Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-09-17 / nr. 2928
La O.C.L. Alimentara Botoșani SARCINI SPORITE IN VIITORII ANI Cincinalul-In dezbaterea adunărilor salariaților întruniți în adunarea pentru discutarea indicatorilor economico - financiari ai viitorului cincinal, salariații comerțului alimentar din Botoșani au plecat de la realizările obținute in perioada trecută, probatoare pentru sarcinile preliminare în 1971 — 1975. Ca urmare directă a creșterii 132.000 142.000 153.600 Ca premisă la aceste sarcini, fondul de marfă atribuit organizației comerciale alimentare Botoșani prezintă un sport pe categorii de mărfuri, după cum urmează : Cîteva dintre sarcinile care stau în fața lucrătorilor din comerțul alimentar : creșterea productivității muncii cu 29 la sută, micșorarea cheltuielilor de circulație la 1000 lei mărfuri desfăcute de la 63,6 lei la 59,2 lei ; creșterea beneficiilor la 4,5 milioane lei în 1975 față de 2,8 milioane în 1971. Sarcinile de plan, mobilizatoare, au determinat participanții la discuții să transforme adunarea într-o adevărată ședință de lucru, de dezbatere, arătînd alături de căile ce trebuie veniturilor populației și a construirii de noi obiective industriale, vor crește substanțial vînzările de mărfuri alimentare, în 1975, față de 1970 în procente, cu 43 la sută. Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul preconizat se prezintă astfel : (în mii lei) : 165.300 177.000 769.900 urmate și dificultățile ce se manifestă și care se cer înlăturate. Cîteva din problemele ridicate de cei care s-au înscris la cuvînt : construirea unui depozit frigorific la Botoșani sau asigurarea unui spațiu frigorific destinat produselor alterabile la Șurubaru) ; măsuri de Eledistrugerea furnicilor, rozătoarelor etc. care afectează mărfurile în magazine și depozite, căutarea de noi procedee, metode de aprovizionare a magazinelor și predare a ambalajelor, de exemplu în afara orarului, care să nu afecteze deservirea (Gheorghe Scutaru) , păstrarea avutului obștesc, combaterea, demascarea și sancționarea celor care profitînd de aglomerație sau suprapreț, vînd cu lipsă la gramaj etc. (Constantin Alupoaie). Necesitatea stabilirii de urgență a amplasamentului depozitului de alimente, a îmbunătățirii parcului auto, repararea utilajelor comerciale operativ, dirijarea cadrelor necalificate spre noua clasă serală, înființată anul acesta, recrutarea elevilor pentru formele noi de învățămînt comercial, au fost dezbătute cu maximă seriozitate în adunare, cu probleme de care depinde realizarea indicatorilor viitorului cincinal. Notăm faptul negativ că doar tangențial a fost atinsă problema relațiilor cumpărător - vînzător ; problema deservirii, majoră, trebuie să stea mereu în atenția lucrătorilor din comerț, mai ales la noi, încă nu e creată tradiția unde unei deserviri atente, politicoase, civilizate. MARIA DANILA 1971 1972 1973 1974 1975 Total pîine 22,5% mălai 27% carne 43,8% preparate came 26% slănină untură 150% lapte 58% ulei 14,5% zahăr 38,7% Afluență de cumpărători la Complexul de pe strada Unirii I.P.M.C. CONSTANTA ■ %* — LĂCĂTUȘI CONSTRUCTORI a ngajeaza -=beon,5t' ** * — BETONIȘTI a -MUNCITORI NECALIFICATI sf WjE& Iff fififll 9 pentru calificare in meseriile de WW 1§M If WIIL CV fierari betoniști si lucrători pre* fabricate. Asigurăm la angajare : ____________ — decontarea cheltuielilor de — masa la cantina întreprinde ___________ transport ini contra cost {10 lei pe zi). ____________ — cazare gratuită — plata muncii in acord. ____________ știați că... ... pentru întreținerea garderobei dv. este necesar să cunoașteți următoarele simboluri ? Acestea se află pe etichete prinse pe tricotajele și confecțiile din comerț. 