­cutiv al Prezidiului Uniunii Co­­muniștilor din­ Iugoslavia, care, la invitația CC al PCR, face o vizită în țara noastră. La întrevedere au participat tovarășii :Ștefan Andrei, secre­tar al CC al PCR,­­ și Dumitru Turcuș, adjunct de șef de secție la CC al PCR. Oaspetele a fost însoțit de S. Grahek, adjunct al șefului Sec­ției relații și legături­­ externe a UCI, precum și de Petar Dodik, ambasadorul RSF Iugoslavia la București. Cu acest prilej, tovarășul Iure Bilici a transmis tovarășului­ Nicolae Ceaușescu un cordial salut prietenesc din partea tova­rășului Iosi­p Broz Tito, președin­tele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. " . Mulțumind, tovarășul­ Nicolae Ceaușescu a rugat pe ,oa­spete să transmită președintelui Iosip Broz Tito­­ un călduros­ salut de prietenie și cele­r m­ai bune urări de sănătate. In timpul întrevederii a avut loc o informare reciprocă­­ în legătură cu preo­cupările Par­tidului­­ Comunist Român și a Uni­­­unii Comuniștilor din Iugoslavia în activitatea de edificare a so­cietății­­ socialiste, . Cu deosebită satisfacție, au fost relevate bu­nele raporturi: colaborarea fră­țească dintre România și­ Iugos­lavia,­ dintre PCR­­ și UCI, do­­­­rința de a acționa în continuare pentru extinderea și diversifica­rea conlucrării tovărășești, din­tre cele două țări și partide. A avut loc, totodată, un schimb de păreri privind probleme ale vieții ruale, politice internationale ,e­precum și unele aspecte ale­ mișcării comuniste și munci­­to­rești , internationale. . întrevederea s-a­­ desfășurat"­.In­tr-o atmosferă de caldă priete­nie și cordialitate. Fostul președinte al Republicii Filipine Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, luni dimi­neață, pe Diosdado Macapaga, fost președinte al Republicii Fi­lipine, membru al Consiliulu pentru politică externă, în Con­siliul de Stat și Consiliul Na­țional al Securității, care, la in­vitația Marii Adunări Naționale, face o vizită în țara noastră. Oaspetele și-a exprimat deo­sebita satisfacție de a vizita Ro­mânia, de a fi primit de pre­ședintele Nicolae Ceaușescu și a dat o înaltă apreciere reali­zărilor poporului român. El a re­levat dorința președintelui Repu­blicii Filipine, Ferdinand Mar­cos, a guvernului filipinez de a­­ dezvolta relațiile cu România, de a cunoaște experiența acumulată de țara noastră șn rezolvarea u­­nor probleme specifice ale dez­voltării economice și­ sociale. La rugămintea oaspetelui,­­ to­varășul Nicolae Ceaușescu a­ îm­părtășit , din experienta României în cucerirea și consolidarea in­dependenței țării, în dezvoltarea economică, științifică și social­­culturală, in organizarea vieții de stat. . Președintele Nicolae Ceaușescu a subliniat că România este in­teresată intr-o conlucrare largă rom­âno-filipineză, in diferite do­menii, în folosul celor două po­poare. In timpul­ convorbirii s-a­ apre­ciat că dezvoltarea contactelor dintre cele două țări contribuie la mai buna cunoaștere reci­procă, la întărirea cursului ge­neral spre destindere și colabo­rare internațională. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor as­­pecte actuale ale vieții politice internaționale. Întrevederea s-a desfășurat in­tr-o atmosferă cordială. Un grup de ziariști finlandezi Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit, luni dimineața, pe Erkki Pennanen, corespondent la Viena al ziarului finlandez „Helsing­h Sanomat”, Jaakko Leh­su, redac­tor politic la ziarul „Suomen Sosiali­demokraatti", Jarkko Sa­­­u­li, redactor politic la finlandeză ele știri* S.T.T. Agenția . La primire a fost de față to­­varășul supleant Cornel Burtică, membru al Comitetului­ Execut­­iv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat­­ un interviu ziariștilor finlandezi. Pagina a ll-a PIONIERIA LA UN SFERT DE VEAC Mulțumim din inimă partidului! A

Next