Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)
1974-04-30 / nr. 1919
I [ Ji ANUL VII, NR. 1.919 MARȚI, 30 APRILIE 1974 |^TEAGtIU^^B^N^| In cinstea zilei de 1 Mai Entuziastă întrecere pentru îndeplinirea angajamentului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Cu planul pe patru luni îndeplinit I. T. Roman După centralizarea rezultatelor transmise de secții, ieri dimineață s-a constatat că sarcinile de plan stabilite pentru primele patru luni ale anului au fost îndeplinite și la întreprinderea de țevi din Roman. S-a creat astfel posibilitatea ca pînă la sfîrșitul lunii aprilie să se realizeze, peste prevederi, o producție globală in valoare de 9,5 milioane lei. . Vorbind despre hărnicia laminoriștilor romașcani, trebuie să arătăm că recent ei și-au dublat angajamentul luat in întrecerea socialistă pe ani Combinatul pentru lianți și azbociment și-a îndeplinit planul pe patru luni ale anului cu două zile mai devreme. Conform calculelor, lacest an. In cinstea celei de a XXX-a aniversări a eliberării și a Congresului al XI-lea al partidului, colectivul de la I. T. Roman va obține suplimentar in 1974 o producție globală in valoare de 50 milioane lei, in loc de 25 milioane cit se hotărise inițial, și o producție marfă de 44 milioane fată de numai 22 milioane, cit se stabilise anterior. De asemenea, angajamentul a fost dublat și la prevederile pentru export, precum și la producția fizică de țevi. Ioan GRADINARU, economist sfîrșitul lunii aprilie se va consemna, peste prevederile perioadei parcurse din 1974, o producție globală și marfă de 2.600.000 lei și, respectiv, 6 milioane lei, valori ce se concretiza printre altele 5.500 tone ciment, 6.600 tone var și 29.000 m.p. plăci din azbociment. Vasilica BUCUR, șef birou plan Combinatul pentru lianți și azbociment Bicaz vor ii : Combinatul de lian d'yi 'ar bockfient ' Bici/. In. ■'taste* Zilei Muncii — produse de inalta competitivitate. (In foto — electricianul N. Butunoiu). In patru luni, jumătate din angajamentul anual Chistind Ziua Muncii prin muncă, amplificînd eforturile dedicate obținerii celor mai bune rezultate în întrecerea desfășurată sub semnul anului jubiliar, obiectivul fabricii mixte „Șiretul", din municipiul Roman, raportează acum, in ajun de Armindeni, un șirag de consistente realizări. Din acest bilanț bogat, se detașează ca fiind deosebite, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, îndeplinirea'planului î la producția marfă vîndută și încasata încă de 'la data de 25 aprilie (pentru 'perioada primelor patru luni ale' anului). De asemenea, pătrunzînd în miezul incandescent al faptelor' de muncă, se' poate constată ' că acest colectiv și-a îndeplinit, in patru luni, jumătate ' din angajamentul anual." -'Cîntăresc „greu" în balanța acestor realizări faptele raportate de colectivele de la atelierul de turnătorie (atelier in care s-au realizat producții care , întrec capacitatea proiectată), de la unitatea de făinuri furajere, atelierul de forjă și atelierul mecanic. Kilometrii performanțelor Garnituri întregi de vagoane, pline cu piatră de calcar și marnă, alimentează zilnic utilajele prestigiosului combinat bicăzean ai cărui oameni sunt angrenați într-o activitate plină de dăruire și abnegație pentru sporirea zi de zi a producției și punerea la dispoziția șantierelor patriei a unor cantități tot mai mari de materiale de construcții. , • in acest flux continuu , al producției, flux care Începe in carierele ■ Bicaz Chei și Țepeșeni, situate la altitudinea de 1.000 metri, se remarcă multi, foarte mulți muncitori, printre care și conducătorul auto Ștefan Barbu. Cele spuse mai înainte au acoperire, de pildă, prin cei aproape 300.000 km parcurși , de mașina sa 31-Nr 1.4Sl, fără ca acesteia să i se efectueze reparația capitală. Pentru a ne da și mai bine seama de dimensiunile cantaților de bun gospodar alb tânărului șofer, arătăm și faptul că, in mod morrical, un autocamion trebuie să intre In reparație capitală după parcurgerea unei distanțe ele. 1 i6.000 km.. Dar, in 1973, câtd mașina lui Ștefan Bărbuț a ,a’tins cinca pentru reparația capitală, comisia tehnică a constatat că nu are ce, să repare la această mașină , iut consumă ulei, consumul de metorigă este redus iar starea ei lui se deosebește de cea a mașinilor noi. Lucrind la același loc' de muncă', mă intilnesc aproape in fiecare zi cu șoferul Ștefan Barbu, si văd ■ după orele de program Intreținund du,Si ■ mașina, controlîndu-i toate sistemele de tracțiune, de frinare, basculare etc. I-a adus multe Îmbunătățiri. De pildă, pentrui efectuarea penelor de cauciuc și-a montat un dispozitiv la butelia de * der, care li permite* remedierea In citeva minute a unei pene.1 Conform graficului și sub controlul șefului de atelier, Vasile Perscale,se fac lunar , revizi, tehnie de gradele și II la autobasculantele din I dotare. De fiecare dată însă s-a constatat că autobasculanțta respectivă este Întreținută In" mod exemplar. Șoferul ei, rii se Împacă cu ideea ca'cineva să stringă vreun șurub tară ca' el .