1. Spălare fără precauții speciale chiar pînă în apropierea punctului de fierbere. 2. Spălare cu anumite precauții pînă la temperatura de 60 °. 3.4. Spălare cu grijă, cu apă ușor călduță. 5. Nu se spală. 6. Nu sînt necesare precauții speciale de călcare putîndu-se folosi fierul de călcat pînă la temperatura de 200 ° C (și în cazul presei cu aburi). . 7. Sînt necesare unele precauții, temperatura maxima fiind de 150 ° C si în cazul presei cu aburi). 8. Sînt necesare precauții speciale, temperatura neputînd depăși 120 ° C (și in cazul presei cu aburi). 9. Nu se calcă. 10. Se curăță chimic, litera A simbolizînd toți solvenții utilizați, inclusiv tricloretilena. 11. Se curăță chimic cu solvenți de categoria F și parcloretilenă. Nu poate fi folosită tricloretilena. 12. Se curăță chimic utilizînd benzină de extracție sau solvenți echivalenți. 13. Nu se curăță chimic. 14. Se poate folosi apa de Javel (clor). 15. Nu se poate folosi apa de Javel (clor). Toate aceste simboluri le veți găsi pe orice produs textil și corespund cu cele prevăzute de Codul internațional pentru indicarea modului de întreținere a produselor textile. TOAMNA MOLDAVĂ (Urmare din pagina I) viitoare pe care le vrem și mai Îmbelșugate. Deocamdată e toamnă. Toamnă in podgoriile de la Roma Botoșanilor, ale Brăeștilor, Ivăncăuților și ale Miorcanilor, toamnă în pomăturile din Vatra, din Teioasa Lozna din care se scutușiră și se culeg mere și pere de aur. E toamnă îndestulată pe ogoarele în care rîd desfăcați de pănușe, tot bine păpușoii, peste aducătoare de cuvenite satisfacții care, tuturora, ne umple inimile de îndreptățită bucurie ca unor adevărați stăpîni pe munca și pe cinstitele noastre agoniseli socialiste. înnoiri urbanistice la Dorohoi Fotografia : I. NEGREA însilozarea furajelor (Urmare din pagina I) ce o avem de însilozat, înălțimea silozului poate depăși chiar metri. Lucru important este să se facă o tasare bună a silozului cu ajutorul tractoarelor cu șenile sau dublîndu-se numărul de roți ale tractoarelor cu pneuri. te Această metodă are mai muiavantaje : în primul rînd nu avem nevoie de nici un fel de construcție ; în fiecare an apoi îl amplasăm acolo unde ne convine ; în timpul verii, terenul este folosit pentru masă verde. Totodată culturi de încărcarea silozului se poate face mult mai ușor — mecanic, cu încărcătorul pivotant, sau manual, nefiind nevoie ulterior, pentru a-l da în furajare, să-l mai scoatem din groapă sau dintre pereți unde, de multe ori, nu pot fi manevrate mijloacele de transport. Un siloz poate fi terminat oricînd, nefiind legați de umplerea gropii sau umplerea pereților din beton. Concluzia noastră este că silozul, fiind bine tasat, nu are nevoie nici de a fi acoperit cu pămînt. E recomandabil totuși să punem ceva paie tocate sau baloți de paie deasupra, în caz că nu am umplut mijlocul silozului bine. Totuși, precizăm că procedeul acesta are un singur dezavantaj : pierderile sunt ceva mai mari ca la silozurile în formă de tranșee betonate, dar nu sunt mai mari decit la silozurile in formă de tranșee nebetonate. Deoarece silozurile la suprafață pot fi oricît de mari, față de cele betonate, pierderile se reduc mult în raport cu mărimea silozului. In legătură cu aceasta aș vrea să fac precizarea că la silozurile de pină la 50 tone pierderile ajung la circa 25 la sută, pe cînd la cele de 500 — 700 tone, ci de mari le-am făcut noi anul trecut, nu trec de 7—8 la sută. Prin folosirea metodei de însilozare la suprafață a silozurilor se reduce prețul de cost al furajului respectiv, și, indirect, se reduce prețul de cost al animalelor și a produselor animaliere. Și anul