Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-01-14 / nr. 2720
LA SEMNALELE ZIARULUI ..CLOPOTUL -O problemă eternitate Nu au fost puține materialele, publicate in ziar, referitoare la modul defectuos în care se face difuzarea presei în cadrul unor oficii ale poștei. De asemenea, și numărul intervențiilor noastre directe pe lângă serviciul de difuzare a presei din cadrul direcției județene a fost direct proporțional cu numărul neajunsurilor semnalate de cititori. La o asemenea intervenție, în care era vorba de neonorarea abonamentului făcut pentru luna decembrie 1969 de către locuitorul Mihai Soroceanu din Botoșani, respectivul serviciu ne răspunde că „tovarășul nu a fost servit, cu publicația la care este abonat, de la 1 pînă la 15 decembrie a.c. (1969, n.n.) deoarece i s-a pierdut chitanța cartotecă din cauza volumului mare de muncă. Incepînd cu data de 16 decembrie, în urma sesizării făcute și în baza chitanței originale prezentată de abonat acesta este servit cu regularitate“. Dar, partea cea mai interesantă urmează de aici. Răspunsul continuă : „Nu s-au putut aplica măsuri disciplinare deoarece nu s-a putut stabili în ce împrejurări s-a pierdut chitanța“(!!). O asemenea precizare nu poate decit să pună pe gînduri pe un om de bună - credință. Oare în ce fel este organizata munca de difuzare a presei în municipiul nostru dacă „nu se poate stabili“ cine este vinovat de asemenea încurcatura ? Și cind te gindești ca tov. Mihai Soroceanu este difuzor voluntar de presă în întreprinderea unde lucrează ! Ar fi trebuit să i se restituie jumătate din valoarea abonamentului, desigur de către cel vinovat, dar cum nu se poate... Speram ca noul an să aducă și o îmbunătățire a activității de difuzare, dar, zilele trecute, a venit la redacție profesorul E. A. din Botoșani, str. Pușkin ,nr. 35 cu o chitanță repetînd cuvintele atît de cunoscute de noi : am plătit, nu primesc... înseamnă că totuși cineva de la difuzarea presei vrea să intre în eternitate. Ce ne rămine altceva de făcut decit să-i ajutam, scriind mereu despre... difuzarea presei ? Educația sanitară și mecanizatorii-revenire Semnalam în articolul nostru „Educația sanitară exclusă din rîndul mecanizatorilor ?“ din 11 decembrie 1969 deficiențele grave ce există în unele unități S.M.A. pe linia respectării normelor de igienă și tehnica securității muncii, a educației sanitare a mecanizatorilor, a răspunderii ce revine cadrelor sanitare în această direcție precum și a răspunderii ce revine în general conducătorilor de unități de a asigura, și a impune chiar, condiții de viață civilizate mecanizatorilor. La acest articol am primit din partea Inspectoratului sanitar de stat județean un răspuns care aduce elemente noi și din care considerăm necesar a cita unele părți. Astfel, după ce se arată că o parte din vină pentru deficiențele semnalate în articol o poartă cadrele sanitare, atît acele de la circumscripții cit și secția de igiena muncii din cadrul Inspectoratului sanitar care nu a controlat și îndrumat cu mai mult simț de răspundere circumscripțiile sanitare se spune : „Este neînțeles faptul că tocmai la I.M.A. Darabani au fost consemnate aceleași deficiențe pe care noi le-am , constatat în ziua de 20 XI 1969, cu ocazia unui recontrol, și pentru care directorul Mihai Crețu a fost sancționat cu suma de 500 lei, dar șeful de atelier și responsabilul de cantină cu cîte 150 lei. Pentru nerespectarea normelor de igienă în cursul acestui an au mai fost aplicate sancțiuni și la I.M.A. Bucecea, Frumușica, Botoșani, Dîngeni, Albești și Săveni“. Iată deci o situație care poate fi generalizată la nivel de județ, și care considerăm că