Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-06-03 / nr. 3148

> Á PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA­I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3148­­ joi 3 iunie 1971 4 pagini 30 bani Stadiul investițiilor în I.A.S. La ferma de stat zootehni­că de la Drăgușeni din ca­drul I.A.S. Botoșani, se lu­crează la construcția a 5 grajduri cu o capacitate de 107 capete fiecare. Pînă a­­cum, trei grajduri au ajuns la centură iar la alte două se lucrează la zidărie. Sub îndrumarea tehnicianului constructor Ilie Haivas, mun­citorii dau o mare atenție calității obiectivelor în construcție. Ca urmare a bu­nei organizări a muncii pe șantiere, în primele cinci luni ale acestui an, din planul de 3.180.000 lei prevăzuți pentru aceste obiective moderne, s-a realizat 1.380.000 lei iar la alimentarea cu apă 440.000 lei din cele 2.000.000 planifi­cate. Botoșani. Pe șantierul vi­itoarei fabrici de piese de schimb pentru indus­tria ușoară Fotografia: I. NEGREA ȘTIM SA-I ASCULTĂM Rezolvarea competentă și în termen a cererilor scrise sau verbale, sub forma audien­țelor, este, după cum bine se știe, o obligativitate reglemen­tată prin lege pentru toate organizațiile, întreprinderile și instituțiile, indiferent la ce ni­vel activează. In ultimul timp în județul nostru, ca urmare a activității de îndrumare și con­trol efectuate de comitetul ju­dețean de partid și consiliul popular județean, de alte uni­tăți județene, se manifestă o receptivitate sporită față ceea ce solicită cetățeanul­­ de muncitor, țăran, intelectual sau de altă profesie. Lucrătorii consiliilor populare comunale, cooperativelor agricole de pro­ducție, cooperativelor de con­sum, ai altor instituții de la ni­vel de comună, analizează, în cele mai multe cazuri, cu serio­zitate doleanțele oamenilor muncii, rezolvîndu-le în marea lor majoritate competent și operativ. Putem evidenția, în acest sens, modul legal, simțul de răspundere cu care sînt re­zolvate diverse probleme în comunele Cordăreni, Dîngeni, Hlipiceni, Mihăileni, Mileanca, Santa Mare și altele. Dar nu peste tot omul și cerințele lui stau în atenția celor investiți prin lege cu răspunderea soci­ală de a rezolva solicitările ce­tățenilor. Negăsind, pe alocuri, înțelegerea cuvenită, omul este nevoit să ia drumul cen­trului de județ pentru a-și gă­si dreptatea, pe care unii sala­riați cu munci de răspundere de la comună n-o înțeleg, sau nu vor s-o înțeleagă. De ace­ea, aproape zilnic, zeci de oa­meni din diverse localități deschid dis-de-dimineață ușile instituțiilor județene. Se chel­tuiesc bani, se pierde timp, oamenii nu intră operativ în posesia unor drepturi legale. Cauza tuturor acestor neajun­suri ? Modul îngust, superfici­al de a privi interesele omului. Am încercat, un timp înde­lungat, să facem „radiografia“ unor zile de audiențe de la ni­vel de județ. Ne-au interesat, îndeosebi, tematica lor, modul de rezolvare, atitudinea celor care primesc sau sînt primiți în audiență. Iată cîteva consta­tări, fără pretenția de a epuiza tot ceea ce ar însemna carențe în rezolvarea competentă și în termen legal a cererilor oame­nilor muncii. In perioada 1 ianuarie — 20 mai a-c., s-au prezentat la ju­deț (la comitetul județean de partid, consiliul popular jude­țean, consiliul județean al sin­dicatelor, casa de pensii a U.J.C.A.P., oficiul de pensii din cadrul Direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, U.J.C.C., UJ.C.A.P. și Direcția generală agricolă) și au cerut să fie audiați 4.589 cetățeni. Dintre aceștia, circa 1.500 de cetățeni primiți în au­diență au solicitat să li se re­zolve diverse probleme (acor­darea de loturi și completarea de loturi personale, pensii și alocații, transferări de la un loc de muncă la altul sau chia­r în alte județe etc.), pro­bleme care n-au fost rezolvate favorabil, întrucît doleanțele celor audiați nu erau înteme­iate. Bineînțeles, cetățenilor li s-aa explicat pe larg, pe baza le­gilor, netemeinicia celor soli­citate în cadrul audiențelor. Un număr însemnat de oameni au cerut rezolvarea unor pro­bleme ce depășesc atribuțiile organelor