acesta, după aceeași metodă — de îndată ce vom termina de depozitat între pereții de beton — vom însiloza la suprafață circa 8 000 —• 9 000 tone. Uzina de reparații nu mai... repara Incepînd cu trimestrul IV a.c.. Uzina de reparații din Botoșani bei profilează întreaga activitate pe fabricația de piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole, precum și producerea de utilaj agricol. Din planul de producție al întreprinderii a fost scoasă activitatea de reparații care, de altfel, în ultimii ani, avea o pondere tot mai mică. Întreprinderea va deservi în continuare cu motoare de schimb unitățile I.M.A. și I.A.S. și va executa reparațiile capitale la utilajele produse în uzină și livrate beneficiarilor săi. Uzina se specializează îndeosebi pe utilaje de irigații. Noul profil reclamă, de bună seamă, și exigențe sporite. In trimestrul IV a.c. uzina va trebui să producă 6 utilaje noi precum și 25 de sortimente de piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole. Exigențe cărora, sîntem siguri, colectivul de aici le va face cu succes, față. Așadar, denumirea de Uzină de reparații nu mai este proprie ! S-a gîndit Ministerul Agriculturii și Silviculturii la alta, care să reflecte adevăratul conținut al producției ce se realizează aici ? CLOPOTUL • PAGINA 3 NOTE... NOTE... NOTE... CÎND APROVIZIONAREA PLEACĂ ÎN CONCEDIU Depozitul de încălțăminte - galanterie din Botoșani al întreprinderii economice a U.J.C.C. aprovizionează cu mărfurile respective un număr de 37 cooperative de consum din zona Botoșanilor și Săvenilor. Spunem că aprovizionează, dar numai atunci cînd gestionarul Ion Pancrate nu lipsește, fiindcă în atari situații aprovizionarea... se suspendă. Așa s-a procedat în a doua jumătate a lunii august și începutul lunii septembrie cînd Pancrate a încuiat depozitul și a plecat în concediu de odihnă. Nici o unitate — în această perioadă — nu s-a putut aproviziona cu vreun sortiment de încălțăminte, unitățile de desfacere din Frumușica, N. Bâlcescu, Copălaț și alte comune neavînd cu ce se prezenta în fața cumpărătorilor. Ca urmare, planul de desfacere al depozitului s-a realizat pe luna august doar în proporție de 60 la sută, cu un minus de aproape un milion de lei. Oare era așa de complicată treaba dacă s-ar fi amenajat un depozit intermediar de încălțăminte care să răspundă solicitărilor unităților de desfacere cu amănuntul în perioada cît depozitul principal era închis ? Și încă o întrebare : cînd casierul de la I.E.J.C.O.O.P. pleacă în concediu directorii săi nu încasează salariile ? UN S.O.S. POȘTAL Un S.O.S. poștal, puțin sentimental, puțin melodramatic, dar justificat, a sosit pe adresa redacției noastre din satul Bozieni - Săveni. Cer ajutor bietele plicuri și cărți poștale trimise — dar neajunse — la adresa de mai sus. Dacă n-au ajuns așa cum erau menite — la părinți, la frați, la prieteni — asta prin grija (lipsă) a factorului poștal din sat care, întorcîndu-se cu căruța în ziua de 6 septembrie a.c., orele 5 post meridian, semăna drumul cu scrisori (un loc de cenușă, ca în poveștile fraților Grimm, după care îmi aduc aminte). Diverși cetățeni, aflați întmplător în urma căruței, au cules 6 plicuri și 9 cărți poștale și, travestiți ad-hoc în poștași, le-au adus la Săveni, să le dea dirigintelui de poștă. De aici povestea de la Săveni se deosebește de cea a fraților Grimm : deși n-a mai găsit urma, poștașul n-a uitat calea la Bozieni, ba mai mult — și mai trist — pentru bietele depeșe — nu și-a uitat nici obiceiul de a bea în timpul serviciului. Din care cauză, acest S.O.S. poștal disperat, puțin melodramatic dar... justificat I D. MARIA Dacă tenta de provincie este sugerată