Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)
1972-04-08 / nr. 3412
Un sprijin substanțial pentru învățămîntul de partid și de stat DOCUMENTE ALE PARTIDULUI COMUNIST in aplicarea partidului privind hotărîrilor întărirea activității politico - ideologice și cultural - educative, Editura politică tipărește în prima jumătate a anului 1972, 21 de volume, cuprinzînd culegeri de texte pe principalele probleme ale politicii partidului, venind astfel în sprijinul celor ce urmează cursurile învățămîntului de partid, propagandei prin conferințe, al celor ce studiază științele sociale în învățămîntul de stat și altor categorii de oameni ai muncii. Cele 21 de volume vor cuprinde principalele probleme din documentele de partid elaborate în ultimii ani începind cu documentele Congresului al IX-lea al P.C.R. (19-24 iulie 1965) și până la 1 martie 1972. Culegerile sintetice de texte, pe cele 21 de teme, cuprind o tematică vastă referitoare la următoarele probleme : — Rolul conducător al partidului în întreaga viață politică, economică și socială. — Societatea socialistă multilateral dezvoltată. — Perfecționarea organizării și conducerii vieții sociale. Rolul statului socialist. — Dezvoltarea bazei tehnico - materiale a socialismului. — Perfecționarea relațiilor de producție, a organizării și conducerii economiei. — Perfecționarea repartiției și respectarea echității socialiste. Utilizarea fondurilor sociale de consum. — Rolul clasei muncitoare în condițiile societății socialiste: întărirea alianței cu țărănimea și intelectualitatea. — Promovarea și respectarea legalității socialiste . — Națiunea socialistă. — Partidul și tineretul. — Rolul și atribuțiile sindicatelor. — Dezvoltarea și perfecționarea învățământului. — Rolul științei în construirea socialismului în România. — Literatura și arta în societatea noastră socialistă. — Activitatea ideologică și politico - educativă. — Morala comunistă. — Participarea maselor la conducerea societății — esență a democrației socialiste. — Apărarea patriei — parte integrantă a revoluției și construcției socialiste. — Politica externă a României socialiste. — P.C.R. — continuator al luptei revoluționare și democratice a poporului român, al tradițiilor înaintate ale mișcării muncitorești și socialiste. — Politica internaționalistă a P.C.R. în alcătuirea sumarului fiecărui volum s-a urmărit evidențierea clară a bazelor științifice ale politicii partidului ROMAN nostru în fiecare domeniu de activitate, a orientărilor și sarcinilor stabilite de documentele partidului. Pregătirea pentru tipar a culegerilor sintetice din documentele de partid în limbile română, maghiară și germană s-a realizat cu sprijinul unor specialiști din instituțiile centrale de profil. Institutele de cercetări științifice din domeniul științelor sociale, activiști ai secțiilor Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cadre didactice din învățămîntul superior, redactori de la Editura politică. Fiecare volum are un indice de surse bibliografice care va permite studierea contextului documentului respectiv. Pină acum primele 7 teme au fost puse la îndemîna cititorilor prin rețeaua de librării orășenești și cooperației din prin unitățile comunele și satele patriei noastre. In aprilie și mai, vor fi editate celelalte 14 teme. Cele 7 culegeri sintetice apărute sunt: — Rolul conducător al partidului în întreaga viață politică, economică și socială — Societatea socialistă multilateral dezvoltată — Activitatea ideologică și politico - educativă. — P.C.R. — continuator al luptei revoluționare și democratice a poporului român, al tradițiilor înaintate ale mișcării muncitorești și socialiste — Rolul științei în construirea socialismului în România — Partidul și tineretul — Rolul clasei muncitoare în condițiile societății socialiste, întărirea alianței cu țărănimea și intelectualitatea. SIMBATA 8 APRILIE C.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9.05 Biblioteca pentru toți. Vasile Alecsandri. 9.40 De vorbă cu gospodinele. 9.55 Tele - enciclopedia (reluare). 