Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)
1971-12-04 / nr. 3306
1 PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITIVÁ 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3306 sîmbătă 4 decembrie 1971 4 pagini 30 bani In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU s-a sărbătorit ieri jubileul de 50 de ani de existență a Uzinei de autocamioane din Brașov Una din importantele întreprinderi constructoare de mașini, nu numai ale Brașovului, dar și ale țării. Uzina de autocamioane a sărbătorit, ieri, 3 decembrie, jubileul unei jumătăți de secol de prodigioasă existență. Cu prilejul festivității, miile de muncitori, ingineri și tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-și exprima sentimentele de dragoste și prețuire față de conducătorul partidului și statului, de a raporta succesele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cincinalul construcțiilor de mașini. Aniversarea totodată un bilanț a prilejuit al etapei parcurse de la înființare și pînă astăzi al marilor înfăptuiri obținute sub conducerea partidului în anii socialismului. In vizita la Brașov, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu și Dumitru Popescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroși foști muncitori, ingineri și tehnicieni ai uzinei, astăzi pensionari sau cărora în decursul anilor le-au fost încredințate munci de răspundere în activul de partid și de stat, muncitori și tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la metrou, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Brașov, aniversarea întreprinderii fiind o sărbătoare a tuturor brașovenilor, a întregii ramuri a construcțiilor de mașini, încă de la intrarea în județ, unde tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt salutați de tovarășul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comiaitetului județean — Brașov al P.C.R., de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat au venit în întîmpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toți cei prezenți fac oaspeților o primire deosebit de călduroasă. Se ovaționează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. Pînă la porțile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiș, la Dîrste —, mulțimea salută cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați de Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Constantin Cîrțînă, prim-secretar al Comitetului municipal Brașov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al centralei industriale de autocamioane și tractoare, director general al uzinei, Pavel Ștefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R.,, de reprezentanți ai conducerii întreprinderii și un mare număr de muncitori, tehnicieni și ingineri. Populația muncitoare a uzinei ovaționează îndelung, aplaudă, scandează „Ceaușescu- P.C.R.". Tineri în salopete albastre înconjoară cu dragoste pe secretarul general al partidului, pe ceilalți oaspeți; un grup de fete înmînează buchete de flori. Buchete de flori oferă și pionierii, viitorii mun(Continuare în pagina a IlI-a) Cuvintarea tovarășului Dragi tovarăși. Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarășul Maurer și pentru ceilalți tovarăși de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înființarea uzinei — eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului ei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite). In cei 50 de ani de existență, uzina dumneavoastră parcurs un drum lung, deveanind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de mașini din România, cu un colectiv de peste 15.000 de salariați. După cum cunoașteți, în această perioadă în uzină s-au produs multe mașini utilaje. Mica expoziție pe casi re am văzut-o astăzi reamintește tot ceea ce întreprinderea a produs mai important în anii de cînd a fost creată; se arată cum a crescut, - cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului românesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în țară, cît și în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermitate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de producție, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al producției, la îmbunătățirea continuă a calității camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei - patru ani în urmă și cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit transformări radicale în această direcție. