Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)
1973-03-21 / nr. 3705
\ V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 3705 î miercuri 21 martie 1973 I 4 pagin' 30 bani 1973 an hotărîtor al cincinalului I- Dintru început se impune făcută precizarea că unitățile asociațiilor intercooperatiste, ca forme superioare de organizare și producție și-au dovedit, în timpul scurt de existență și prin experiența pozitivă a multora dintre ele ,necesitatea și utilitatea. Ca atare, reliefarea aspectelor negative din activitatea unora din ele, ca cele cuprinse în articolul de, față, nu au și nu trebuie să aibă darul de a trezi suspiciuni, intenția noastră declarată fiind aceea de a ajuta conducerile acestor unități,, a cooperativelor asociate, pentru a desprinde concluziile ce se impun. Că există o experiență pozitivă și chiar în județul nostru, la Bucecea, cu care pot să-și compare rezultatele, complexele de creștere îngrășare a porcilor în sisși tem gospodăresc, am relevat în articolul precedent pe aceeași temă. Incontestabil că activitate economică dintr-o eficiență, anul trecut, la nivelul complexelor de la Miorcani, Răuseni, Ripiceni și Ștefănești ar fi cîștigat atît unitățile componente, membrii acestora, cit mai ales noi, cu toții. Dar situația ne obligă la niște constatări departe de a măguli pe cei ce conduc și răspund de activitatea acestora. Un prim aspect pe care-l consemnăm este acela că trei din unitățile arătate mai sus (Răuseni, Ripiceni și Ștefănești) au „contribuit“ la nerealizarea efectivelor de porcine cu aproape 3 400 capete (cifra M. MIHAI (Continuare în pag a IV-a) Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie- 2 martie a.c. pe agenda noastră de lucru Complexele cooperatiste pot și trebuie să devină rentabile1" La Botoșani și Dorohoi s-au constituit consilii locale de control muncitoresc al activității economice și sociale Ieri. La Botoșani și Dorohoi au avut loc ședințe de constituire a consiliilor municipal și orășenesc de control muncitoresc al activității economice și sociale, organisme menite să asigure cunoașterea de către societate a modului de gospodărire a avuției naționale, a utilizării mijloacelor materiale și financiare, a modului în care își îndeplinesc sarcinile cadrele de conducere și colectivele de oameni ai muncii. Ca organe de partid și de stat, conduse direct de către comitetele municipal și orășenesc de partid, consiliile de control muncitoresc sunt formate din 17 membri la Botoșani și 11 membri la Dorohoi. Pentru conducerea operativă a activității, consiliile de control muncitoresc și-au ales birouri executive. Ca președinți ai consiliilor au fost aleși tovarășii: ing. Vasile Panțiru, secretar al Comitetului municipal de partid — la Botoșani și ing. Constantin Zăiceanu, directorul întreprinderii miniere — la Dorohoi. Inscripție pe un strung de 120 de ani Deși pare incredibil pentru noi, oameni ai anului 1973, în care tehnica modernă a pătruns peste tot, la întreprinderea de industrie locală Dorohoi, în cadrul atelierului mecanic se află în perfectă stare de funcționare 3 strunguri care în alte unități ar fi devenit de mult timp piese de muzeu. Unul din strunguri are venerabila vîrstă de 120 de ani, iar altele două trebuiau casate de 3—4 ani. în prezent, la aceste utilaje se lucrează în trei schimburi executîndu-se repere de o complexitate ridicată la fel ca pe un strung modern. Nimeni la această întreprindere nu a calculat aâtă producție a dat strungul de 120 de ani pentru a-1 casa deși valoarea lui este de mult recuperată. Fără să vrem ne vin în minte alte unități unde utilaje moderne avariate prin nepricepere își așteaptă termenul de casare, aruncate intr-un colț de magazie iar „specialiștii“ cer mereu fonduri pentru achiziționare de mașini noi. Pe mașini ca acestea, trecute din generație în generație ca