de palida activitate din anumite domenii, între acestea unul este, fără îndoială, sportul de performanță. Cum stau din acest punct de vedere Botoșanii e bine știut și nu odată paginile ziarului nostru au oglindit starea de lucruri existentă. Propunîndu-ne să prezentăm marelui număr de cititori — suporteri, sportivi etc. — opiniile organismelor cu responsabilități în sport — nu numai în cel de performanță — am solicitat C.J.E.F.S., Comitetului județean al sindicatelor, Comitetului județean al U.T.C. și Inspectoratului școlar să formuleze unghiul lor de vedere în legătură cu problemele importante, de orizont, ale activității sportive din Botoșani, idei de îmbunătățire, de progres al acestuia. După un răgaz, suficient după părerea noastră unui răspuns, dacă considerăm că tematica constituie chiar esența activității unor secții ale organizațiilor și instituției amintite, cunoaștem doar părerile C.J.E.F.S. și ale Comitetului județean U.T.C. Și ni se pare că nu facem o nedreptate catalogînd absența răspunsurilor Consiliului județean al sindicatelor și Inspectoratului școlar cu probabile atitudini in problemă ! Să vedem așadar considerațiile celor două organizații ne-au răspuns. „Pe drept care cuvînt — se spune în răspunsul Comitetului județean al U.T.C. — se vorbește despre nivelul scăzut al sportului de performanță din județul nostru... Noi considerăm că dezvoltarea sportului depinde în cea mai mare măsură de activitatea laborioasă, plină de pasiune a specialiștilor, a profesorilor de educație fizică și antrenorilor... Ocupîndu-ne numai de sportul de masă, avem în centrul preocupărilor de antrenarea unui număr nonscu mai mare de tineri în practicarea exercițiului fizic și a sportului. Cert este însă faptul că de la noi, s-au mai bine zis prin competițiile noastre, se selecționează sportivi de performanță... La etapele superioare ale competițiilor, unii dintre sportivii amatori s-au apropiat de valoarea performanțelor și aceștia puteau să obțină rezultate bune și în cadrul sportului de performanță. Dar în această privință considerăm necesar să arate C.J.E.F.S. cum s-au ocupat de luarea lor în evidență și de pregătirea lor. Poate scoatem un răspuns gîndindu-ne la faptul că în municipiul nostru există un singur antrenor cu norma întreagă !... Parte din vină o au și profesorii de educație fizică care, după constatările noastre nu depun suflet în pregătrea copiilor și juniorilor. Fără a generaliza, putem arăta că există foarte multe cadre care nu-și justifică prin nimic activitatea, in această direcție considerăm că inspectoratul școlar ar trebui să ia măsuri pentru o mai bună activitate de îndrumare și control a profesorilor de educație fizică. în județ foarte mulți tineri Există cu calități native, dar numai cu calități nu se obțin rezultate... Credem că va fi necesar ca metodiștii C.J.E.F.S. să se deplaseze mai mult in județ pentru a îndruma mai concret asociațiile sportive sătești... In studiu se află la noi inițierea unui campionat județean II de fotbal și handbal. Vom analiza posibilitatea de organizare a acestor competiții pentru a le face cît mai atractive". Și acum din răspunsul C.J.E.F.S-ului, sub președintelui său, prof. semnătura Gheorghe Paraschiv : „Este adevărat că în campionatele de calificare din anul acesta, sportivii noștri s-au comportat nesatisfâcător, ceea ce a dus la situația ca nici o echipă din județul nostru să nu promoveze în campionate republicane. Vom încerca să arâtăm cauzele acestei situații și măsurile pe care le preconizăm a fi luate pentru eliminarea lor in viitor. Județul nostru duce o lipsă acută de cadre calificate in mișcarea sportivă. La nivelul județului nu