va trebui să impună anumite preocupări (control mai exigent,sprijin eficace) și serviciului de mecanizare din cadrul Direcției agricole județene. Consemnăm cu satisfacție poziția adoptată de conducerea Inspectoratului și exprimată în finalul răspunsului : „Pentru îmbunătățirea activității de educație sanitară și igienă în general, pentru anul 1970, Direcția sanitară împreună cu Inspectoratul sanitar de stat au întocmit un plan de muncă separat, pentru fiecare unitate în parte și pe persoane. Totodată s-a prevăzut pentru luna ianuarie 1970 un instructaj cu medicii de circumscripție, medicii din întreprinderi și personalul de igienă privind desfășurarea activității de educație sanitară în toate unitățile, de efectuarea analizei morbidității cu I.T.M. și deservirea posturilor sanitare de prim ajutor“. Considerăm că în urma semnalului ziarului și a măsurilor pe care le vom lua nu se vor mai întîlni astfel de deficiențe. POTENTIALUL DE PROGRES AL AGRICULTURII (Urmare din pagina Imulatorii, precum și a numărului de zile calendaristice obligatorii pentru cooperatori, legarea mai strînsă a retribuției de rezultatele cantitative și calitative ale muncii sînt de natură să asigure executarea în termen a lucrărilor, aplicarea în condițiii optime a regulilor agrozootehnice cerute de producția agricolă. Un program special va fi elaborat în cel mai scurt timp pentru redresarea economică a cooperativelor agricole slabe, încît aceasta să se realizeze în cel mult 3—5 ani de zile. Pornind de la premisa că dispunem de condiții materiale bune, că acestea nu sînt exploatate la nivelul posibilităților — suntem îndreptățiți să afirmăm că rolul hotărîtor in punerea lor in valoare au oamenii, deci totul depindl de de noi, cei ce activăm în agricultură, de felul cum vom reuși să organizăm munca de ridicare a producției. Avem organizații de partid puternice, avem cadre de conducere capabile, cooperatori harnici, care, sîntem convinși, vor aplica bine programul de perfecționare a agriculturii cooperatiste, garantînd realizarea întocmai a sarcinilor politice și economice adoptate de conducerea partidului. MEMENTO t .«1 0 In seara acestei zile, în cadrul universității populare, profesorul Valerian Căldare va ține conferința „Știință Și credință“. A Tot în această seară, în sala de spectacole a teatrului „Mihai Eminescu“ va avea loc un simpozion închinat aniversării a 120 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu. Unul dintre oaspeții simpozionului va fi profesorul universitar Dan Smântânescu de la București. • In județul Botoșani puteți vizita Muzeul de istorie din municipiul Botoșani, Muzeul de științe naturale din Dorohoi și Muzeul de arheologie din Săveni. De asemenea, turiștii pot vizita casele memoriale „Mihai Eminescu“ din satul Ipotești, „N. Iorga“ din Botoșani și „George Enescu“ din Liveni și Dorohoi. Aceste instituții muzeale sînt deschise zilnic, exceptînd lur»e a, între orele 10—13 și 17—20. • Reconstituirea vechimii în muncă ION ȚURCANU, Havîrna . Potrivit art. 20 din H.C.M. nr. 224/1960 pentru fiecare perioadă de timp reconstituită, sunt necesare declarațiile a cel puțin 2 persoane, care au lucrat cu petiționarul în aceeași întreprindere. Prin noțiunea de aceeași unitate (întreprindere) în cadrul căreia trebuie să fi lucrat persoanele propuse a da declarații se înțelege unitatea care are aceeași conducere administrativă nemijlocită. Se cuprind în noțiunea „aceeași unitate“ (întreprindere), și locurile de muncă care depind direct sau compun unitatea care are aceeași conducere administrativă nemijlocită. Prin urmare, persoanele la care vă referiți, neîntrunind aceste cerințe legale, nu pot fi propuse a da declarații. • Alocația de stat GHEORGHE FILIPIANU, Prăjeni .