o moștenire de preț, zeci de oameni au învățat meserie devenind muncitori destoinici. Iată un fapt mărunt la prima vedere, dar care demonstrează încă o dată că viața mașinilor se poate prelungi nelimitat, prin întreținerea lor cu atenție, prin exploatarea lor în limitele unor parametri admiși. După cum se vede nu este vorba de un lucru prea greu și totuși ne întîlnim atît de des cu contrariul lui. MIRCEA OPREA Fabrica de confecții Botoșani. Ana Airinei, muncitoare fruntașă în produl II A, confecții pantaloni Fotografia : C. ROATA Cooperativa „Sporul“ din Dorohoi. Strungarul Carol Godrich, unul dintre cei mai apreciați muncitori pentru calitatea muncii sale Fotografia: T.APETREI \ în pag. a li-a • NORMELE ETICII ȘI ECHITĂȚII SOCIALISTE IN ACȚIUNE • NOTE DE LECTURA • DIALOGURI PE ACEEAȘI SCENA • CRONICA DE BOTOȘANI m fn sprijinul forței de Proiectele de lege date recent publicității, privind dezvoltarea construcției de locuințe și administrarea fondului locativ au stîrnit un justificat interes în rîndul locuitorilor municipiului nostru. în ultimii ani, prin eforturile statului cît și ale cetățenilor în municipiul Botoșani au fost construite și date în folosință mii de apartamente cu confort sporit, care răspund în mai mare măsură cerințelor cetățenilor. Prin noile măsuri rezultă deosebit de clar ideea că, în prezent, conducerea partidului și statului nostru manifestă o grijă mereu sporită pentru creșterea bunăstării poporului, direcții în care statul va face în continuare eforturi la care vor fi adăugate altele tot mai importante ale locuitorilor orașelor și satelor. Mi se pare deosebit de pozitiv faptul că, după ce aceste proiecte de lege vor fi adoptate de Marea Adunare Națională se va încetățeni la populația orașelor noastre — dar și a unor categorii de la sate — o preocupare mai mare pentru a se stabiliza pe anumite locuri de muncă, pentru a-și face locuințe proprii, ceea ce va exercita o influență deosebit de pozitivă asupra întregii vieți economice și sociale. Apreciind întrutotul semnificația lor politică, econo stabilizămii muncă mică și socială, consider că mai sunt posibile îmbunătățiri. Propun anumite ca în proiectul de administrarea Lege privind fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, să se adauge, la art. 10, următoarea mențiune : „Sînt exceptați de la prevederile acestui articol pensionarii existenți pînă la 1 ianuarie 1974. GH. NAUM șeful secției gospodărie comunală și locativă a Consiliului popular municipal Botoșani (Continuare în pag. a IV-a) în pagina a lll-a Programul returului campionatului diviziei C la fotbal Profil Fruntașă între fruntașe Cind îi spui Nataliei Corneanu (Uzinele textile „Moldova") că vrei să afli amănunte despre munca ei, despre felul cum a reușit să fie fruntașă în fiecare an de cind lucrează, lucrurile se complică. Se complică pentru că, Nataliei Corneanu nu-i place să vorbească despre sine, despre succesele ei, ce se consideră a fi ceva extrem de firesc și obișnuit, ceva ce face parte din însăși existența ei de zi cu zi. De fapt, modestia este o trăsătură caracteristică a Nataliei Corneanu. De aceea pentru a realiza o sumară biografie, pentru a cunoaște felul de a munci a țesătoarei fruntașe, pasiunea sa pentru meseria îmbrățișată acum 20 de ani, am stat de vorbă cu colegele de muncă, cu unii factori de răspundere din cadrul secției. Toți mi-au vorbit cu un evident respect și admirație pentru „fruntașa fruntașelor“. — Când am venit prima dată aici, acum 2 ani — ne spunea țesătoarea Georgeta Pintilie — ca la orice început, mi-a fost mai greu. Mai făceam unele greșeli. Atunci, în modul cel mai simplu și firesc, Natalia Corneanu s-a apropiat de mine pentru a-mi împărtăși, ori de cite ori a fost nevoie, din bogata sa experiență. De la ea am învățat că, în vederea obținerii de rezultate tot mai bune, fiecare