Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-06-03 / nr. 3148
> Á PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3148 joi 3 iunie 1971 4 pagini 30 bani Stadiul investițiilor în I.A.S. La ferma de stat zootehnică de la Drăgușeni din cadrul I.A.S. Botoșani, se lucrează la construcția a 5 grajduri cu o capacitate de 107 capete fiecare. Pînă acum, trei grajduri au ajuns la centură iar la alte două se lucrează la zidărie. Sub îndrumarea tehnicianului constructor Ilie Haivas, muncitorii dau o mare atenție calității obiectivelor în construcție. Ca urmare a bunei organizări a muncii pe șantiere, în primele cinci luni ale acestui an, din planul de 3.180.000 lei prevăzuți pentru aceste obiective moderne, s-a realizat 1.380.000 lei iar la alimentarea cu apă 440.000 lei din cele 2.000.000 planificate. Botoșani. Pe șantierul viitoarei fabrici de piese de schimb pentru industria ușoară Fotografia: I. NEGREA ȘTIM SA-I ASCULTĂM Rezolvarea competentă și în termen a cererilor scrise sau verbale, sub forma audiențelor, este, după cum bine se știe, o obligativitate reglementată prin lege pentru toate organizațiile, întreprinderile și instituțiile, indiferent la ce nivel activează. In ultimul timp în județul nostru, ca urmare a activității de îndrumare și control efectuate de comitetul județean de partid și consiliul popular județean, de alte unități județene, se manifestă o receptivitate sporită față ceea ce solicită cetățeanul de muncitor, țăran, intelectual sau de altă profesie. Lucrătorii consiliilor populare comunale, cooperativelor agricole de producție, cooperativelor de consum, ai altor instituții de la nivel de comună, analizează, în cele mai multe cazuri, cu seriozitate doleanțele oamenilor muncii, rezolvîndu-le în marea lor majoritate competent și operativ. Putem evidenția, în acest sens, modul legal, simțul de răspundere cu care sînt rezolvate diverse probleme în comunele Cordăreni, Dîngeni, Hlipiceni, Mihăileni, Mileanca, Santa Mare și altele. Dar nu peste tot omul și cerințele lui stau în atenția celor investiți prin lege cu răspunderea socială de a rezolva solicitările cetățenilor. Negăsind, pe alocuri, înțelegerea cuvenită, omul este nevoit să ia drumul centrului de județ pentru a-și găsi dreptatea, pe care unii salariați cu munci de răspundere de la comună n-o înțeleg, sau nu vor s-o înțeleagă. De aceea, aproape zilnic, zeci de oameni din diverse localități deschid dis-de-dimineață ușile instituțiilor județene. Se cheltuiesc bani, se pierde timp, oamenii nu intră operativ în posesia unor drepturi legale. Cauza tuturor acestor neajunsuri ? Modul îngust, superficial de a privi interesele omului. Am încercat, un timp îndelungat, să facem „radiografia“ unor zile de audiențe de la nivel de județ. Ne-au interesat, îndeosebi, tematica lor, modul de rezolvare, atitudinea celor care primesc sau sînt primiți în audiență. Iată cîteva constatări, fără pretenția de a epuiza tot ceea ce ar însemna carențe în rezolvarea competentă și în termen legal a cererilor oamenilor muncii. In perioada 1 ianuarie — 20 mai a-c., s-au prezentat la județ (la comitetul județean de partid, consiliul popular județean, consiliul județean al sindicatelor, casa de pensii a U.J.C.A.P., oficiul de pensii din cadrul Direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, U.J.C.C., UJ.C.A.P. și Direcția generală agricolă) și au cerut să fie audiați 4.589 cetățeni. Dintre aceștia, circa 1.500 de cetățeni primiți în audiență au solicitat să li se rezolve diverse probleme (acordarea de loturi și completarea de loturi personale, pensii și alocații, transferări de la un loc de muncă la altul sau chiar în alte județe etc.), probleme care n-au fost rezolvate favorabil, întrucît doleanțele celor audiați nu erau întemeiate. Bineînțeles, cetățenilor li s-aa explicat pe larg, pe baza legilor, netemeinicia celor solicitate în cadrul audiențelor. Un număr însemnat de oameni au cerut rezolvarea unor probleme ce depășesc atribuțiile organelor locale comunale. Acestora li s-a acordat atenția cuvenită și, în funcție de urgența lor, au fost sau sunt în curs de rezolvare. , Trebuie, însă, să subliniem că, pe alocuri, se manifestă superficialitate și lipsă de răspundere în satisfacerea cerințelor localnicilor. Unii tovarăși, din păcate cu munci de răspundere la nivel de comună nu sunt receptivi față de problemele pe care le ridică N. TEODORESCU S. AILENEI (Continuare în pagina a lll-a) PE OAMENI? De ce vin unii cetățeni în audiență la județ ? < iiiiiininiiiranii i iiiiiiiiiiiiiniiiiiiiraiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiii LOGICA FALSĂ Tovarășul director spunea: „Colectivul nostru este caracterizat de efortul majorității covîrșitoare a salariaților pentru...