locale comunale. Acestora li s-a acordat atenția cuvenită și, în funcție de ur­gența lor, au fost sau sunt în curs de rezolvare. , Trebuie, însă, să subliniem că, pe alocuri, se manifestă superficialitate și lipsă de răs­pundere în satisfacerea cerin­țelor localnicilor. Unii tova­răși, din păcate cu munci de răspundere la nivel de comu­nă nu sunt receptivi față de problemele pe care le ridică N. TEODORESCU S. AILENEI (Continuare în pagina a lll-a) PE OAMENI? De ce vin unii cetățeni în audiență la județ ? < iiiiiininiiiranii i iiiiiiiiiiiiiniiiiiiiraiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiii LOGICA FALSĂ Tovarășul director spunea: „Colectivul nos­tru este caracterizat de efortul majorității co­­vîrșitoare a salariaților pentru...“ și așa mai departe. Lăudîndu-și astfel unitatea, vorbitorul nu sesiza faptul că implicit, își făcea un deservi­­ciu. Dacă era vorba despre „majoritatea covîrși­­toare“ ce se întîmplă cu minoritatea, oricît de neglijabilă ar părea ea ? Minoritatea, voia să spună directorul, adevărat că ne face greutăți și ne împiedică este în muncă, dar noi trebuie s-o acceptăm, așa stînd în firea lucrurilor. E­ adevărat, ne lovim la tot pasul de ea, ne amintim că există, dar nu ea ne caracterizează, ci eforturile majorității covîrși­­toare. Cită eroare ! Nimic nu sună mai fals în discuția pe care o purtăm despre consolidarea principiilor echității sociale decit acest artificiu de logică — rostit cu inocență și optimism ! Indirect, ni se dă de înțe­les că putem tolera cu „tărie“ dezinteresul, me­diocritatea, lenea sau nepriceperea, prostia sau chiulul, pentru că, vezi bine, majoritatea covîr­­șitoare are umerii suficient de puternici pentru a ne salva, reabilitîndu-ne la nesfîrșit. Felul a­­cesta de a gîndi și acționa mi se pare nu altceva decit o formă de promovare a inechității, formă neconcludentă, desigur, pentru dreptatea pe care o vrem trăită plenar. Voi spune la rîndu-mi, că promovarea inechi­tății nu ne caracterizează. De unde rezultă lim­pede ce trebuie să facem, fără întîrziere, cu mi­noritatea aceea. ALEXEI RUDEANU I ÎN AGRICULTURĂ culturile sînt Înecate în buruiene, notabilitățile COMUNEI­­ ÎN JUSTIFICĂRI Este o realitate incontestabi­lă că acum, cînd volumul lu­crărilor agricole a atins un grad înalt în cooperativele a­­gricole, se verifică capacitatea organizatorică a consiliilor de conducere și a specialiștilor. Pentru o înțelegere mai exactă a necesității mobilizării tutu­ror forțelor la întreținerea cul­turilor prășitoare, precizăm că în majoritatea agricole plantele cooperativelor au condiții foarte bune de dezvoltare, dar sunt acoperite de buruieni. De fapt, ploile au împiedicat în unele locuri să se execute pri­ma prașilă, însă nu e mai­ pu­țin adevărat că unii au aștep­tat și vreme ideală. Acest lucru a reieșit din ancheta noastră întreprinsă în ziua de 1 iunie a.c. prin cîteva cooperative a­­gricole. •— Am fost nevoiți să lu­crăm jumătăți de zi, și chiar numai cîteva ore pe zi din cauza ploilor — ne-a relatat ing. Ioan Călugăreanu de la cooperativa agricolă din Con­­cești. Participarea tuturor ță­ranilor cooperatori­ la lucru se concretizează în rezultatele ob­ținute pînă acum : prima pra­șilă a fost încheiată pe întrea­ga suprafață de 311 ha culti­vată cu floarea - soarelui, sfe­cla de zahăr de pe 100 ha a fost rărită și prășită a doua oară iar la porumb prima prașilă s-a făcut pe 220 ha din 439 ha în cultură. Țin să precizez un lucru de mare pentru realizarea însemnătate producției — asigurarea densității plan­telor. Răritul s-a făcut numai manual, ceea ce ne-a permis să avem la hectar 90 — 105 mii plante sfeclă de zahăr, 45—47 mii plante de floarea - soare­lui și 45 mii­ plante de porumb. Și acesta nu e singurul exem­plu unde se muncește bine. Merită să scoatem în eviden­ță străduința altor consilii de conducere, specialiști și țărani cooperatori de a face tot ce le stă în putere pentru a asigura realizarea unor producții bune în acest an. La Lișna au fost concentrate forțele mai întîi la completarea golurilor din culturile prășitoare rezultate în urma