10.40 Bucureștiul necunoscut . Palatele orașului. 11.05 Desen animat : „Lupul și mielul“. 11.15 Mîndrele. Program de cîntece și dansuri populare 11.55 Emisiune de educație sanitară. 12.10 Telejurnal. 15.20 Matineu de vacanță. 16.25 Deschiderea emisiunii de după - amiază. Fotbal . România — Franța. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“. 19.00 Ritm, tinerețe, dans. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în unele țări din Africa (I): 21.15 Film serial. Invadatorii. 22.05 Emisiune de divertisment : „Mai ceva ca-n filme“. 22.40 Telejurnal. 23.10 Gala vedetelor. Melodii celebre, interpreți preferați. 23.50 Romanțe Barbu, Maria cu Mia Vlădescu, Mariana Bălănescu, Nicolae Secăreanu, Octavian Huianu și Viorel Diaconescu. CLOPOTUL. PAGINA 2 Alimentara cu autoservire de pe strada Unirii din Botoșani Fotografia : I. NEGREA ȘTIINȚA LA ZI LANTERNA CARE SE APRINDE LA SIMPLA ATINGERE O firmă din Houston (Texas, S.U.A.) a pus la punct o lanternă care se aprinde și se stinge la atingerea cu degetul in orice punct al suprafeței sale. Noul sistem de iluminare se bazează pe proprietatea materialelor plastice acrilice (Plexiglas) de a înmagazina electricitate statică. Un dispozitiv electric special controlează în mod permanent variațiile de cîmp electric. Orice schimbare provocată de atingerea cu mina poate întrerupe sau restabili curentul. CEL MAI MIC AUTOMOBIL DIN LUME Cel mai mic automobil din lume a fost construit de Jurgend Hunninger. Minusculul vehicul cîntărește numai 28 kg, iar motorul său de 2,2 cp, îi permite să circule cu viteza de 40 km/h. Conducerea se poate învăța cu mare ușurință deoarece o singură manetă determină accelerația, frînarea și direcția. Miniautomobilul lui Hunninger poate fi transportat în lada de bagaje a unui automobil obișnuit, îndeplinind rolul unei „bărci de salvare“ în caz de pană. R.P. UNGARĂ. Uzinele de instrumente de precizie din Szekesfehérvara producerea în serie a început unui nou aparat pentru vopsit de dimensiuni mici. Fotografia prezintă un aspect din această uzină O firmă de construcții din New Jersey colectează sticle sparte, care în general nu mai sunt reluate de distribuitori, pentru a le îngloba în blocurile de beton destinate construcțiilor. Sticlele sunt sfărîmate în prealabil, și cioburile foarte mici îndeplinesc rolul pietrișului la fabricarea betonului. Blocurile astfel construite sînt turnate sub mare presiune și prezintă dune per-In Italia sunt supuse probelor mici nave de pescuit din beton. Corpul lor se compune din cîteva straturi de plasă metalică întărită cu bare de oțel și acoperită cu un strat subțire de beton. Un astfel de corp dispune de o bună impermeabilitate, neputrescibil și este ignifug, rezistent la dăunătorii marini. El rezistă bine la vibrații și șocuri, formanțe mecanice, precum și o slabă capacitate de absorbție a apei. BETON CU STICLA NAVE DE PESCUIT PIN BETON CE CE (Uli) FIU! HAMEMISIA CĂZUIm ? Să arătăm, de la început, un fapt pozitiv : la majoritatea căminelor culturale, pe le-am vizitat, programele care de activitate sunt axate pe îndeplinirea măsurilor adoptate de comitetele comunale de partid, măsuri care, după cum se știe, vizează îmbunătățirea continuă a muncii politico-educative și cultural-artistice de masă. Noul conținut al activităților artistice și mai ales, noile forme și mijloace de răspîndire a științei și culturii au transformat căminele culturale în adevărate centre ale vieții spirituale locale, au făcut din așezămintele culturale puncte de atracție către care își îndreaptă pașii, zilnic, un număr tot mai mare de cetățeni. — De ce vin eu la căminul cultural ? Pentru că, spunea Constantin Gh. Berceci, din satul Joldești - Vorona, găsesc vorbindu-se despre ceea ce este nou în politica partidului, pentru că văd un spectacol frumos dat de către tinerii din sat. Unii cetățeni însă, nu procedează ca mine. Vin numai la programele artistice, la un film sau la o petrecere, în special tinerii. Nu zic ba. Sunt și acestea bune, utile omului din satul nostru. Dar urmărind