“ și așa mai departe. Lăudîndu-și astfel unitatea, vorbitorul nu sesiza faptul că implicit, își făcea un deserviciu. Dacă era vorba despre „majoritatea covîrșitoare“ ce se întîmplă cu minoritatea, oricît de neglijabilă ar părea ea ? Minoritatea, voia să spună directorul, adevărat că ne face greutăți și ne împiedică este în muncă, dar noi trebuie s-o acceptăm, așa stînd în firea lucrurilor. E adevărat, ne lovim la tot pasul de ea, ne amintim că există, dar nu ea ne caracterizează, ci eforturile majorității covîrșitoare. Cită eroare ! Nimic nu sună mai fals în discuția pe care o purtăm despre consolidarea principiilor echității sociale decit acest artificiu de logică — rostit cu inocență și optimism ! Indirect, ni se dă de înțeles că putem tolera cu „tărie“ dezinteresul, mediocritatea, lenea sau nepriceperea, prostia sau chiulul, pentru că, vezi bine, majoritatea covîrșitoare are umerii suficient de puternici pentru a ne salva, reabilitîndu-ne la nesfîrșit. Felul acesta de a gîndi și acționa mi se pare nu altceva decit o formă de promovare a inechității, formă neconcludentă, desigur, pentru dreptatea pe care o vrem trăită plenar. Voi spune la rîndu-mi, că promovarea inechității nu ne caracterizează. De unde rezultă limpede ce trebuie să facem, fără întîrziere, cu minoritatea aceea. ALEXEI RUDEANU I ÎN AGRICULTURĂ culturile sînt Înecate în buruiene, notabilitățile COMUNEI ÎN JUSTIFICĂRI Este o realitate incontestabilă că acum, cînd volumul lucrărilor agricole a atins un grad înalt în cooperativele agricole, se verifică capacitatea organizatorică a consiliilor de conducere și a specialiștilor. Pentru o înțelegere mai exactă a necesității mobilizării tuturor forțelor la întreținerea culturilor prășitoare, precizăm că în majoritatea agricole plantele cooperativelor au condiții foarte bune de dezvoltare, dar sunt acoperite de buruieni. De fapt, ploile au împiedicat în unele locuri să se execute prima prașilă, însă nu e mai puțin adevărat că unii au așteptat și vreme ideală. Acest lucru a reieșit din ancheta noastră întreprinsă în ziua de 1 iunie a.c. prin cîteva cooperative agricole. •— Am fost nevoiți să lucrăm jumătăți de zi, și chiar numai cîteva ore pe zi din cauza ploilor — ne-a relatat ing. Ioan Călugăreanu de la cooperativa agricolă din Concești. Participarea tuturor țăranilor cooperatori la lucru se concretizează în rezultatele obținute pînă acum : prima prașilă a fost încheiată pe întreaga suprafață de 311 ha cultivată cu floarea - soarelui, sfecla de zahăr de pe 100 ha a fost rărită și prășită a doua oară iar la porumb prima prașilă s-a făcut pe 220 ha din 439 ha în cultură. Țin să precizez un lucru de mare pentru realizarea însemnătate producției — asigurarea densității plantelor. Răritul s-a făcut numai manual, ceea ce ne-a permis să avem la hectar 90 — 105 mii plante sfeclă de zahăr, 45—47 mii plante de floarea - soarelui și 45 mii plante de porumb. Și acesta nu e singurul exemplu unde se muncește bine. Merită să scoatem în evidență străduința altor consilii de conducere, specialiști și țărani cooperatori de a face tot ce le stă în putere pentru a asigura realizarea unor producții bune în acest an. La Lișna au fost concentrate forțele mai întîi la completarea golurilor din culturile prășitoare rezultate în urma ploilor torențiale ce au căzut, la reînsămînțarea unor suprafețe. Oamenii au mers de două și chiar de trei ori pe zi în cîmp, și au prășit cum au putut culturile. Prima prașilă a fost executată pe 210 ha, floarea - soarelui (din 350 ha), sfecla de zahăr rărită pe 80 ha (din 130 ha) și 70 ha porumb (din 630 ha). Marți cînd și-a făcut apariția soarele, cîmpul era împînzit de peste 700 țărani cooperatori. — Ceea ce am făcut pînă acum a fost „printre ploi" — ne-a spus Gheorghe Sănduleac, președintele cooperativei agricole. Toți cei ce lucrează în zootehnie, în ateliere și la construcții au fost solicitați să lucreze cîteva zile în cîmp pentru a salva recolta. Desigur, unele rezultate bune la întreținerea culturilor s-au obținut și la cooperativele agricole Tătărășeni, Dumeni, Arborea, Broscăuți, Văculești etc., însă nu pe măsura posibilităților. Este normal ca suprafețele cu culturi prășitoare să fie curățate de buruieni, asigurîndu-le în acest fel condiții bune de dezvoltare. Or, în unele cooperative agricole, se lasă ca totul să meargă „la întâmplare“, nu se explică cooperatorilor că o oră bună de lucru prețuiește acum foarte mult. La Vatra , Hudești, Știubieni, Bălușeni, Hilișeu I. GAVRIL (Continuare în pagina a IlI-a) * PENTRU NOUA RECOLTĂ La Centrul de condiționare a semințelor din cadrul I. V. C. Botoșani se fac pregătiri pentru preluarea și depozitarea cerealelor păioase pentru sămînță. Echipe de muncitori repară utilajele și mașinile ce vor fi folosite la condiționarea semințelor, lucrează la văruitul și dezinfecția spațiilor de înmagazinare și la amenajarea unui nou centru profilat pe preluarea semințelor. De asemenea, pentru manipularea semințelor au fost sortați și reparați 120.000 de saci. De remarcat că în baza unui studiu privind folosirea mai judicioasă a mașinilor și utilajelor din dotație și reducerea forței de muncă, au fost amplasate patru selectoare S.U. 4 