ploilor torențiale ce au căzut, la reînsămînțarea unor suprafețe. Oamenii au mers de două și chiar de trei ori pe zi în cîmp, și au prășit cum au putut culturile. Prima prașilă a fost executată pe 210 ha, floarea - soarelui (din 350 ha), sfecla de zahăr rărită pe 80 ha (din 130 ha) și 70 ha po­rumb (din 630 ha). Marți cînd și-a făcut apariția soarele, cîmpul era împînzit de peste 700 țărani cooperatori. — Ceea ce am făcut pînă a­­cum a fost „printre ploi" — ne-a spus Gheorghe Săndu­­leac, președintele cooperativei agricole. Toți cei ce lucrează în zootehnie, în ateliere și la construcții au fost solicitați să lucreze cîteva zile în cîmp pentru a salva recolta. Desigur, unele rezultate bu­ne la întreținerea culturilor s-au obținut și la cooperativele agricole Tătărășeni, Dumeni, Arborea, Broscăuți, Văculești etc., însă nu pe măsura posi­bilităților. Este normal ca su­prafețele cu culturi prășitoare să fie curățate de buruieni, a­­sigurîndu-le în acest fel con­diții bune de dezvoltare. Or, în unele cooperative agricole, se lasă ca totul să meargă „la întâmplare“, nu se explică co­operatorilor că o oră bună de lucru prețuiește acum foarte mult. La Vatra , Hudești, Știubieni, Bălușeni, Hilișeu I. G­AVRIL (Continuare în pagina a IlI-a) * PENTRU NOUA RECOLTĂ La Centrul de con­diționare a semințelor din cadrul I. V. C. Boto­șani se fac pregătiri pentru preluarea și de­pozitarea cerealelor pă­­ioase pentru sămînță. E­­chipe de muncitori repa­ră utilajele și mașinile ce vor fi folosite la con­diționarea semințelor, lucrează la văruitul și dezinfecția spațiilor de înmagazinare și la ame­najarea unui nou centru profilat pe preluarea se­mințelor. De asemenea, pentru manipularea se­mințelor au fost sortați și reparați 120.000 de saci. De remarcat că în ba­za unui studiu privind folosirea mai judicioasă a mașinilor și utilajelor din dotație și reducerea forței de muncă, au fost amplasate patru selec­toare S.U. 4 cuplate în baterie, care vor fi de­servite de doi muncitori, față de cinci cîți lucrau pînă acum. Se Se evidențiază la aces­lucrări pregătioare mecanicul principal Ioan Iacobescu, sudorul Teo­­d­or Moldoveanu și tini­chigiul Petru Dumitres­­cu. (de la VASILE PIN­­TILIE, corespondent vo­luntar). VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZA Convorbiri între delegația de partid și guvernamentală română și delegația de partid și guvernamentală chineză Miercuri după - amiază, la palatul Adunării Reprezentan­ților Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegația de par­tid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, și delegația de partid și guvernamentală chineză, con­dusă de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Per­manent al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, premie­rul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea ro­mână au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consi­liului de Miniștri, Manea Mă­­nescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului munici­pal București al P.C.R., pri­­marul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C a al P.C.R., George Ma­covescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri și experți. Din partea chineză au parti­cipat tovarășii Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, șeful Ma­relui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Elibera­re, Iao Yen - Juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-n­en, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui - tzo, membru al Biroului Politic, locțiitor al șe­fului Marelui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, șeful Secției pentru re­lații externe a C.C. al P. C. Chinez, Ci Pîn - fei, ministru ad-interim al afacerilor exter­ne, Fan­g, președintele Comi­tetului pentru relații economi­ce cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chi­nez, adjunct al ministrului co­merțului exterior, Cian Hai­­fun, ambasadorul R. P .Chine­ze la București, precum și Li Lien­­ cin, Liu Kamin și Han Su.