• Angajatul care după satisfacerea stagiului militar se reîncadrează în muncă în cel mult 90 zile de la data lăsării , la vatră își păstrează vechimea în muncă neîntreruptă. In acest caz, dreptul la alocația de stat pentru copii se naște de la data reîncadrării ca angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată (pct. 49 din Instrucțiunile nr. 1515 / 1966 ale Ministerului Finanțelor și ale C.S.P.M.S. publicate în Buletinul oficial nr. 14 (din 7 aprilie 1966). Aveți deci întrutotul dreptate. Prezentați-vă la contabilul șef al unității care vă va rezolva problema în sensul celor de mai sus. MIHAI OLARI , Trușest. * Printre categoriile de angajați care nu beneficiază de alocație de stat se enumeră și cei care realizează, ei sau membrii lor de familie cu care locuiesc în cadrul aceleiași gospodării, venituri impozabile din surse agricole mai mari de 600 lei. Se consideră venituri din „surse agricole“ cele stabilite ca atare conform Decretului nr. 379/1957, curier juridic Potrivit art. 20 din HCM nr. 511/1963, veniturile impozabile stabilite pentru animale nu se iau în calcul la aplicarea plafonului de 600 lei. De asemenea, nu se iau în calcul nici veniturile realizate din apicultura (pct. 36 din Instrucțiunile nr. 1515/1966). Acte de naștere. întocmire ulterioară VALERIA POPESCU, Albești . Actul dv. de naștere poate fi reconstituit sau întocmit ulterior — după caz — în condițiile art. 32 din Decretul nr. 278/1960. Cererea de reconstituire sau întocmire ulterioară a actului se depune împreună cu actele doveditoare la comitetul executiv al consiliului popular al domiciliului petiționarului, care o rezolvă cu avizul organelor de miliție. In caz de respingere a cererii, petiționarul se poate adresa judecătoriei în raza căreia se află comitetul executiv al consiliului popular care a primit cererea. Notă A. P. Botoșani: Cazul relatat de dv. fiind foarte interesant, vă rugăm să vă prezentați la Consiliul județean al sindicatelor Botoșani în vederea rezolvării lui. PAVEL PERJU jurist • Asigurări sociale Constanța Lungu din comuna Bănești, jud. Botoșani a născut cel de al treilea copil și primește ajutoare în cadrul asigurărilor sociale în proporție de 94 la sută, în loc de 100 la sută după cum prevede H.C.M. 2489/1966. Fiind director de grădiniță de copii, are dreptul la omul din fondurile de asigurări sociale? Potrivit H.C.M. nr. 2489/1966, cuantumul ajutorului pentru sarcină și secuzie femeilor care nasc al treilea copil și următorii este de 100 la sută din salarie, tarifar lunar, indiferent de vechimea neîntreruptă în cîmpul muncii salariate. Prin H.C.M. nr. 1356/1968, s-au modificat dispozițiile menționatei hotărîri, în sensul că pentru angajatele din unitățile la care, potrivit H.C.M. nr. 914/1968, se experimentează sau se aplică noul sistem de salarizare, ajutoarele, în cadrul asigurărilor sociale, sunt în proporție de 94 la sută din salariul tarifar lunar. In ce privește omul de director de 100 lei, el nu se achită din fondurile de asigurări sociale. Neculai I. Dăscălescu din Iacobeni, comuna Dîngeni, ne spune că este pensionar de invaliditate gradul II și dorește să știe dacă poate primi pensia pentru limită de virstă întrucât are 62 de ani și vechimea necesară. Potrivit art. 29 din Legea nr. 27/1966, invalizii de gradul I și II, care au vechimea în muncă necesară pentru obținerea pensiei pentru limită de virstă, au dreptul la cuantumul acesteia chiar dacă nu au împlinit vîrsta cerută pentru obținerea unei asemenea pensii. EDUARD PETRILA consilier juridic CLOPOTUL @ PAGTNA 3 ■ Electronica