Însuși să verifice acest lucru. Din 1960 de' cind are In primire ' ' această' autibă sculantă, nu 'a avut nici un accident tehnic. Ștlian Barbu le spune colegilor săi că vrea să devină milionar, adică, să atingă cifra ele din milion km parcurși cu autobasculanta lui. ■ Gh. PASTRAMA, lucrător in cariera de calcar Bicaz-Chei La Melana IV-producție suplimentară de 15 milioane lei lire In întreg Combinatul de fisintetice Săvinești luna aprilie a constituit o perioadă de ample investigații. Peste tot s-au revăzut planurile de măsuri tehnico-organizatorice, atenția maximă fiind îndreptată spre utilizarea instalațiilor' la parametrii 'cit mai ridicați'. Ca urmare, la secția Melana IV s-a reușit nu numai realizarea sarcinilor, ci și obținerea unor importante depășiri. De la începutul anului și pînă in prezent aici s-a fabricat suplimentar o producție în valoare de 15 milioane lei. Procentul de calitate A plus pale, de exemplu, a crescut de la 86 la sută la 90,9 la sută. STELA CIUBOTARU, secretara ''Comitetului sindicatului C.F.S. .Săvinești întreprinderea mecanică Roman. Activitate productivă la cote superioare in aceste zile premergătoare marii sărbători. (în foto— rectificatorul C. Gherasim). * CENTRALĂ UNIV.STARA M. HMĂNESCU" IAȘI Silvicultorii sînt hotărîți să-și respecte cuvîntul dat Salariații Inspectoratului silvic Neamț, profitînd din plin de condițiile mai prielnice plantărilor, intensifică zi de zi ritmul împăduririlor în fondul forestier. Pînă la mijlocul acestei săptămini s-a realizat peste 60 la sută din planul anual. Ocoalele silvice Roznov și Roman au încheiat această lucrare și este de așteptat ca într-o zi, două, să raporteze încheierea planului de împăduriri pentru 1974 și ocoalele silvice Tîrgu Neamț, Văratec și Glicina. Paralel cu împăduririle s-au efectuat și plantările de plopi in aliniament, realizîndu-se această lucrare pe 61 de km fată de 50 km planificat, din care 40 km în aliniament nou. Un important volum din planul de împăduriri — respectiv 90 ha — s-a realizat prin munca patriotică a tineretului, țăranilor din zona de munte și cooperatorilor, personalului silvic și al IFET, precum și a elevilor Școlii silvice de la Roznov și Grupului școlar forestier din Piatra Neamț. Este demn de menționat că în acest an la lucrările de împăduriri au participat și pionierii,cărora le revine pînă în prezent 6 ha. Lucrătorii ocoalelor noastre s-au ocupat cu multă grijă și de culturile de rășinoase și foioase în pepinierile silvice, realizîndu-se pînă acum o suprafață de peste 6 ha, pe primul loc aflîndu-se Ocolul silvic Roman. Suntem hotărîți să îndeplinim planul anual de împăduriri in fondul forestier în cursul semestrului I a.c. , mai exact in jurul datei de 12 mai a.c., acesta fiind angajamentul colectivului de muncă al inspectoratului în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub dominația fascistă și a celui de-al XI-lea Congres al PCR. • Gheorghe ILIESE, inginer principal, Inspectoratul • silvic Neamț PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Primul ministru al Finlandei Luni la amiază, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, primit pe primul ministru al Finalandei, Kalevi Sorsa, care face o vizită oficială în țara noastră. La primire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Ion Pățan, viceprim-ministru și ministru al comerțului exterior și cooperării economice internaționale, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Petrescu, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Constantin Vlad, ambasadorul României la Helsinki. Primul ministru finlandez , a fost însoțit de Pentti Martin Suomela, ambasadorul Finlandei la București, Björn Westerlund, director general al Companiei „Nokia", Taneli Kekkonen, ambasador in Ministerul Afacerilor Externe, Pekka Oivio, vicepreședinte al Confederației sindicatelor muncitorești din Finlanda, și Kauko Uusitalo, director general al Companiei "Metex". * * Premierul finlandez și-a exprimat deosebita satisfacție pentru bunele rezultate ale vizitei