numai distracția, ajungi la un moment dat să-ți formezi părere greșită despre menirea căminului cultural. El trebuie să fie nu numai un loc de recreere, ci și un lăcaș al științei și culturii, o a doua școală a oamenilor din sat. Ce îi mai atrage pe oameni la căminul cultural , dar brigăzile științifice. InspeIon Ciobanu, Maria Dolineanu, Teodora Andronache și alți cetățeni din comuna Gorbănești nu au lipsit aproape de la nici o întîlnire cu echipele alcătu Anchetă realizată cu sprijinul corespondenților voluntari ste din profesori, medici, ingineri și alți specialiști. In comuna Copălău, deși sînt un însemnat număr de televizoare și aparate de radio, cetățenii, atunci cînd sînt bine informați și cînd cunosc din timp data, ora și felul acțiunii culturale, se adună în număr mare în sala căminului cultural. La unele acțiuni politicoeducative susținute de către intelectualii din comună și de către unii lectori ai comitetului județean de partid, sala căminului cultural din Copălău (e drept, cam mică pentru un asemenea sat) devine neîncăpătoare. Cu mare interes, avînd un pronunțat conținut instructiv și educativ, au fost și sunt urmărite de cetățeni medalioanele politice și literare, informările și cronica evenimentelor interne și internaționale, „călătoriiile" pe harta țării pentru cunoașterea realizărilor socialismului. O statistică arată că, în perioada de iarnă, o serie de teme privind istoria și Partidului Comunist activitatea Român, prestigiul internațional al României socialiste etc, au fost audiate cu deosebit interes de sute de țărani cooperatori. Numai la simpozionul cu tema „Principiile relațiilor politice și economice ale României cu statele cu sisteme sociale diferite", ținut în luna martie a.c, au luat parte 250 de cetățeni, în majoritate membri ai cooperativei agricole de producție-var iată-1 pe țăranul cooperator și în altă postură decît aceea de spectator sau, cum i se mai zice destul de plastic, de consumator al valorilor spirituale. Iată-1, bunăoară, în postura de mesager al artei și cîntecului popular, în situația de la om al scenei, de artist amator „La Gorobănești, ne putem mîndri cu moșul Vasile Diaconu, țăran cooperator, care a depășit vîrsta de 60 de ani și care ne face cinste la fiecare întrecere cultural-artistică. Datorită talentului său de solist dansator și instrumentist, căminul cultural a ocupat, în nenumărate concursuri locuri fruntașe" (H. Elena). „Și la Ionășeni - Trușești există o frumoasă tradiție a unor echipe de dansuri, cor și teatru. Dar, e de părere tînărul cooperator Vasile I. Zavastia, de la o vreme încoace activitatea artistică e cam anemică. Tinerii, mulți la număr, buni și harnici, nu prea se îndeamnă a se urca pe scenă. E poate aici și vina organizației U T.C. din sat care nu prea își dovedește în practică capacitatea sa mobilizatoare și dinamizatoare". Ce se întîmplă cu activitățile culturale dedicate tinerilor din satul Coșula - Copălău ? Nimic deosebit. Nu există activitate- Căminul cultural, fiind într-o sală a școlii, e întotdeauna închis. Duminica în special, tinerii nu au unde să se adune pentru a audia o conferință, pentru a organiza horă sau pentru a practica un joc sportiv. Timpul liber al tinerilor se irosește în van, adesea ei fiind tentați să caute singuri, pe cont propriu, alte preocupări de dragul de a „omorî ceasurile plictisitoare". — Aveți public la căminul cultural ? — Nu prea, ne-ar răspunde unii directori ai căminelor culturale din satele comunelor Trușești, Vorona și Copălău. Explicația ? Nu e greu de găsit. Manifestările care se programează aici, fie că se amînă de pe o zi pe alta, fie că nu se mai țin deloc. Unele dintre activități sînt departe de stîrni interesul publicului. Și a asta din cauză că sînt simpliste, reduse adesea doar la o conferință învechită,dar cu un titlu bombastic. „Oamenii, arăta Gheorghe Miron, director coordonator al școlilor din comuna Vorona, vin în număr foarte mare atunci cînd pe lingă o expunere sau un simpozion se prezintă și un spectacol artistic. Dacă se anunță