pătrunde și în parcurile iarna pe străzi. Fără să stea mult pe gînzoologice. La gîtul girafelor din marele dub, el s-a decis să aștepte trecerea anoparc național de animale sălbatice dintre timpului rece în... închisoare. Ca să-și adanga au fost fixate minuscule emițătoare că proiectul la îndeplinire, van Eyck a tranzistorizate. Acestea vor permite îngrijipîndit momentul cînd... putea fi foarte bitorilor și ghizilor să repereze cu ușurință nevăzut cum fură dintr-un imobil. Apoi, frumoasele animale, economisind astfel cu un aer triumfător, a plecat cu... prada, timpul turiștilor care vor să le admire de a cărei valoare era de 9,5 franci. Prevenit aproape de martorul spargerii, unicul polițist al suburbiei Tisselt, unde a avut loc delictul, ga „Ne îndreptăm către un deșert cuil-a prins pe van Eyck fără prea multe feral“, a apreciat Eduard Bonnefous — probleme. Înțelegător, polițistul i-a oferit MICA ENCICLOPEDIE .................................. Imu—mu ..............—ii—im ram mu.............■ imnir1 ¥~i—-------r~ ——■ persoană însărcinată cu problemele cultu- o bere înainte de a-1 duce în fața judecările în Senatul francez, zorilor. Nu mai puțin înțelegători, judecă La Versailles, două săli din trei sant torii i-au îndeplinit dorința : van Eyck o închise, la Luvru — una din două. Moți ajuns la închisoare, vul, invocat de administrațiile respective, este lipsa creditelor pentru instalații, în judecătorul Saul Epton din Chicat reținere și angajarea numărului necesar g0 al 0Sț constrîns să restituie... ciocanul de paznici. Cu toate acestea, multe locuri . . .0 îr. j. de muncă sînt vacante, deoarece salariul de.leiTM cu Lip“:1?!, Ímic oferit pentru aceste funcții nu atrage judecata, pe care îl primise din parte, i pe nimeni,nui grup de tineri intitulat „Banda Comancher-ilor“. Intre timp se constatase că Jules van Eyck, un pungaș din Brucocanul fusese... furat de la un tribunal xelles, n-avea nici un chef să petreacă din Chicago. UN NOBIL GEST DE PREȚUIRE (Zilele Eminescu ) Sub îngrijirea Comitetului județean pentru cultură și artă a apărut, un volum care reunește studiile unor cercetători locali și din afara județului, prezentate cu ocazia Zilelor Eminescu din vara anului precedent. Volumul are în față o emoționantă poezie semnată de Victor Eftimiu (aflată în manuscris și la casa imemorială din Ipotești) și cuvîntarea de deschidere a festivităților Zilelor Eminescu, rostită de tovarășul Gheorghe Ghinea, prim - secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R. Apariția volumului în discuție stă sub semnul permanentului omagiu pe care cultura românească, poporul întreg îl închină marelui Eminescu, mesager genial al spiritualității românești. Eminescu este inepuizabil precum infinitul. Ni se deschide mereu altfel, cu nebănuite încă sensuri și întinderi. Pentru aceasta nu mă îndoiesc că orice, cercetător Harnic poate descoperi ceva nou în universul poeziei și vieții poetului și orice concluzie definitivă riscă să cadă repede în , desuetudine, sesiune de comunicări Ideea aceasta ne-au demonstrat-o cei mai mulți dintre semnatarii studiilor din volum, trasînd tocmai cîteva direcții noi în cercetarea biografiei și operei eminesciene. Astfel eminentul cercetător și istoric literar Augustin Z. N. Pop face din nou dovada unei frumoase strădanii de a închega o altă imagine a Veronicăi Miele decit cea cu care ne-au obișnuit istoriile literare mai vechi. E cunoscută de altfel consecvența domniei sale în prezentarea dintr-un unghi foarte generos a relațiilor afective și spirituale dintre Eminescu și Veronica Micle, apropriindu-se poate de adevăr. Criticul literar Vlad Sorianu (aspecte