------­Convorbirile care au avut loc cu acest prilej s-au desfă­șurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Convorbiri între președintele Nicolae Ceaușescu și prințul Norodom Sianuk Miercuri seara, au avut loc, la reședința oficială a delega­ției române, convorbiri între Nicolae Ceaușescu, președinte­le Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, și Norodom Sianuk, șeful statu­lui și președintele Frontului Național Unit al Cambodgiei. Din partea română au parti­cipat­­ Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, George Macovescu și ambasadorul României la Pe­kin, Aurel Duma, iar din par­tea cambodgiană — Penn Nouth, premierul guvernului regal de Uniune Națională al Cambodgiei, T’Khhon și Thip­­unn Prasith, miniștri, Lisowath Methavi, director de cabinet, și Ker Meas, ambasadorul Cam­bodgiei în R. P. Chineză. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească. Verticală botoșăneană , Hotelul­­,Crizantema“ »Mii I — La Universitatea politehnică din Pekin Miercuri dimineața, to­varășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășii Ma­nea Mănescu, Dumitru Po­pa, Ion Iliescu, George Ma­covescu și Aurel Duma, membri ai delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste Româ­nia, au vizitat Universita­tea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor spe­cialiști. Oaspeții au fost însoțiți de Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al Comite­tului Central al P.C. Chi­nez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Popu­lare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției pentru relații externe din cadrul Comi­tetului Central, Cian Hai­­fun, ambasadorul R. P. Chineze la București. Oaspeții români s-au bu­curat de aceleași vibran­te manifestări de priete­­­­nie, prețuire și­ stimă pen­tru conducătorii partidu­lui și statului nostru, pen­tru Partidul Comunist Ro­mân, pentru poporul ro­mân. De la intrarea în incin­ta universității și pînă la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproa­pe un kilometru, mii de studenți, cadre didactice, funcționari ai institutului de învățămînt superior sa­lută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale și ova­ții pe oaspeții români. In fața clădirii, unde se află sala de primire a in­vitaților de seamă, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, cu soția și membrii delega­ției sînt întîmpinați de Si Ciun, locțiitorul secretaru­lui de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comitetului Revoluționar și al condu­cerii universității, Lie Tiu­i, membru al Comite­tului Permanent al Comi­tetului municipal Pekin al P. C. Chinez și membru al Comitetului Permanent al Comitetului de Partid, vicepreședinte al Comite­tului Revoluționar al Uni­versității, Liu Pin, mem­bru de conducere al comi­tetului revoluționar; Ui Siea-iun, membru al con­ducerii comitetului revo­luționar al universității, în timp ce urcă scările care duc spre sala de re­cepție, oaspeții și gazdele străbat cu greu prin mul­țimea dornică să fie cît mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofe­re flori. In sala de primire, Si Ciun adresează, în numele conducerii universității, al studenților și profesorilor, al comitetului revoluționar și al comitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulți din cei ce lucrează la univer­sitate păstrează vie în a­­mintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, el a pre­zentat oaspeților date pri­vind activitatea universi­tății, întemeiată în 1911, universitatea cunoaște puternică dezvoltarea abia­­ în ultimii ani, avînd as­tăzi 11 facultăți — printre care de electronică, ener­getică, construcții de ma­șini, mecanică — cu peste 50 de specialități. Aici în­vață 2.800 de studenți pro­veniți din rîndurile mun­citorilor, țăranilor și mili­tarilor. Ei sunt selecționați dintre oamenii cu o boga­tă experiență în activita­tea practică, ceea ce îi a­­jută la însușirea mai rapi­dă a cunoștințelor teoreti­ce. După absolvire, ei se reîntorc la locurile de muncă de unde au venit. Sistemul de învățămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorganiza­re, avînd drept scop în­(Continuare in pagina a IV-a)

Next