Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)
1973-03-24 / nr. 3708
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 3708 , simbătă 24 martie 1973 I 4 pagini 30 bani 1973 an hotărîtor al cincinalului „Realizarea unei producții animaliere mari, creșterea rapidă a efectivului de animale — arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale — constituie o necesitate stringentă de care depinde pînă la urmă ridicarea nivelului de trai al întregului nostru popor“. La aceeași conferință, secretarul general al partidului, sublinia necesitatea luării măsurilor celor mai urgente în vederea organizării sistematice a creșterii animalelor. Ce s-a întreprins pe această linie în comunele județului nostru ? An de an, efectivele de animale din comunele județului au sporit. Cu toate acestea, există și unele excepții. De ce anume ? — In comuna noastră — ne spunea primarul comunei Nicșeni, Silvia Calistru, numărul porcinelor este în scădere. Nici nu mai știm ce metodă să folosim pentru remedierea acestei situații. Și nici la ovine nu stăm mai bine. In anul 1972, față de 1971, numărul acestora a scăzut cu 171 de capete. Dacă numărul taurinelor a crescut cu 100 de capete, în schimb, cu aceeași cifră s-a micșorat cel al vacilor și junincilor, deci tocmai la efectivul matcă. — Care este cauza acestor regrese ? — Nu știm nici noi. Pot să spun însă că oamenilor le place să crească animale, mai ales oi. Avem gospodari care sunt foarte buni crescători de oi. Interesant. Cooperatorilor le place să țină animale, cu toate astea situația este cea des-TH. CIOBICA (Continuare în pag. a IV-a) O ÎNTREBARE PENTRU CONSILIILE POPULARE COMUNALE Ce întreprindeți pentru sporirea șeptelului ? Cu planul trimestrial îndeplinit Colectivul de mecanizatori de la S.M.A. Botoșani — după cum ne informează inginerul Marcel Nemțuc, directorul stațiunii — a reușit să-și îndeplinească planul trimestrial cu 9 zile înainte de termen. Toate tractoarele și mașinile agricole sunt pregătite pentru campania de primăvară, iar mecanizatorii se află în cooperativele agricole din raza de activitate a stațiunii, urmînd să pornească la lucru de îndată ce timpul va permite. Prin realizările de pînă acum, există garanția îndeplinirii ritmice a planului maximal, atît în secțiile de mecanizare cit și în unitățile agricole deservite. mmi „Opriți timpul !“ In una din zilele trecute, la o ședință care fusese convocată pentru orele opt, cîțiva tovarăși (un fel de șefi, mai mari sau mai mici) veniseră cu o întîrziere variind între cinci minute și celebrul sfert academic. Cel care conducea ședința, recunoscut altminteri pentru exigența și scrupulozitatea sa nu le-a mai permis șefilor (mai mari sau mai mici) aflați în contradicție cu ceasul, accesul în sala de ședințe. Fenomenul ni s-a părut firesc, chiar salutar am zice, pentru că punctualitatea este una din trăsăturile caracteristice ale omului civilizat. Firește, nu discutăm aici cazul izolat al ședinței și nici nu facem referiri la importanța acesteia ca atare (mai ales că, vai, avem atîtea ședințe inutile încă), ci despre punctualitatea ca fenomen. Matematica a făcut destule calcule privind valoarea concretă a unui singur minut în ramurile cele mai diverse ale economiei. Nu le vom repeta aici (nici n-ar fi posibil acest lucru în spațiul restrîns al pentru că nici nu credem că mai trebuie acestui chenar) pe cineva despre importanța prețuirii chiar să convingem și a celei mai mici diviziuni a timpului. Omul în general știe că minutul e prețios. Cu toate acestea, unii îl risipesc ca niște nababi autentici. Șueta, plimbarea inutilă, sculatul tîrziu (în jurul orei 7 cînd începe lucrul la majoritatea instituțiilor din oraș, dar mai ales după această oră) vezi pe unii grăbindu-se (abia acum) și consultînd îngrijorați cadranul pe care secundarul înaintează implacabil, consemnînd timpul pierdut. Ca primă măsură, e bună și cea amintită în primele rînduri. Dar numai atît e suficient ? Nu cumva trebuie stimulat acel spirit de responsabilitate atît de necesar în toate ocaziile ? Că doar să „oprim timpul“ cum ne îndeamnă un șlagăr tot nu putem. N. CINTEC Autobaza Dorohoi. Mecanicul de întreținere, Gheorghe Miorcăneanu, execută demontarea unui motor in vederea segmentării Fotografia: T. APETRE1 In Piața „Republicii" din Botoșani Fotografia : I. HELICI Uzinele textile „Moldova” Botoșani. Ajutorul de maistru Ioan Stigler, verificînd funcționarea instalației unui ring Fotografia : A. TRAIAN La baza de industrializare