epistemologice în lirica eminesciană) disecă pertinent momentele gnoseologice principale ale gîndirii eminesciene, surprinse în evoluția lor dialectică. Nu lipsește studiului amintit spiritul polemic urban, cînd se oprește cu atenție asupra părerilor, în această chestiune, ale altor colegi de breaslă și înaintași iluștri. Aș cita o idee interesantă și de mare actualitate, emanată de studiul respectiv. Vlad Sorianu, referindu-se la poezia eminesciană, dovedește „iradierea motivului științific și convertibilitatea lui lirică“. Or, asistăm azi la o explozie uimitoare în dezvoltarea tuturor științelor, dar vibrațiile acestei explozii pătrund în foarte mică măsură în substanța poeziei contemporane. Se bănuiește un divorț tot mai accentuat între știință și poezie, între teri științifice, 1969) iică, realitatea tehnicizată a lumii și poeziei, ceea ce este regretabil pentru însăși evoluția poeziei. Neîndepărtîndu-se de cuceririle științelor, convertind liric aceste cuceriri, poezia contemporană s-ar putea realiza în formule noi, toate conștiinței corespunzăomenești din zilele noastre. Am mai remarcat din volumul citat o riguroasă pătrundere a lui George Pascu în domeniul muzical tangent poeziei eminesciene. Poate pe același plan al muzicii se află și observațiile lui Mihai Iordache despre sugestia sonoră în poezia lui Eminescu. Alături de studiile cercetătorilor și criticilor literari din afara județului, lucrări demne de interes semnează și intelectualii botoșăneni I. D. Marin, Lucian Valea, Al. Bardieru, Petru Moruzzi și alții. Se aruncă cîteva lumini asupra unor puncte obscure din biografia eminesciană (I. D. Marin, Petru Moruzzi), sau se discută documente inedite, revelante, privind viața lui Eminescu (dr. Vasile Bînzar, Gheorghe Amarandei etc.). Există și cîteva lucrări care nu constituie altceva decit considerații sentimentale, simple truisme despre geniul eminescian. Ele nu diminuează însă valoarea generală a volumului. Inițiativa comitetului județean pentru cultură și artă de a edita acest volum închinat lui Eminescu este un nobil gest de prețuire a celui mai mare poet român. D. FETESCU Autobaza Săveni. Tînărul mecanic Traian Sandu, a cărui muncă de calitate contribuie din plin la buna execuție a intervențiilor necesare motoarelor auto (Urmare din pagina I) către acestea. „La noi sunt perioade de vîrf, ne-a relatat Adrian Calancea, șeful serviciului transporturi de la I.L.F. In august - noiembrie, de pildă, s-ar putea lucra în 3 schimburi pe mijloacele auto. Dar de unde găsim șoferi pentru a-i angaja numai pentru 3—4 luni ? In perioada respectivă nu ne ajung mașinile ce le avem. In schimb în decembrie — mai nu avem ce lucra nici cu ale noastre. Cele două autocamioane de cîte 10 tone le folosim doar 3 — 4 luni pe an. Restul timpului, stau“. Oricît am fi de înțelegători pentru specificul deosebit al activității întreprinderii de legume și fructe, ca și a altora de altfel, este evident că actuala formă de organizare a activității mijloacelor auto nu este de loc economică, mai ales dacă adăugăm și faptul că pentru cîteva sute de kilograme de legume sau fructe sînt trimise uneori autocamioane de 3 sau 4 tone. — Ați adus în decembrie 1500 kg roșii din orașul Gheorghe Gheorghiu - Dej, cu un camion de 4 tone. Ce cantitate de roșii încap de fapt, într-un asemenea camion ? l-am întrebat pe A. Calancea. — Cel puțin 3,5 tone. Asemenea transporturi, care încarcă exagerat cheltuielile de circulație, sunt însă frecvente la ILF. Adeseori vina pentru atari situații revine desigur celor ce dirijează activitatea de transporturi. Uneori însă ele nu se pot evita. Rezultă deci că formula organizării