întreprinse în România, care i-a oferit prilejul de a cunoaște importante realizări ale dezvoltării economice și sociale ale poporului român, de a avea convorbiri fructuoase pentru evoluția raporturilor fino-române. La rîndul său, președintele Nicolae Ceaușescu a relevat că această vizită constituie o expresie a bunelor relații românofinlandeze. Șeful statului român a evocat apoi vizita pe care a efectuat-o în Finlanda, convorbirile purtate cu acest prilej, ' și 'a exprimat satisfacția pentru relațiile bune, de prietenie, existențe între popoarele române și finlandez, în timpul convorbirii, de ambele părți s-a manifestat 'Voința comună de a identifica și a pune in valoare noi posibilități menite să contribuie la amplificarea colaborării și cooperării pe plan economic, cultural și tehnicoștiințific, ■ la întărirea prieteniei dintre Republica Socialistă România și Republica Finlanda. S-a apreciat că bunele raporturi, dintre cele două țări ,și, popoare se înscriu ca o valoroasă contribuție la accentuarea cursului spre destindere, cooperare și securitate în Europa și în lume. Abordindu-se unele aspecte ale vieții politice internaționale actuale, a fost relevat interesul celor două țări în promovarea climatului de pace și înțelegere internațională și, in context, subliniat dorința comună de la a continua și în viitor conlucrarea româno-finlandeză pe acest teren. A fost subliniată necesitatea intensificării eforturilor in vederea asigurării reușitei depline a Conferinței general-europene, care să ducă la statornicirea pe continentul european și în întreaga lume a unor relații noi, de încredere și securitate, contribuind la progresul economic și social al tuturor popoarelor.".Președintele Nicolae Ceaușescu a reținut, apoi, pe oaspeți la derjun. In timpul dejunului președintele Nicolae Ceaușescu și 'primul 'ministru al Finlandei, Kalevi Sorsa, au rostit scurte toasturi.. . Primirea . șî. dejunul* s-au desfășurat într-o atmosferă' cordială, prietenească.. . Toastul președintelui Nicolae Ceaușescu doresc să exprim satisfacția mea, a conducerii statului român și a partidului nostru pentru relațiile bune, prietenești, dintre România și Finlanda. Aceste relații au exercitat o influență pozitivă atît asupra dezvoltării colaborării bilaterale cit și asupra contribuției pe care popoarele noastre au adus-o și o aduc la securitatea europeană, la politica de pace și destindere în întreaga lume. Salutînd vizita domnului prim-ministru și a celorlalți prieteni finlandezi care-l însoțesc in România, aș dori să exprim speranța și dorința noastră ca această vizită să constituie un moment nou în dezvoltarea relațiilor viitoare dintre popoarele român și finlandez. In lume sunt asemenea schimbări care impun întărirea colaborării între popoare, între țările mici și mijlocii, o participare activă a fiecărei națiuni la soluționarea problemelor ce preocupă întreaga omenire. Avînd convingerea că dezvoltarea vieții internaționale merge într-o direcție care corespunde forțelor progresiste, intereselor păcii și colaborării popoarelor, exprimăm dorința de a ehliberă strins pentru dezvoltarea tot mai accentuată a acestei politici loi pe plan internațional. Aș dori să urez poporului prieten finlandez succese pe calea dezvoltării sale economico-sociale independente, multă prosperitate și bunăstare! Urez o bună colaborare, în continuare, între popoarele și guvernele României și Finlandei! In sănătatea domnului prim-ministru, in sănătatea celorlalți prieteni finlandezi! Pentru o colaborare trainică, pentru pace! Toastul premierului Kalevi Seria A$ vrea să-mi exprim deosebita bucurie pentru succesul vizitei pe care am întreprins-o în România, ca și pentru onoarea care mi s-a făcut astăzi de a fi primit de dumneavoastră, domnule președinte. Sper că și domnul prim-ministru Manea Mănescu este de acord ca să subliniez, in numele amîndurura, că discuțiile noastre s-au desfășurat în mod fructuos, vor constitui un nou punct de plecare pentru dezvoltarea colaborării și relațiilor dintre țările și popoarele noastre. Aș vrea, în același timp, domnule președinte, să spun că colaborarea dintre țările noastre va aduce o contribuție la dezvoltarea relațiilor cu celelalte state, cu țările în curs de dezvoltare, la rezolvarea problemelor actuale care confruntă omenirea. După părerea mea, și din acest punct de vedere vizita pe care am făcut-o este fructuoasă. Acum trei ani, cind am fost în România, am putut să văd ceea ce ați realizat in tara dumneavoastră, iar acum să constat transformările care s-au