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut — dar rezultatele obținute în ultimii doitrei ani pe acest drum al modernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aș dori să exprim convingerea mea, a conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de construcții de mașini din România. Vă urez din toată inima să atingeți acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice, urale). Au obținut an de an rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-au realizat în bune condițiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează și chiar se depășește cu un anumit procent. înțeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producției, și dezvoltarea și dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sunt bune, cu toate că ele nu sînt încă pe măsura acestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veți obține asemenea rezultate încît, la sfîrșitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38.000 de camioane, să o depășiți cu cel puțin cîteva mii de camioane. Există toate posibilitățile pentru aceasta, iar construcțiile pe care le realizați acum vor permite să se producă mult mai mult decît este prevăzut în plan. De aceea, felicitîndu-vă pentru rezultatele bune obținute pînă acum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiați cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toți ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de înaltă calificare, desfășoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activitate — al producției, productivității muncii, al calității — obține an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deși sîntem la o sărbătoare și de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuși, o serie de deficiențe care trebuie înlăturate. Este necesar să se aibă în vedere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătățiri producției uzinei încît autocamionul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar existent pe piața internațională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ținând seama de dotarea uzinei și mai cu seamă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehnicieni și ingineri în stare să răspundă în mod corespunzător cerințelor progresului continuu al uzinei și, prin aceasta, și al economiei noastre naționale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehnologi, muncitori să acționeze în strînsă colaborare pentru a lichida rapid deficiențele care mai există și pentru a ridica în continuare nivelul tehnic al producției din uzina dumneavoastră. In al doilea rînd, doresc să arăt că s-au obținut rezultate bune — mai cu seamă în ultimii doi ani — pe linia autodotării. Aveți, în această privință, un program bun pînă în 1975. Dar și în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sînteți, de fapt, abia la început, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoastră a produs la un moment dat și mașini - unelte, deci are o experiență în această direcție ; producerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenție dezvoltării sectorului de autodotare, creării de mașini - unelte, de mașini - agregat nu numai pentru nevoile uzinei, ci și pentru necesitățile altor întreprinderi din România. Cu timpul — și aș dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtat — va trebui să participăm și la export cu această producție de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă și mai rentabilă pe piața internațională. Consider că și în această direcție colectivul dumneavoastră este capabil să realizeze în scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depășească. Aș dori din toată inima să obțineți pe acest drum realizări mult mai mari decît prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). Nu aș dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de economii, de reducerea consumurilor de metal și de materiale; aceste probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creșterea producției cu un preț de cost cît mai redus, cu cheltuieli cît mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, sporirea contribuției la creșterea venitului național, la crearea resurselor necesare pentru dezvoltarea în continuare a economiei și pentru ridicarea nivelului de viață al întregului nostru popor. In această privință, în uzina dumneavoastră sunt încă rezerve însemnate și trebuie acționat pentru punerea lor cît mai deplină în valoare. Cunoașteți că actualul plan cincinal cuprinde sarcini mari de dezvoltare a economiei naționale , producția industrială urmează să crească într-un ritm anual de 11—12 la sută, iar cea a construcțiilor de mașini într-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cincinal „Cincinalul construcțiilor de mașini", pentru că intr-adevăr dorim ca în 1975 construcția de mașini din România să se ridice la un asemenea nivel, atît din punct de vedere cantitativ, cît mai cu seamă calitativ, încît să poată fi competitivă cu orice producție similară din orice țară a lumii. Numai pe această cale industria noastră constructoare de mașini își va putea îndeplini marele său rol în înzestrarea și dotarea economiei naționale, în asigurarea dezvoltării ei în ritm susținut, corespunzător cerințelor revoluției tehnico - științifice mondiale. In cadrul acestui program se înscriu și sarcinile uzinei dumneavoastră. In întreaga economie avem rezultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depășite cu aproape două procente; realizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de depășire. Așa cum am spus, sper că în următorii patru ani veți reuși să vă ridicați cel puțin la nivelul depășirii pe țară, deși posibilitățile