cuplate în baterie, care vor fi deservite de doi muncitori, față de cinci cîți lucrau pînă acum. Se Se evidențiază la aceslucrări pregătioare mecanicul principal Ioan Iacobescu, sudorul Teodor Moldoveanu și tinichigiul Petru Dumitrescu. (de la VASILE PINTILIE, corespondent voluntar). VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZA Convorbiri între delegația de partid și guvernamentală română și delegația de partid și guvernamentală chineză Miercuri după - amiază, la palatul Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și delegația de partid și guvernamentală chineză, condusă de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C a al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri și experți. Din partea chineză au participat tovarășii Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen - Juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-nen, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui - tzo, membru al Biroului Politic, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, șeful Secției pentru relații externe a C.C. al P. C. Chinez, Ci Pîn - fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fang, președintele Comitetului pentru relații economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerțului exterior, Cian Haifun, ambasadorul R. P .Chineze la București, precum și Li Lien cin, Liu Kamin și Han Su.------Convorbirile care au avut loc cu acest prilej s-au desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Convorbiri între președintele Nicolae Ceaușescu și prințul Norodom Sianuk Miercuri seara, au avut loc, la reședința oficială a delegației române, convorbiri între Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și Norodom Sianuk, șeful statului și președintele Frontului Național Unit al Cambodgiei. Din partea română au participat Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, George Macovescu și ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, iar din partea cambodgiană — Penn Nouth, premierul guvernului regal de Uniune Națională al Cambodgiei, T’Khhon și Thipunn Prasith, miniștri, Lisowath Methavi, director de cabinet, și Ker Meas, ambasadorul Cambodgiei în R. P. Chineză. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Verticală botoșăneană , Hotelul,Crizantema“ »Mii I — La Universitatea politehnică din Pekin Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu și Aurel Duma, membri ai delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialiști. Oaspeții au fost însoțiți de Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției pentru relații externe din cadrul Comitetului Central, Cian Haifun, ambasadorul R. P. Chineze la București. Oaspeții români s-au bucurat de aceleași vibrante manifestări de prietenie, prețuire și stimă pentru conducătorii partidului și statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta universității și pînă la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenți, cadre didactice, funcționari ai institutului de învățămînt superior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale și ovații pe oaspeții români. In fața clădirii, unde se află sala de primire a invitaților de seamă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția și membrii delegației sînt întîmpinați de Si Ciun, locțiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comitetului Revoluționar și al conducerii universității, Lie Tiui, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P. C. Chinez și membru al Comitetului Permanent al Comitetului de Partid, vicepreședinte al Comitetului Revoluționar al Universității, Liu Pin, membru de conducere al comitetului revoluționar; Ui Siea-iun, membru al conducerii comitetului revoluționar al universității, în timp ce urcă scările care duc spre sala de recepție, oaspeții și gazdele străbat cu greu prin mulțimea dornică să fie cît mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori. In sala de primire, Si Ciun adresează, în numele conducerii universității, al studenților și profesorilor, al comitetului revoluționar și al comitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulți din cei ce lucrează la universitate păstrează vie în amintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, el a prezentat oaspeților date privind activitatea universității, întemeiată în 1911, universitatea cunoaște puternică dezvoltarea abia în ultimii ani, avînd astăzi 11 facultăți — printre care de electronică, energetică, construcții de mașini, mecanică — cu peste 50 de specialități. Aici învață 2.800 de studenți proveniți din rîndurile muncitorilor, țăranilor și militarilor. Ei sunt selecționați dintre oamenii cu o bogată experiență în activitatea practică, ceea ce îi ajută la însușirea mai rapidă a cunoștințelor teoretice. După absolvire, ei se reîntorc la locurile de muncă de unde au venit. Sistemul de învățămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorganizare, avînd drept scop în(Continuare in pagina a IV-a)