Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-03-24 / nr. 3708

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 3708 , simbătă 24 martie 1973 I 4 pagini 30 bani 1973 an hotărîtor al cincinalului „Realizarea unei producții animaliere mari, creșterea rapidă a efectivului de a­­nimale — arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare co­munale — constituie o necesitate strin­gentă de care depinde pînă la urmă ridi­carea nivelului de trai al întregului nos­tru popor“. La aceeași conferință, secreta­rul general al partidului, sublinia necesita­tea luării măsurilor celor mai urgente în vederea organizării sistematice a creșterii animalelor. Ce s-a întreprins pe această linie în comunele județului nostru ? An de an, efectivele de ani­male din comunele județului au sporit. Cu toate acestea, e­­xistă și unele excepții. De ce anume ? — In comuna noastră — ne spunea primarul comunei Nic­­șeni, Silvia Calistru, numărul porcinelor este în scădere. Nici nu mai știm ce metodă să folosim pentru remedierea acestei situații. Și nici la ovi­ne nu stăm mai bine. In anul 1972, față de 1971, numărul acestora a scăzut cu 171 de capete. Dacă numărul tauri­nelor a crescut cu 100 de ca­pete, în schimb, cu aceeași ci­fră s-a­ micșorat cel al vacilor și junincilor, deci tocmai la efectivul matcă. — Care este cauza acestor regrese ? — Nu știm nici noi. Pot să spun însă că oamenilor le place să crească animale, mai ales oi. Avem gospodari care sunt foarte buni crescători de oi. Interesant. Cooperatorilor le place să țină animale, cu toa­te astea situația este cea des-TH. CIOBICA (Continuare în pag. a IV-a) O ÎNTREBARE PENTRU CONSILIILE POPULARE COMUNALE Ce întreprindeți pentru sporirea șeptelului ? Cu planul trimestrial îndeplinit Colectivul de mecanizatori de la S.M.A. Botoșani — du­pă cum ne informează ingi­nerul Marcel Nemțuc, direc­torul stațiunii — a reușit să-și îndeplinească planul trimes­trial cu 9 zile înainte de ter­men. Toate tractoarele și mașini­le agricole sunt pregătite pen­tru campania de primăvară, iar mecanizatorii se află în cooperativele agricole din ra­za de activitate a stațiunii, urmînd să pornească la lucru de îndată ce timpul va permi­te. Prin realizările de pînă a­­cum, există garanția îndepli­nirii ritmice a planului maxi­mal, atît în secțiile de meca­nizare cit și în unitățile agri­cole deservite. ­mmi „Opriți timpul !“ In una din zilele trecute, la o ședință care fusese convocată pentru orele opt, cîțiva tovarăși (un fel de șefi, mai mari sau mai mici) veniseră cu o întîrziere variind între cinci minute și celebrul sfert academic. Cel care conducea ședința, recunoscut altminteri pentru exigența și scrupulozi­tatea sa nu le-a mai permis șefilor (mai mari sau mai mici) aflați în contradicție cu ceasul, accesul în sala de ședințe. Fenomenul ni s-a părut firesc, chiar salutar am zice, pentru că punctualitatea este una din trăsăturile carac­teristice ale omului civilizat. Firește, nu discutăm aici cazul izolat al ședinței și nici nu facem referiri la importanța acesteia ca atare (mai ales că, vai, avem atîtea ședințe inutile încă), ci despre punctualitatea ca fenomen. Matematica a făcut destule calcule privind valoarea concretă a unui singur minut în ramurile cele mai diver­se ale economiei. Nu le vom repeta aici (nici n-ar fi posibil acest lucru în spațiul restrîns al pentru că nici nu credem că mai trebuie acestui chenar) pe cineva despre importanța prețuirii chiar să convingem și a celei mai mici diviziuni a timpului. Omul în general știe că minutul e prețios. Cu toate acestea, unii îl risipesc ca niște nababi autentici. Șueta, plimbarea inutilă, sculatul tîrziu (în jurul orei 7 cînd începe lucrul la majoritatea instituțiilor din oraș, dar mai ales după această oră) vezi pe unii grăbindu-se (abia acum) și consultînd îngrijorați cadranul pe care secundarul înaintează implacabil, consemnînd timpul pierdut. Ca primă măsură, e bună și cea amintită în primele rînduri. Dar numai atît e suficient ? Nu cumva trebuie stimulat acel spirit de responsabi­litate atît de necesar în toate ocaziile ? Că doar să „oprim timpul“ cum ne îndeamnă un șlagăr tot nu putem. N. CINTEC Autobaza Dorohoi. Me­canicul de întreținere, Gheorghe Miorcăneanu, execută demontarea u­­nui motor in vederea segmentării Fotografia: T. APETRE1 In Piața „Republicii" din Botoșani Fotografia : I. HELICI Uzinele textile „Moldova” Botoșani. Ajutorul de maistru Ioan Stigler, verificînd funcționarea instalației unui ring Fotografia : A. TRAIAN La baza de industrializare a laptelui Save­ni in perioada de la 1 ianuarie la 20 martie 1973, la baza Săveni