clipă este prețioasă. Da, intr-adevăr multe, foarte multe țesătoare au învățat meseria de la Natalia Corneanu. Dacă astăzi Paraschiva Butnariu, Ecaterina Pomparău, Maria Aduducesei, Maria Clapon etc. sunt fruntașe în muncă faptul se datorește și celei care timp de 20 de ani a fost mereu lângă tovarășele de muncă. — Anii de strădanie și efort depuși de Natalia Corneanu — ne spunea maistrul Mircea Ciubotaru, secretarul organizației de partid din schimbul A — adevărat exemplu pentru colectiv, combativitatea sa, felul deschis de a-și recunoaște propriile greșeli au avut un important rol în stabilirea climatului sănătos de muncă, a cadrului competitiv, generator de succese tot mai mari. . — Cele 20 de minute dinaintea schimbului — ține să ne precizeze inginerul Mihai Huziconschi — se folosește în modul cel mai eficient cu putință, controlînd calitatea urzelilor, a țesăturilor, indreptînd marginile și interesîndu-se de muncitoarea de la care preia schimbul, ce mașină a funcționat mai rău etc. In deservirea războaielor folo- TH. CIOBÎCA (Continuare în paga IV-a) Noile modificări ce se propun pentru îmbunătățirea legislației locative, respectiv proiectul de Lege privind dezvoltarea construcției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case de odihnă proprietate personală, precum și proiectul de Lege privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, au fost primite cu un viu interes de către populația județului nostru care, prin scrisorile adresate redacției, remarcă preocuparea continuă a conducerii partidului și statului nostru pentru promovarea principiilor eticii și echității socialiste, a grijii față de om, față de nevoile sale. Dăm curs astăzi părerilor și sugestiilor exprimate în două dintre scrisorile primite. Proiectele de legi cu privire la locuințe, în dezbatere Precizări necesare în viitoarele legi Profund pătruns de spiritul echității socialiste, proiectul noilor reglementări referitoare la administrarea fondului locativ acordă o deosebită importanță relațiilor de ordin social cu privire la subînchiriere. Prin instituirea unor norme care determină precis condițiile de formare și încetare a raporturilor de subînchiriere precum și efectele nerespectării acestora și a plafoanelor maximale pentru chirii, se promovează cu consecvență cinstea și corectitudinea într-un domeniu în care legislația actuală prezintă unele imperfecțiuni. Se va asigura totodată o valorificare mai judicioasă a locuințelor precum și creșterea responsabilității locatarilor principali față de dispozițiile legale privind folosirea rațională a suprafețelor locative, evidența populației etc. întrucît proiectul nu înlătură dreptul locatarului principal de a ceda, cu titlul gratuit o parte din suprafața din locuința sa, cred că este necesar să se stabilească precis condițiile de exercitare a acestui drept, pentru a nu se ajunge astfel, pe această cale, la eludarea normelor privind subînchirierea. De asemenea, ce proiectul ar trebui să indiefectele contractului de schimb asupra subînchirierii precum și consecințele ce derivă din subînchiriere pentru cazul cind există dependințe folosite în comun de către mai mulți locatari principali, în altă ordine de idei, avînd în vedere eficacitatea practică dovedită de dispozițiile articolului 14 din Legea nr. 10/ 1968 care recunoaște contrac P. UNGUREANU jurist (Continuare în pag. a IV-a) Se știe că lunecarea către fapte ilicite a unui minor este de cele mai multe ori consecința carențelor instructiv - educativ, procesului Tocmai de aceea, știința dreptului penal rezolvînd problema reeducării minorilor infractori, dă precădere măsurilor de eliminare a rebuturilor educative, într-o asemenea concepție, nu pedeapsa, ci continuarea procesului educativ prin corectarea deficiențelor de instrucție generală și de inițiere în pregătirea