activității mijloacelor de transport la nivelul fiecărei întreprinderi prezintă o serie de dezavantaje, de carențe, care se soldează, de cele mai multe ori cu pagube serioase pentru economia națională. Problema eficienței, de altfel puternic subliniată la Plenara C.C. al P.C.R. din 10— 13 decembrie 1969 și susținută de mulți dintre interlocutorii noștri, ar putea fi rezolvată mai economic prin concentrarea mijloacelor de transport la nivelul unei întreprinderi orășenești. Am întîlnit, de pildă, următoarea situație : de la ILF autocamioanele pleacă de obicei goale spre cooperativele agricole de producție pentru a aduce legume și fructe ; în schimb, autocamioanele ICOMCOOP pleacă cu mărfuri la cooperativele de consum și se întorc de cele mai multe ori goale. Evident că în loc de două mijloace de transport care fac acum un singur drum plin iar celălalt — gol, s-ar putea folosi foarte bine un singur mijloc care să lucreze plin-plin. Asta însă presupune existența posibilității cunoașterii și sincronizării acestor cerințe, undeva deasupra acestor unități.La ICOMCOOP Botoșani a fost folosit în anul trecut doar 57 la sută din parcul de autodubițe și 66 la sută din capacitatea lor iar la autocamioane 55 la sută din capacitate. Din foile de activitate ale mașinilor rezultă că unele din acestea mai mult au stat decit au lucrat. Astfel din 31 zile inventar, în decembrie, autoutilitara 1154 are doar 16 zile active, autoduba 262 — doar 18 zile active , autoduba 264 doar 4 zile active, autocamionul 1176 numai 11 zile active. — De ce staționează de mult aceste mijloace atît de transport ? întrebarea i-am adresat-o șefului serviciului transporturi, Gh. Dragoș. — Din cauza defecțiunilor mecanice, a lipsei de piese de schimb, a lipsei unui atelier înzestrat cu scule și utilaje necesare executării reparațiilor (Gh. Dragoș). Intr-adevăr ICOMCOOP Botoșani dispune de 3 ateliere de reparații (unul în Botoșani, altul la Dorohoi și unul la Săveni). In toate însă nu veți găsi măcar un strung, o forjă. Se lucrează în modul cel mai rudimentar posibil. In afară de aceste 3 ateliere, mai funcționează unul al UJCC (forul tutelar al ICOMCOOP). Cui folosește dispersarea aceasta de forțe ? Nu ar fi mai economic să se facă un singur atelier de reparații, dotat cu cadre calificate, cu scule și utilaje necesare reparației mijloacelor de transport ? Iată deci încă unul din motivele care pledează pentru înființarea unei întreprinderi orășenești de transporturi (la această părere subscrie și Gh Dragoș), care ar putea dispune de ateliere de reparații bine dotate, inclusiv cu piesele de schimb necesare. Coeficienți extrem de scăzuți privind utilizarea parcului de mijloace auto și a capacității acestora, au fost înregistrați la I.I.L. „Flamura roșie“ în primele 10 luni ale anului trecut. Ne-am referit concret la această perioadă întrucît începînd cu luna noiembrie 1969 întreprinderea a introdus un sistem de evidență a volumului de transport care — dacă va continua, doamne ferește ! — ar putea să o salte în scurt timp în fruntea întreprinderilor cu rezultatele cele mai bune. Dar să explicăm cum stau lucrurile. Verificînd foile de parcurs ale mijloacelor de transport de la această întreprindere rezultă că aproape în toate cazurile — cu foarte rare excepții — la rubrica încărcătura transportată privind este înscrisă de către șoferi capacitatea autovehicolului (adică 3 sau 4 tone). — In ziua de 4 decembrie ai făcut un drum la Bacău. Ce cantitate ai transportat ?, l-am întrebat pe șoferul I. Algafiței de pe autocamionul 536. — La dus — 400 kg tablă și 600 m de sîrmă. — Și la întors ? — 1500 kg vată. — De ce ai trecut atunci