există nici o școală sportivă independentă sau liceu cu program special (lucru cerut de noi Ministerului Invățămîntului), existînd doar două secții, una pe lingă Liceul Laurian din Botoșani și alta pe lingă Liceul nr. 1 Dorohoi. Cu foarte mici excepții, asociațiile sportive din întreprinderi, instituții și de la sate nu desfășoară o activitate continuă ci doar în preajma unor confruntări, ceea ce limitează posibilitățile acestora în sportul de performanță. Colaborarea noastră cu organizațiile cu răspunderi în activitatea sportivă și în mod deosebit cu Comitetul județean al U.T.C. și Consiliul sindical se rezumă la județean sprijinul tehnic de specialitate, arbitraj, urmărirea antrenamentelor, pe care, în unele cazuri, datorită lipsei de mobilizare, nu avem cui să-l acordăm. Unele fonduri pe care le alocă activității sportive Consiliul județean sindical nu sînt bine dirijate, acordarea lor făcîndu-se fără a se cere și părerea noastră în această direcție. Iată cîteva măsuri ce dorim să le luăm pe viitor. Se vor organiza cursuri de Inițiere cu profesorii necalificați. Chiar de la începutul anului școlar 1971 vom organiza cursuri cu elevii claselor a XlI-a și anii IV, care doresc să se pregătească pentru I.E.F.S. și F.E.F., avînd experiența anului acesta în care doar trei absolvenți au reușit la examenul de admitere. Vom acorda un sprijin deosebit asociațiilor sportive școlare pentru suplini absența școlilor sportive a și a unor licee cu program special. Cu acordul Consiliului județean sindical vom analiza activitatea desfășurată de la începutul anului in curs de asociațiile sportive mai mari din județ : Textila, Confecția, Voința acestea din Botoșani, Fulgerul Dorohoi, Unirea Săveni și Sănătatea Darabani. Vom nominaliza, in colaborare cu Comitetul județean U.T.C., 5—6 asociații sportive sătești care vor profila activitatea unor secții spre sportul de performanță. Fondurile destinate activității sportive vor fi bine analizate la începutul fiecărui an financiar și alocate asociațiilor și secțiilor cu activitatea cea mai bogată, pentru sporirea eficienței acestora". Am expus întocmai părerile de mai sus, considered că o cît mai bună cunoaștere a calităților și deficiențelor activității înseamnă un pas înainte în rezolvarea problemelor în discuție. Opiniile exprimate conțin multe idei valorificabile și arată, suficiente cauze care fixează sportul botoșănean de performanță tr-un etern start. Iar pentru incît mai largă deliberare invităm pe toți cei interesați, care au responsabilități, păreri, propuneri în legătură cu sportul de performanță din județ să ne trimită sugestiile lor. In mod deosebit așteptăm opiniile profesorilor de educație fizică — parte vizați în răspunsurile publicate — ale antrenorilor, sportivilor, suporterilor și — de ce nu ? — ale Consiliului județean al sindicatelor și Inspectoratului școlar. Pentru că problema sportului botoșănean de performanță merită o mai largă dezbatere. DUMITRU IGNAT BOTOȘANII ȘI SPORTUL DE PERFORMANȚA (Urmare din pagina I) obține pe seama creșterii productivității muncii. De pe acum am reorganizat locurile de muncă, au fost stabilite noile linii tehnologice pentru produsele noi ce vor intra în fabricație, la a căror asimilare se lucrează care se va încheia (pentru toașite produsele noi) la sfîrșitul lunii decembrie a.c. Ing. PAUL COHN, inginer șef la I.I.L. Dorohoi : 1. Am înaintat la furnizori comenzile. Am încheiat contractele pentru lignit, utilaje pentru fabrica de cărămizi. Sub semnul incertitudinii este însă asigurarea utilajelor necesare uscătorului artificial pe care-l construim, a grăsimilor și uleiurilor vegetale pentru fabricarea săpunului, a materialului lemnos, sodei caustice, linei și bumbacului pentru covoare, diverselor profile metalice. 