petrecut in acest timp Totodată, cu acest prilej, aș vrea să-mi exprim convingerea că veti reuși in realizarea sarcinilor pe care vi le-ați trasat, de Îndeplinire a planului cincinal in timpul stabilit. In timpul călătoriei mele am putut să constat efervescența politică care animă pe oameni în îndeplinirea acestui plan cinal înainte de tet meniul propus. Și' atențfa cinne bucură, ca și rezultatele obținute. ..Aș,dori să ridic* paharul în cinstea dumneavoastră, domnule președinte. Totodată, să adresez urării de succes poporului român care se pregătește ,să întimpine cea de-a 30-a aniversare a eliberării patriei sale. Și ,de asemenea, să ridic paharul pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre popoarele și țările noastre! . Tovarășul lure Bilici Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit luni după-amiază, pe tovarășul lure Bilici, membru al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, care, la invitația CC al PCR, face o vizită în țara noastră. La întrevedere au participat tovarășii :Ștefan Andrei, secretar al CC al PCR, și Dumitru Turcuș, adjunct de șef de secție la CC al PCR. Oaspetele a fost însoțit de S. Grahek, adjunct al șefului Secției relații și legături externe a UCI, precum și de Petar Dodik, ambasadorul RSF Iugoslavia la București. Cu acest prilej, tovarășul Iure Bilici a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un cordial salut prietenesc din partea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. " . Mulțumind, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe ,oaspete să transmită președintelui Iosip Broz Tito un călduros salut de prietenie și celer mai bune urări de sănătate. In timpul întrevederii a avut loc o informare reciprocă în legătură cu preocupările Partidului Comunist Român și a Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia în activitatea de edificare a societății socialiste, . Cu deosebită satisfacție, au fost relevate bunele raporturi: colaborarea frățească dintre România și Iugoslavia, dintre PCR și UCI, dorința de a acționa în continuare pentru extinderea și diversificarea conlucrării tovărășești, dintre cele două țări și partide. A avut loc, totodată, un schimb de păreri privind probleme ale vieții ruale, politice internationale ,eprecum și unele aspecte ale mișcării comuniste și muncitorești , internationale. . întrevederea s-a desfășurat".Intr-o atmosferă de caldă prietenie și cordialitate. Fostul președinte al Republicii Filipine Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, luni dimineață, pe Diosdado Macapaga, fost președinte al Republicii Filipine, membru al Consiliulu pentru politică externă, în Consiliul de Stat și Consiliul Național al Securității, care, la invitația Marii Adunări Naționale, face o vizită în țara noastră. Oaspetele și-a exprimat deosebita satisfacție de a vizita România, de a fi primit de președintele Nicolae Ceaușescu și a dat o înaltă apreciere realizărilor poporului român. El a relevat dorința președintelui Republicii Filipine, Ferdinand Marcos, a guvernului filipinez de a dezvolta relațiile cu România, de a cunoaște experiența acumulată de țara noastră șn rezolvarea unor probleme specifice ale dezvoltării economice și sociale. La rugămintea oaspetelui, tovarășul Nicolae Ceaușescu a împărtășit , din experienta României în cucerirea și consolidarea independenței țării, în dezvoltarea economică, științifică și socialculturală, in organizarea vieții de stat. . Președintele Nicolae Ceaușescu a subliniat că România este interesată intr-o conlucrare largă româno-filipineză, in diferite domenii, în folosul celor două popoare. In timpul convorbirii s-a apreciat că dezvoltarea contactelor dintre cele două țări contribuie la mai buna cunoaștere reciprocă, la întărirea cursului general spre destindere și colaborare internațională. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor aspecte actuale ale vieții politice internaționale. Întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Un grup de ziariști finlandezi Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit, luni dimineața, pe Erkki Pennanen, corespondent la Viena al ziarului finlandez „Helsingh Sanomat”, Jaakko Lehsu, redactor politic la ziarul „Suomen Sosialidemokraatti", Jarkko Sauli, redactor politic la finlandeză ele știri* S.T.T. Agenția . La primire a fost de față tovarășul supleant Cornel Burtică, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu ziariștilor finlandezi. Pagina a ll-a PIONIERIA LA UN SFERT DE VEAC Mulțumim din inimă partidului! A