o conferință fără program artistic, m-am convins din proprie experiență, participarea publicului e foarte mică". Desigur, s-ar putea enumera alte exemple prin care să dăm un răspuns la întrebarea de ce vin sau nu vin oamenii la căminul cultural. Dar nu cu aceasta vrem să încheiem rîndurile de față, întrebarea care se ridică e, ce facem pentru ieșirea din anonimat a unor cămine culturale ? Din sugestiile, propunerile și concluziile culese de la diferiți interlocutori, am reținut că se impune diversificarea și îmbogățirea conținutului acțiunilor politice și cultural-artistice, că e necesară legarea acestor activități de viața satelor și de munca entuziastă a membrilor cooperatori. și THEODOR UNGUREANU Vlad Bejenaru - Trușești, Elena Huțu - Gorbănești, Petru Condurache - Vorona, N. Ursache - Copălău ARCA LUI NOE Trei din Pomîrla Am aliat, despre trei cetățeni din Pomîrla, lucruri prea bune, de care noi o nu să scriem și ei o să se supere. O să se supere, dar poate va să se îndrepte și asta ne va bucura pe noi. Panaite D. Krim este căsătorit, soția lui e asistentă medicală. Despre el nu s-ar zice că a fost un exagerat în ce privește instrucția, iar în prezent nici nu lucrează nicăieri, trăind pe seama soliei. Cu care, se pare, nici nu se poartă cine știe ce politicos. Alexandru D. Gontaru a fost educator la căminul de copii din localitate , a fost pentru că acum, după treaba făcută, nu mai e acolo. Soția e învățătoare, au trei copii. Acum Alexandru nu lucrează nicăieri. Și e păcat! Că are absolvit liceul horticol și facem pariu că cei de la cooperativa agricolă n-ar zice nimic împotrivă să-l primească. Al treilea este Vasile Iorgu Purice, care e om in virstă, și să ne ierte de-i scriem așa, da'ce să facem. Moș Purice n-are astîmpăr și ocupația lui e un fel de gembășie cu mărunțișuri, cu lemne. In loc să-și vadă de altele — știe dumnealui ! Acum asta e situația. Dar eu zic ca în viitor să auzim de bine ! 3000 Am aliat, de la secretarul comitetului comunal U.T.C. din Cristești, că tinerii din acel sat au plantat, în lunea acestei săptămîni, 3000 de puieți. Veste frumoasă, să plantezi copaci este gest de suflet mărinimos, pentru că arborii rămîn, ca o bucurie, dincolo de generație ce i-a sădit. Veste frumoasă , pe care o am vrea auzită din toate locurile, sate și orașe. Paznic contra paznic O scrisoare din Suharău ne sesizează faptul că un paznic, Constantin Apătăchioaie a furat din produsele sectorului zootehnic al cooperativei agricole locale. Informația s-a adeverit. Și încă, am aflat că Apătăchioaie a fost prins de un alt paznic, Pintilei Mechiș. Unul dintre ei a fost scos din ‘ ’notie și diferit justiției. Pentru celălalt — vorbele noastre bune. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT * RADIO IAȘI DUMINICA 9 APRILIE Program de dimineață 8.00 Buletin de știri. 8.05 Refrene îndrăgite. 8.20 Dumbrava minunată. 8.30 Piese de fanfară. 8.40 Azi, în sat la noi Gospodarii din Girov — Neamț. 8.55 Cîntecul care mi-e drag. 9.20 Dialog cu ascultătorii. 9.35 Raliul melodiilor. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Non stop muzical. 19.00 Radiojurnal. 19.20 Concertul serii (muzică populară românească). 19.45 Studioul veseliei. 20.25 Mari interpreți de operă. 20.40 Atlas liric. 20.55 Dansați în ritmul preferat. TINERETUL ȘI „LUNA PĂDURII“ Devenite tradiționale în activitatea de muncă voluntarpatriotică a tineretului, lucrările anuale pentru împăduriri, refacere și protecție a pădurilor, precum și cele de îngrijire și conducere a arboretelor, de recoltare a unor produse accesorii, constituie și în prezent o preocupare majoră a organelor și organizațiilor de tineret, avîndu-se în vedere însemnătatea pe care o are pădurea în dezvoltarea economiei țării. In scopul dezvoltării și cultivării în continuare la tinerele generații a dragostei și pasiunii față de muncă, a grijii pentru ocrotirea pădurilor și a rezervațiilor naturale, Comitetul județean Botoșani al U.T.C., în colaborare cu Inspectoratul silvic Botoșani, a stabilit un plan comun de activitate, din