2. Pentru 29 la sută din producția ce urmează a fi valorificată în anul viitor au fost încheiate contracte ; pentru 52 de procente am primit alte comenzi urmînd a perfecta tractele. Aceeași anomalie când in anii anteriori se repetă și acum : organizația comercială locală a comandat la noi numai 20 de tone săpun pentru rufe (deși desface de 2—3 ori mai mult) preferind să aducă săpun de rufe de la București care nu e superior celui produs la noi. 3. In primul rînd printr-o valorificare mai superioară a materiilor prime pe care le folosim. La turbă, de pildă, 40 la sută din producție vom livra-o sub formă măcinată și ambalată, operațiune pentru care se execută în prezent un proiect de către IPROMIN (o tonă de turbă brută o vindem cu 268 lei ; cea măcinată și ambalată cu 606 lei). Vom dezvolta producția de tuburi ceramice, pentru care organizăm o linie tehnologică independentă pe baza experimentărilor făcute în acest an. Avem în vedere și dezvoltarea cooperării cu unitățile industriei republicane. PETRU ANANIA, președintele U.J.C.M . 1. Am lansat comenzi tot necesarul de materii pentru prime și materiale — aproape 300 de repere. Pînă la ora actuală nu ne-au fost confirmate decit 21 dintre acestea. Din 60 tone oțel beton nu avem asigurat decit 15 tone, la abrazive din 1.000 m.p. numai 600 etc. 2. Desfacerea producției se asigură prin contractările directe și centralizate. Din totalul planului de 32 milioane lei producție destinată livrărilor pentru fondul pieții s-a contractat aproape 18 milioane. Avem cerințe mari de mobilă ; față de două milioane lei producție planificată, avem comenzi de 4 milioane. Problema e de unde luăm materialul lemnos ? 3. Planul de producție marfă al cooperației meșteșugărești din județul nostru prezintă creștere în 1971 față de acest an cu 13 la sută. Vom beneficia de capacități de producție noi ca urmare a intrării în funcțiune a complexului de deservire și atelierului de tîmplărie din Dorohoi, a atelierului pentru invalizi din Botoșani, noua spălătorie - boiangerie. Vom introduce lucrul în două schimburi în majoritatea secțiilor și vom centraliza secțiile de reparații încălțăminte și radio din municipiu. Populația va beneficia de noi secții : tăbăcărie, artizanat în lemn, împletituri din ierburi, plăpumărie, covoare înnodate etc. SINTEȚI PREGĂTIȚI ? Față de perioadele anterioare, e drept, in unele întreprinderi s-a obținut un avans in pregătirea producției anului viitor. Dar față de reglementările legale, trebuia terminată acțiunea de încheiere a contractelor economice pentru producția lui 1971. Ori, pe aria pregătirilor planează încă multe incertitudini, tergiversări, îndeosebi în aprovizionarea materială a viitoarei producții. Timpul trece pe nesimțite și orice întîrziere poate avea urmări deosebit de grave. De aceea consiliile de administrație ale combinatelor, comitetele de direcție, organizațiile de partid — paralel cu preocupările pentru încheierea cu bine a anului economic în care ne aflăm — trebuie să-și îndrepte atenția de urgență spre rezolvarea blemelor legate de noul pigan de producție care bate la ușă. Faptul că „s-au făcut comenzi pentru materii prime și materiale“ nu înseamnă că problema aprovizionării a fost rezolvată. Se cer în continuare insistențe, legături permanente cu furnizorii (noile reglementări prevăd că unitățile cu gestiune economică proprie trebuie să intre în relații directe cu partenerii de contract), cu forurile tutelare pentru ca încă din primele zile ale noului an să se intre în funcțiune cu întregul potențal uman și tehnic de care dispunem.