pe foaia de parcurs 8 tone : 4 tone la dus, 4 la întors ? — Așa mi s-a spus de la serviciul de organizare a muncii. Dar toți procedăm așa. Intr-adevăr, ne-am convins, că toți procedează așa. Adică toți falsifică realitatea. Conducîndu-se după niște principii greu de înțeles, serviciul organizare și salarizare al acestei întreprinderi a dat indicații ca indiferent de cantitatea transportată, în foaia de parcurs să se înscrie transporturi ca fiind făcute la capacitatea integrală a mașinilor. Și cum salarizarea se face în funcție de zonele/kilometri efectuate rezultă că, de fapt, actualul, sistem de retribuire se bazează pe un fals, acceptat cu indulgență, inclusiv de conducerea întreprinderii. Ce interes mai au șoferit, în asemenea situații, să încarce mijloacele auto la întreaga capacitate din moment ce oricum li se consideră transportată cantitatea maximă ? Am discutat cu directorul întreprinderii, M. Xirigiuc și șeful serviciului organizare, ing. M. Vicol despre această problemă. Nu s-au arătat prea îngrijorați. Dimpotrivă „O să mai analizăm problema. Sistemul actual de retribuire este în experimentare. După 3 luni o să ne pronunțăm“, ne-au spus dumnealor. De altfel, merceologul cu transporturile din întreprindere Gh. Toma a încercat să ajungă în cîteva rînduri la director pentru a-i expune părerea că așa cum se procedează acum nu e cinstit. — Și ce v-a spus directorul, l-am întrebat pe Gh. Toma. — Tovarășul director a fost ocupat și n-a reușit să mă primească încă (! ?). Nu ne-a mirat răspunsul. In repetate rînduri, directorul întreprinderii, invocînd treburi urgente, a evitat să stea de vorbă și cu redactorii ziarului, deși a fost avizat că subiectul unor eventuale discuții ar viza situația nesatisfăcătoare din unele sectoare ale I.I.L „Flamura roșie“. Am solicitat părerea forurilor tutelare asupra acestei stări de lucruri ce ni s-a părut anormală. „Eu știam că s-a renunțat la acest sistem greșit de retribuire. Avem acum normative precise cum trebuie procedat" (ing. P. Ungureanu, directorul Direcției de industrie locală), situație pur și simplu „Este o condamnabilă. Așa se comit ilegalități în întreprinderile noastre. Mă mir cum de pot gîndi astfel unii conducători de întreprinderi. Și la I.I.L. „Flamura roșie“ avem, slavă domnului, un aparat de conducere destul de mare“ (Aurel Ursuleanu, șeful corpului de control financiar intern al Consiliului popular Botoșani). Credem că județean alte comentarii sunt de prisos. Am încercat o comparație între coeficienții realizați autobaza de transporturi de cei de către întreprinderi. Reșizultatele sunt net superioare în prima unitate (CUP-72 la sută , CUC-58 la sută), deși chiar aceștia sunt încă departe de ceea ce se poate realiza printr-o mai bună organizare a transporturilor, întreținerea parcului și prelungirea perioadei de funcționare a mașinilor. Un lucru cert se desprinde din cele constatate pînă acum : actuala formulă de menținere și organizare a parcului de mijloace auto la nivelul fiecărei întreprinderi nu este, după cum se vede, cea mai bună, cea mai economică soluție. Pentru economisirea capacităților de transport, folosirea mai completă a capacităților existente, se pare că a devenit de ordin necesitatea găsirii unor practic noi forme de organizare care să pună capăt risipei de mijloace de transport, utilizării lor iraționale în funcție de necesitățile limitate ale unei singure întreprinderi. (întrucît în legătură cu utilizarea eficientă a mijloacelor auto se ridică aspecte multiple ne propunem o revenire într-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru asupra acestei probleme). PU - PLIN, DAR MAI MULT... GOL