a laptelui Saveni in perioada de la 1 ianuarie la 20 martie 1973, la baza Săveni s-a achiziționat o cantitate de lapte de vacă mai mare cu 5 655 hl, față de aceeași perioadă a anului 1972. Această creștere provine de la fermele de stat — 3 503 hl, din sectorul cooperatist — 2 030 hl, iar de la membri — 122 hl. Producția a sporit mult în fermele cooperativelor agricole asociate. De exemplu în 1972, C.A.P. Săveni, Petricani, și Drăgușeru, în aceeași perioadă, au predat 736 hl pe cînd în anul 1973, organizate în asociație, au predat 1 426 hl lapte. Creșteri asemănătoare au avut loc și în celelalte asociații. (De la V. Rotaru). lucrările celei de-a II-a Conferințe a Uniunii Asociațiilor Studenților ______________________________________________________________________________________ Comuniști din România In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineață, la Palatul Marii Adunări Naționale, cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, eveniment cu profunde și multiple semnificații în viața studențimii, a întregului tineret din patria noastră. (Continuare în pagina a Hl-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, tuturor studenților din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului și a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite). Conferința Uniunii Asociațiilor Studenților niști din România — Comitorul democratic al studențimii — are menirea să facă bilanțul activității desfășurate în perioada care a trecut de la conferința precedentă, să analizeze în spirit critic și autocritic activitatea desfășurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate și politică a tinerei generații studențești, și, totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătățirii în continuare a activității asociațiilor, a creșterii rolului lor în formarea profesională și politică a întregii studențimi, în activitatea generală a tinerei generații din România. După cum se știe, în ultimii ani, în institutele de învățămînt din țara noastră s-a desfășurat o intensă activitate de perfecționare a organizării și de ridicare a conținutului învățămîntului, de legare mai strînsă a acestuia cu cercetarea și producția. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obținut deja o serie de rezultate pozitive — deși trebuie spus că sîntem de abia la primii pași. Trebuie să acționăm în continuare cu toată fermitatea și energia pentru a obține o legare organică a întregului proces de învățămînt cu cercetarea și producția, aceasta constituind una din condițiile esențiale pentru progresul invățămîntului românesc, pentru dezvoltarea generală a țării noastre pe calea fismului și comunismului. sociaSe poate aprecia că, în această perioadă asociațiile studențești au desfășurat o activitate intensă, au adus o contribuție activă la realizarea sarcinilor privind perfecționarea procesului de învățămînt. Rezultatele obținute de absolvenții institutelor noastre de învățămînt demonstrează cu prisosință aceasta. De asemenea, asociațiilor studenților comuniști le-a revenit sarcina de a desfășura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizațiilor de partid, ele au adus o însemnată contribuție la for(Continuarea pag. a fll-a) 90 © 00e›00000 © 000000i»0000000000000 ® 0000000000000000000000000000000000 Cel mai bun șabloner Această inițiativă de la Fabrica de confecții Botoșani, sub genericul căreia colectivul de muncitori de aici s-a angajat să economisească materia primă și materii auxiliare, tinde să capete puterea unei tradiții. Ne-am obișnuit ca la sfîrșitul fiecărei luni să auzim că valoarea materiilor economisite la fabrica de confecții a crescut cu alte cîteva zeci de mii de lei și că eroii principali sunt ei, muncitorii. O vizită succintă la această fabrică ne-a permis să înțelegem că această inițiativă este susținută de o intensă muncă educativă, de o interesantă agitație vizuală, acțiuni la care concură în egală măsură comitetul de partid, cel al sindicatului precum și organizațiile de tineret, în sala de croit, locul unde se realizează în principal economiile de materie primă, afișe mobilizatoare, specifice aduc în atenția lucrătorilor sarcinile maximale ale planului din acest an, căile directe prin care se pot realiza economii la locul de muncă : „Economii la materia primă se pot realiza prin asamblarea judicioasă a tiparelor pe țesături, prin confecționarea unor șpanuri de calitate, pe lățimi de material și prin eliminarea risipei la capetele spațului“. — In acest