obiectivele căruia amintim împădurirea suprafeței de 130 ha întreținerea plantațiilor tinere pe o întindere de 350 ha, amenajarea a 2 ha de pepiniere și executarea de diverse lucrări pe o suprafață de 100 ha. Realizarea acestor obiective impune Comitetului județean U.T.C. desfășurarea unei intense activități în rîndul organelor și organizațiilor de tineret din întreprinderi, instituții, cooperative agricole și școli, în vederea atragerii unui număr cît mai mare de tineri, de diferite categorii, la acțiunile ce se întreprind. Pină în prezent s-au stabilit, împreună cu ocoalele silvice din județ, punctele de lucru, suprafețele pe categorii de lucrări, procesele tehnologice privind executarea lucrărilor și aprovizionarea cu material săditor și unelte de lucru. Totodată, un număr de peste 2 200 de tineri din județ urmează să organizeze șantiere, în cadrul cărora vor efectua un volum important de lucrări. Asemenea șantiere ale tineretului se vor înființa in curînd în localitățile Văculești, Ștefănești, Lunca și Dobriceni. Pentru folosirea optimă a sezonului de împăduriri, perioada dintre 25 martie — 25 aprilie a fost declarată „Luna pădurii“, în care participarea organizațiilor de tineret la efectuarea lucrărilor din silvicultură va cunoaște o amploare deosebită. De altfel, tinerii își vor aduce o contribuție importantă la îmbogățirea și ocrotirea fondului silvic pe tot parcursul anului, în raport cu condițiile de vegetație și necesarul de lucrări. Desigur, în cadrul „Lunii pădurii“, pe lângă activitatea de muncă voluntar - patriotică vor fi organizate și diverse manifestări cu un pregnant caracter educativ pentru tineret, cum ar fi : discuții cu specialiștii din silvicultură despre flora și fauna patriei noastre, despre importanța economică și socială a pădurilor, prezentarea de diafilme, concursuri gen „Cine știe, cîștigă“ pe teme de silvicultură, concursuri de orientare turistică dotate cu premii. De asemenea, caracterul complex al acestor manifestări va fi îmbogățit prin organizarea unor excursii cu tinerii în regiunile cu masive păduroase, declarate monumente ale naturii. In încheierea activităților din cadrul „Lunii pădurii“, organizațiile U.T.C. și tinerii care s-au evidențiat în această muncă vor primi diplome și premii. EUGEN FRANCU președintele Consiliului tineretului sătesc al Comitetului județean Botoșani al U.T.C. SĂTENI! întreprinderea pentru industrializarea laptelui Botoșani, se contractează CAȘ ȘI LAPTE DE OAIE la prețuri avantajoase. In această perioadă au loc înscrierile și înființarea de stîni și asociații sătești de către Industria laptelui, cooperativele agricole de producție și consiliile populare ale județului Botoșani. Orice deținător de oi care încheie cu întreprinderea de industrializarea laptelui, C.A.P. și consiliile populare contracte pentru caș sau lapte de oaie beneficiază de 1,400 kg tărîță la prețul de 65 bani pentru fiecare kg. de caș livrat cît și alte avantaje importante. Odată cu contractarea cașului de oaie se pot acorda avansuri în bani și tărîțe. Nu întîrziați și înscrieți-vă în stînile sătești organizate de Industria laptelui, C.A.P. și consiliile populare ale județului Botoșani. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN BOTOȘANI organizează pe data de 20 aprilie 1972, ora 8 — concurs pentru ocuparea următoarelor posturi : — inspector pentru probleme de administrație locală de stat; — inspector spațiu locativ ; — șef cabinet primar ; — tehnician ; — funcționar principal Condițiile de angajare conform prevederilor Legii nr. 12/1971, iar salarizarea în baza H. C. M. 914/1968. întreprinderea de gospodărie orășenească Suceava angajează de ligențăt — 1 ȘEF DEPOZIT MATERIALE — 1 INGINER PRINCIPAL CONSTRUCTOR — 1 INGINER PRINCIPAL CONSTRUCTOR instalații hidrotehnice — diriginte șantier. Angajarea personalului sus - menționat se va face în condițiile prevăzute de Legea nr. 12/1971 și H.C.M. nr. 914/1968. . Informații suplimentare se pot obține la sediul întreprinderii sau la telefonul 10935, 10770 interior 12. r * r f A