profesională, constituie sistemul răspunderii penale a minorilor. Realizarea întocmai al acestor principii nu depinde însă numai de judecător. Individualizarea corectă a sancțiunii, ca act de recuperare socială, trebuie să fie rezultatul necesar al unei conlucrări perfecte dintre toți factorii desemnați de legiuitor să participe la combaterea faptelor penale comise de minori. Aceștia sunt părinții, școala, organul de urmărire penală, autoritatea tutelară, colectivul de muncă în care lucrează făptuitorul minor. în măsura în care unul sau mai mulți dintre acești factori absentează de la dezbaterea cazului penal al minorului, este greu să admitem că judecătorul va fi pe deplin informat asupra stării psihice, fiziologice și sociale a minorului pentru a putea astfel alege sancțiunea cea mai potrivită educării sau reeducării acestuia. Să deschidem cîteva dintre dosarele aflate pe rolul completului special pentru minori de la Judecătoria Botoșani. In mai toate, surprinde absența de la dezbaterile judiciare fie a părinților, fie a delegatului autorității tutelare. De ce ar fi lipsind părinții ? Nu sînt ei oare cei cărora legea le-a încredințat supravegherea copiilor, obligîndu-i să vegheze îndeaproape asupra acestora, îngrijindu-se de educarea, învățătura și pregătirea lor profesională ? Nu ne-am propus să reproducem aici episoadele — consemnate în filele dosarului — privind abandonul acestor îndatoriri. Ele explică însă de ce atunci cînd cazul - problemă al propriului copil este tradus în fața instanței penale, asemenea părinți își declină orice răspundere și socot facultativă obligația înscrisă în articolul 484 Codul de procedură penală, de a participa la judecarea minorului, dînd lămuriri și prezentînd propuneri în privința măsurilor ce ar urma să fie luate. Ca și cum îndatoririle părintești ar PAVEL PERJU jurist Continuare în pag. a IV-a) Puncte de vedere Probleme ale copiilor-problemă o noua investiție: Extinderea centralei termice a Uzinelor textile .Moldova" Așa după cum ne-a informat inginera Emilia Zahariuc, șefa serviciului energetic din cadrul Uzinelor textile „Moldova“ Botoșani se prevede extinderea centralei termice a uzinei pentru a deservi și alte întreprinderi din zona industrială a municipiului, investiție ce va însuma circa 40 milioane lei. In prezent s-au executat lucrări de îmbunătățire a gospodăriei de condens în scopul de a se folosi mai eficient energia termică. Totodată se lucrează la mărirea debitului stației de tratare chimică a apei folosită în centrala termică. Pentru extinderea (Continuare în pag. IV) r DIN ȚARĂ • Aniversării unui sfert de veac de la naționalizarea principalelor mijloace de producție în țara noastră, creatorii de la studioul ,, Alexandru Sahia“ îi consacră filmul documentar „Răspunderea stapînilor“. Regizorul Alexandru Boiangiu își propune să transpună pe peliculă mărturiile unor participanți la importantul eveniment din istoria poporului român. La Fabrica de mașini casnice „23 August“ din Satu Mare a fost realizat primul lot dintr-un nou produs. Este vorba de mașina de gătit electrică, cu 3 ochiuri,avînd putere de 1 200 W, 800 W și, respectiv, 200 W), cuptor și grătar. Noul produs, construit pe modelul mașinilor de gătit cu gaze, va fi livrat pieței în cursul acestei luni, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului să fie realizate peste 4 000 de bucăți. ..Industria universitară“ din Cluj se afirmă cu produse noi, de înaltă calitate. De curînd au fost asimilate în microproducția Facultății de chimie 6 sortimente de electrozi ioni - selectivi a tehnologie aparține omului căror de știință emerit Candin Liteanu, șeful catedrei de chimie analitică. Acești electrozi sunt niște senzori electrochimici indispensabili automatizării proceselor de producție în industriile chimică, farmaceutică, alimentară și minieră.