uzinei dumneavoastră sînt mai mari. Rezultatele economice generale dovedesc că am început noul plan în condițiuni bune, ceea ce exprimă atît realismul planului cincinal, cît și posibilitățile industriei noastre, ale muncitorilor și tuturor oamenilor muncii din România, de a asigura înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea — program care prevede făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, ridicarea bunăstării și fericirii întregului popor. (Aplauze prelungite, orale). Cunoașteți prevederile din acest cincinal, precum și măsurile ce se au în vedere pentru ridicarea bunăstării clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum știți, încă din toamna acestui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creșterea alocațiilor pentru copii. Urmează ca, în anul viitor, să trecem la majorarea salariilor — a celor mici, în primul rînd — în conformitate cu prevederile cincinalului, la sporirea pensiilor și, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrșitul cincinalului, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri privind îmbunătățirea producției bunurilor de consum în vederea satisfacerii în condițiuni tot mai bune a nevoilor întregului popor. Se are în vedere realizarea unui volum sporit de locuințe pentru a asigura satisfacerea cerințelor și îmbunătățirea condițiilor de locuit , numai în orașe vom construi peste 500.000 de apartamente. Totodată, se vor lua o serie de măsuri de reducere a unor prețuri — pe baza scăderii prețurilor de cost. După cum știți, acum cîteva zile Comitetul Executiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18—20 la sută prețurile aparatelor de radio și televizoarelor, ceea ce înseamnă, la nivelul anului viitor, o economie pentru populație de circa 360—370 milioane lei; aceasta va influența pozitiv asupra bugetului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătățire continuă a condițiilor de muncă și de viață, de ridicare a nivelului de trai material și spiritual al poporului constituie obiectivul principal al politicii partidului nostru, esența făuririi socialismului, a societății socialiste multilateral dezvoltate, care pune în centrul atenției omul, bunăstarea și fericirea lui. (Aplauze prelungite , orale). Știm că mai avem mult de făcut, că mai sunt o serie de lipsuri, că se mai comit un șir de greșeli. Ne străduim să lichidăm greșelile, să înlăturăm neajunsurile, să facem ca activitatea noastră de construcție socialistă să se desfășoare în toate domeniile în condițiuni cît mai bune. Aceasta presupune participarea tot mai largă a maselor populare — și în primul rînd a clasei muncitoare — la conducerea întregii activități economico-sociale. De altfel, acesta este sensul măsurilor adoptate încă de Conferința Națională a partidului din 1967, cu privire la perfecționarea conducerii planificării economiei naționaile. Am luat un șir de măsuri în această direcție, am format organele de conducere colectivă, la care participă nemijlocit reprezentanții muncitorilor, am ridicat rolul adunărilor generale ca organe de dezbatere a problemelor conducerii economice. Dorim ca în următorii ani să intensificăm participarea clasei noastre muncitoare, a tuturor oamenilor muncii la conducerea întregii activități economice, sociale și politice. Numai în măsura în care fiecare om al muncii participă cu deplină răspundere și conștiință la soluționarea tuturor problemelor, putem asigura mersul nostru înainte, făurirea societății socialiste. Participarea conștientă a întregului popor la această operă, la conducerea destinelor țării, la făurirea propriei sale istorii, este pînă la urmă esența înseși a democrației socialiste reale, (Aplauze prelungite). Fără îndoială că făurirea unei opere atît de vaste — care presupune rapidă a economiei, dezvoltarea științei, culturii, învățămîntului — cere în același timp o activitate intensă de lichidare a unor mentalități înapoiate, a unor stări de lucruri vechi. Uzinele, după cum vedem, am reușit să le construim ușor ; ridicăm acum, în doi-trei ani de zile, uzine dotate cu tehnica cea mai avansată. Dar i se impune ca în același ritm I să transformăm și omul, care i să fie în stare să stăpînească tehnica nouă, să o și producă ! (Continuare în pagina a 111-a) INFORMAREA ȘI CONSULTAREA OAMENILOR MUNCII - trăsătură importantă a procesului de adîncire a democrației socialiste Necesitate obiectivă a adîncirii continue a democrației socialiste, dialog viu, mobilizator între comuniști, între toți membrii societății noastre, informarea și consultarea oamenilor muncii reprezintă un imperativ de maximă importanță în viața organelor și organizațiilor de partid, a organismelor de stat, a celorlalte organizații de masă și obștești, pe toate treptele ierarhice. Un exemplu grăitor în acest sens îl constituie preocuparea permanentă a conducerii superioare a partidului și statului nostru, personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu, ce se materializează în numeroasele intîlniri și vizite de lucru efectuate în diferite