s-a achiziționat o cantitate de lapte de vacă mai mare cu 5 655 hl, față de aceeași perioadă a anului 1972. Această creștere provine de la fermele de stat — 3 503 hl, din sec­torul cooperatist — 2 030 hl, iar de la membri — 122 hl. Producția a sporit mult în fermele cooperativelor a­­gricole asociate. De exemplu în 1972, C.A.P. Săveni, Petri­­cani, și Drăgușeru, în aceeași perioadă, au predat 736 hl pe cînd în anul 1973, organizate în asociație, au predat 1 426 hl lapte. Creșteri asemănătoare au avut loc și în celelalte aso­ciații. (De la V. Rotaru). lucrările celei de-a II-a Conferințe a Uniunii Asociațiilor Studenților ______________________________________________________________________________________ Comuniști din România In prezența tovarășului N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineață, la Palatul Marii Adunări Naționale, cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Stu­denților Comuniști din România, eveniment cu profunde și multiple semnificații în viața studențimii, a întregului tineret din pa­tria noastră. (Continuare în pagina a Hl-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studen­ților Comuniști din România, tuturor studenților din pa­tria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului și a mea perso­nal. (Aplauze puternice, pre­lungite). Conferința Uniunii Aso­ciațiilor Studenților niști din România — Comi­torul democratic al studențimii — are menirea să facă bilanțul activității desfășurate în pe­rioada care a trecut de la conferința precedentă, să a­­nalizeze în spirit critic și autocritic activitatea desfă­șurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid pri­vind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate și politică a tinerei generații stu­dențești, și, totodată, să sta­bilească măsurile necesare în vederea îmbunătățirii în con­tinuare a activității asociați­ilor, a creșterii rolului lor în formarea profesională și po­litică a întregii studențimi, în activitatea generală a tinerei generații din România. După cum se știe, în ultimii ani, în institutele de învăță­­mînt din țara noastră s-a des­fășurat o intensă activitate de perfecționare a organizării și de ridicare a conținutului în­­vățămîntului, de legare mai strînsă a acestuia cu cerceta­rea și producția. Se poate afirma că, pe a­­cest drum, s-au obținut deja o serie de rezultate pozitive — deși trebuie spus că sîntem de abia la primii pași. Tre­buie să acționăm în continua­re cu toată fermitatea și e­­nergia pentru a obține o le­gare organică a întregului proces de învățămînt cu cer­cetarea și producția, aceasta constituind una din condițiile esențiale pentru progresul invățămîntului românesc, pen­tru dezvoltarea generală a țării noastre pe calea fismului și comunismului. socia­Se poate aprecia că, în această perioadă asociațiile studen­țești au desfășurat o activita­te intensă, au adus o contri­buție activă la realizarea sar­cinilor privind perfecționarea procesului de învățămînt. Re­zultatele obținute de absol­venții institutelor noastre de învățămînt demonstrează cu prisosință aceasta. De asemenea, asociațiilor studenților comuniști le-a re­venit sarcina de a desfășura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizațiilor de partid, ele au adus o în­semnată contribuție la for­(Continuare­­a pag. a fll-a) 90 © 00e›00000 © 000000i»0000000000000 ® 0000000000000000000000000000000000 Cel mai bun șabloner Această inițiativă de la Fa­brica de confecții Botoșani, sub genericul căreia colecti­vul de muncitori de aici s-a angajat să economisească ma­teria primă și materii auxilia­re, tinde să capete puterea u­­nei tradiții. Ne-am obișnuit ca la sfîrșitul fiecărei luni să auzim că valoarea materiilor economisite la fabrica de con­fecții a crescut cu alte cîteva zeci de mii de lei și că eroii principali sunt ei, muncitorii. O vizită succintă la această fabrică ne-a permis să înțe­legem că această inițiativă este susținută de o intensă muncă educativă, de o intere­santă agitație vizuală, acțiuni la care concură în egală mă­sură comitetul de partid, cel al sindicatului precum și or­ganizațiile de tineret, în sala de croit, locul unde se realizează în principal eco­nomiile de materie primă, a­­fișe mobilizatoare, specifice aduc în atenția lucrătorilor sarcinile maximale ale planu­lui din acest an, căile directe prin care se pot realiza econo­mii la locul de muncă : „Eco­nomii la materia primă se pot realiza prin asamblarea judi­cioasă a tiparelor pe țesături, prin confecționarea unor șpa­nuri de calitate, pe lățimi de material și prin eliminarea risipei la capetele spațului“. — In