an ne-am angajat, ne spunea tovarășa Cleo- DOSARUL llllllllllllilIlllllllllllllieiHIIIHIMIIIII ECONOMISIRII ,, Nici un centimetru de țesătură irosit, totul valorificat“ patru Popa, secretara comitetului de partid din fabrică, să economisim 1 250 m.l. țesături stofă în valoare de 300 mii lei, din care se vor putea confecționa circa 1 100 pantaloni. O inițiativă subordonată este aceea de a economisi de la fiecare produs cel puțin câte un centimetru de țesătură. De asemenea, ne-am propus să economisim și o cantitate însemnată de materiale auxiliare prin folosirea lor rațională, prin eliminarea risipei și a pierderilor. Dealtfel, numai în primul trimestru care se aproprie de sfîrșit am obținut economii în valoare de circa 150 mii lei, adică jumătate din angajamentul anual. Pentru stimularea, în continuare, a spiritului de economie, vom organiza, nu peste mult timp, un concurs pentru desemnarea celui mai bun șabloner. Vor fi antrenați să concureze toți șablonerii din cele două schimburi. Apoi ne vom strădui ca toți șablonerii să ajungă la nivelul celui mai bun. Și sîntem convinși că vom reuși ca toți muncitorii sălii de croit să fie la fel de buni ca Gheorghe Nica, Dumitru Gireadă, Mihai Călinescu, Vasile Frunză, Maria Murari, Elena Bercea, candidați de egală valoare pentru titlul de „cel mai bun șabloner“. în felul acesta putem spune că, deja, concursul a început. M OPREA TRADIȚiiLE DEMOCRATICE DIN ROMÂNIA LA CONFIDENTA CD SOCIAUSM DI Steagul de luptă al revoluționarilor democrați de la 1848, steag purtat cu eroism de alți luptători pentru libertate și dreptate, pentru unitate națională și independența țării, a fost preluat, în a doua jumătate a secolului trecut, de detașamentele pro- La 31 martie, se împlinesc 80 de ani de la crearea P.S.Dr.R. lotariatului, clasă tînără, viguroasă, combativă, însetată de cunoaștere și însuflețită de idealuri nobile. Odată cu dezvoltarea proletariatului, ideile socialiste găsesc în România un teren prielnic, fiind însușite și cunoscute în cadrul procesului de organizare al clasei muncitoare, începînd de la prima organizație cu caracter politic de la Timișoara, Asociația generală a muncitorilor (1868), pînă în 1893 cînd s-a creat, la București, Partidul Social - Democrat al Muncitorilor. Activitatea Internaționalei , proclamarea Comunei din Pașiris au favorizat o mai bună cunoaștere a ideilor socialiste de către intelectualii români formați în climatul tradițiilor de luptă ale poporului (Eugen Lupu, V. Ch. Marincu, I. Stăuceanu), la care s-au adăugat Nicolae Codreanu, C. Prof. DORIN POPA (Continuare în pag. a IV-a) Puncte de vedere în căutarea specificului botoșănean in arta populară Deschiderea la Botoșani a unui magazin cu profil special de artizanat — Hermes — a reactualizat mai vechea problemă a modului în care creația populară din aceste ținuturi de Nord este valorificată de „articolele“ destinate, în intențiile comerțului, să exprime specificul românesc — folcloric. Am intrat tocmai de aceea la Hermes căutînd obiecte de ceramică, cusături sau țesături, în formele și ornamentele cărora să simțim vibrînd suflul popular al ținuturilor botoșănene. Magazinul, ca multe magazine de acest fel din țară, prezintă aceeași marfă standardizată : covoare colorate strident, ștergare în cîmpul ornamental al cărora a pătruns cu ráméul, coliere din mărgele pestrițe, obiecte de ostentație metaloplastie, tablouri de paie etc. Din toate „articolele“ magazinului, n-am putut reține decit niște cuverturi în alb și negru, cu cîmpul stilizat și oalele de la Hudești — atunci sosite — care ne aminteau ceramica roșie de Cucuteni (eventual am mai putea adăuga și cămășile bărbătești). Ne-a venit în minte atunci că la Darabani există secție de țesături a întreprinderii de industrie locală din Dorohoi unde se lucrează covoare... oltenești. Cu cîțiva ani în urmă, elevele Școlii populare de artă, îndrumate de prof. Elena Chirițescu au prezentat la un examen, carpete cu motive specifice și cu cromatism popular original, cu lucrări de diplomă, deosebit de autentice. Paralel cu aceste carpete, clasa prof. Elena Chirițescu realizase și un impresionant număr de modele, scoțînd din vechile lăzi de zestre, valori impresionante. Dar întreprinderea n-a acordat nici o atenție acestui început. LUCIAN VALEA (Continuare in pag. a IV-a) In pagina A IV-A IN DEZBATERE PUBLICA, PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ÎNFIINȚAREA, ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI SOCIALE A ROMÂNIEI.