localități, întreprinderi și instituții, în consultările reciproce ce au loc cu acest prilej, în supunerea spre dezbaterea și aprobarea maselor a politicii interne și internaționale a partidului și statului nostru, a legilor țării. Pentru îmbunătățirea acestei activități, Plenara C.C. al P.C.R. din 10 — 13 decembrie 1989, a elaborat o hotărîre prin care s-au trasat sarcini concrete tuturor organelor și organizațiilor de partid organelor de stat, organizațiilor de masă și obștești. Evident, de la apariția hotărîrii — ale cărei indicații au fost susținute și în alte documente apărute ulterior, inclusiv în cele ale plenarei din 3 — 5 noiembrie a.c. — ea a cunoscut o bogată concretizare. Astfel, în județul nostru, informarea și consultarea oamenilor muncii a constituit subiectul unor analize în biroul Comitetului județean de partid — ocazie cu care s-au stabilit o serie de măsuri de îmbunătățire a acestei munci — cît și la nivelul comitetelor municipal, orășenești și comunale de partid. Analizele efectuate au reliefat că, pe baza indicațiilor trasate în decembrie 1969, activitatea de informare și consultare a oamenilor muncii a cunoscut, la nivelul județului Botoșani, o substanțială îmbunătățire dar că există încă multiple modalități și posibilități care folosite ar ridica cota calitativă și numerică a acțiunilor specifice acestei activități, creindu-se condiții propice dezvoltării și întăririi democrației noastre socialiste, participării conștiente și active a tuturor cetățenilor la rezolvarea problemelor construcției socialiste. Tocmai în acest scop, redacția ziarului „Clopotul“ a organizat recent o dezbatere la care au participat: Ana Hancea, secretar al Comitetului municipal de partid, Mihai Munteanu, activist al Comitetului județean de partid, Ioan Damian, vicepreședinte al Comitetului județean de Cultură și Educație Socialistă, Dumitru Trufin, activist al Consiliului județean al sindicatelor, Gheorghe Covataru, activist al U.J.C.A.P., Aurel Zaharia, secretar al comitetului comunal de partid Bucecea, Gheorghe Lisac, activist al Comitetului județean U.T.C., Florențin Vîlceanu, șeful grupului de lectori al comitetului municipal de partid, Gheorghe Balan, directorul căminului cultural Trușești, Mihai Stoleru, bibliotecar la Darabani, Gheorghe Axinte, maistru la Uzinele textile „Moldova" și Mihai Mirvald, zootehnist la ferma C.A.P. Bucecea. Redacția a fost reprezentată de Silvestri Ailenei. IN PAGINA A II-A PUBLICAM CONȚINUTUL DEZBATERII Matinală, pe șantierul fabricii pentru piese de schimb Botosani Foto : 1. NOUR PRIM-PLAN MUNCA LA DOMICILIU Scopul căruia își subordonează activitatea cooperația meșteșugărească trebuie să fie satisfacerea din ce în ce mai deplină a nevoilor populației. Cum răspund meșteșugarii din județul nostru acestui imperativ ? Răspunsul la această întrebare îl poate da o anchetă mai largă. Astăzi însă vrem să ne ocupăm de un singur aspect: în magazinele de specialitate, anul acesta — mai mult ca niciodată — nu se găsesc articole pentru copii, în special pentru cei mici, de pînă la cinci - șase ani. Pentru copiii ele această virstă este greu să găsești ceva de îmbrăcat. Lipsesc, puloverele groase, călduroase, rochițele de lună, costumele de lună, groase, căciulițele, mănușile, șosetele, ciorapii cu chilot, pantalonași de bumbac, cămășuțe, pieptare, costume de fîș, paltonașe mici, pantalonași - salopetă din catifea, bluze de chiftină etc. Numai părinții cu copii mici știu ce bătaie de cap înseamnă îmbrăcămintea, mai ales acum, iarna. De ceea ce se găsește în magazine și mai ales despre ceea ce nu se găsește în magazine și are nevoie populația ar trebui să fie bine informați meșteșugarii tocmai pentru a fi operativi în a-și adapta activitatea conform cerințelor. Așa ar trebui să se procedeze. In fapt însă Uniunea cooperativelor meșteșugărești din județul nostru este nereceptivă la asemenea stare de lucruri. Mai mult, ignoră faptul că acum prielnic ar fi momentul de a extinde munca la domiciliu, care ar da posibilitate de lucru multor femei casnice sau pensionare, ar împiedica evazionismul fiscal. In iunie, ziarul nostru a publicat o anchetă privind munca la domiciliu care a relevat slaba preocupare pentru extinderea acestui procedeu. Cinci femei lucrează — pe bază de contract — mileuri, păpuși, pernițe („ar fi mai multe oferte dar n-avem nevoie" ni s-a spus). „Păpuși îmbrăcate în atlas“ ! Iată ce fel domiciliu de activitate Ia organizează cooperația — activitate inutilă mai ales pentru gustul mai mult decît îndoielnic al acestor obiecte. De ce — întrebam atunci și întrebăm și astăzi — nu se organizează cu muncă domiciliu exact acele aclativități de care realmente e nevoie : confecții de tot felul pentru copii, articole tricotate, pulovere, costume, pantaloni etc. (pentru adulți sau copii), preșuri. In plus, să se execute după comanda clientului. Atunci ar fi căutată și apreciată munca la doniciliu, nu făcută la întîmplare ci în măsură să răspundă fidel cerințelor și necesităților populației. COMENTATOR