acest an ne-am anga­jat, ne spunea tovarășa Cleo- DOSARUL llllllllllllilIlllllllllllllieiHIIIHIMIIIII ECONOMISIRII ,, Nici un centimetru de țesătură irosit, totul valorificat“­­ patru Popa, secretara comite­tului de partid din fabrică, să economisim 1 250 m.l. țesături stofă în valoare de 300 mii lei, din care se vor putea confec­ționa circa 1 100 pantaloni. O inițiativă subordonată este a­­ceea de a economisi de la fie­care produs cel puțin câte un centimetru de țesătură. De a­semenea, ne-am propus să e­­co­nomisim și o cantitate în­semnată de materiale auxilia­re prin folosirea lor rațională, prin eliminarea risipei și a pierderilor. Dealtfel, numai în primul trimestru care se a­­proprie de sfîrșit am obținut economii în valoare de circa 150 mii lei, adică jumătate din angajamentul anual. Pentru stimularea, în continuare, a spiritului de economie, vom organiza, nu peste mult timp, un concurs pentru desemnarea celui mai bun șabloner. Vor fi antrenați să concureze toți șablonerii din cele două schimburi. Apoi ne vom stră­dui ca toți șablonerii să a­­jungă la nivelul celui mai bun. Și sîntem convinși că vom reuși ca toți muncitorii sălii de croit să fie la fel de buni ca Gheorghe Nica, Du­mitru Gireadă, Mihai Călines­­cu, Vasile Frunză, Maria Mu­rari, Elena Bercea, candidați de egală valoare pentru titlul de „cel mai bun șabloner“. în felul acesta putem spune că, deja, concursul a început. M­ OPREA TRADI­Ții­LE DEMOCRATICE DIN ROMÂNIA LA CONFIDENTA CD SOCIAUSM DI Steagul de luptă al revolu­ționarilor democrați de la 1848, steag purtat cu eroism de alți luptători pentru liber­tate și dreptate, pentru uni­tate națională și independența țării, a fost preluat, în a doua jumătate a secolului trecut, de detașamentele pro- La 31 martie, se împlinesc 80 de ani de la crearea P.S.Dr.R. lotariatului, clasă tînără, vi­guroasă, combativă, însetată de cunoaștere și însuflețită de idealuri nobile. Odată cu dezvoltarea proletariatului, i­­deile socialiste găsesc în Ro­mânia un teren prielnic, fiind însușite și cunoscute în ca­drul procesului de organizare al clasei muncitoare,­ înce­­pînd de la prima organizație cu caracter politic de la Ti­mișoara, Asociația generală a muncitorilor (1868), pînă în 1893 cînd s-a creat, la Bucu­rești, Partidul Social - Demo­crat al Muncitorilor. Activi­tatea Internaționalei , proclamarea Comunei din Pa­și­ris au favorizat o mai bună cunoaștere a ideilor socia­liste de către intelectualii ro­mâni formați în climatul tra­dițiilor de luptă ale poporului (Eugen Lupu, V. Ch. Marin­­cu, I. Stăuceanu), la care s-au adăugat Nicolae Codreanu, C. Prof. DORIN POPA (Continuare în pag. a IV-a) P­uncte de vedere în căutarea specificului botoșănean in arta populară Deschiderea la Botoșani a unui magazin cu profil special de artizanat — Hermes — a reactualizat mai ve­chea problemă a modului în care creația populară din aceste ținuturi de Nord este valorificată de „articolele“ destinate, în intențiile comerțului, să exprime specificul românesc — folcloric. Am intrat tocmai de aceea la Hermes căutînd obiecte de ceramică, cusături sau țesă­turi, în formele și ornamentele cărora să simțim vibrînd suflul popular al ținuturilor botoșănene. Magazinul, ca multe magazine de acest fel din țară, prezintă aceeași marfă standardizată : covoare colorate strident, ștergare în cîmpul ornamental al cărora a pătruns cu ráméul, coliere din mărgele pestrițe, obiecte de ostentație metalo­­plastie, tablouri de paie etc. Din toate „articolele“ maga­zinului, n-am putut reține decit niște cuverturi în alb și negru, cu cîmpul stilizat și oalele de la Hudești — a­­tunci sosite — care ne aminteau ceramica roșie de Cu­­cuteni (eventual am mai putea adăuga și cămășile bărbă­tești). Ne-a venit în minte atunci că la Darabani există secție de țesături a întreprinderii de industrie locală din­­ Dorohoi unde se lucrează covoare... oltenești. Cu cîțiva ani în urmă, elevele Școlii populare de artă, îndrumate de prof. Elena Chirițescu au prezentat la un examen, carpete cu motive specifice și cu cromatism popular ori­ginal,­ cu lucrări de diplomă, deosebit de autentice. Para­lel cu aceste carpete, clasa prof. Elena Chirițescu reali­zase și un impresionant număr de modele, scoțînd din vechile lăzi de zestre, valori impresionante. Dar între­prinderea n-a acordat nici o atenție acestui început. LUCIAN VALEA (Continuare in pag. a IV-a) In pagina A IV-A IN DEZBATERE PUBLICA, PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ÎNFIINȚAREA, ORGANIZAREA ȘI FUNC­ȚIONAREA CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂ­RII ECONOMICE ȘI SOCIALE A ROMÂNIEI.

Next