Clopotul, mai-decembrie 1974 (Anul 30, nr. 4138-4175)

1974-05-03 / nr. 4140

BifCUOTECA € ANTUA1A UNIVERSITAT­E. „ró. «MANELOT PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4140 I vineri 3 mai 1974 I 4 pagini — 30 bani Precipitațiile In zilele de 1 și 2 mai, precipitațiile căzute în județ au avut valori de 3 litri pe metru patrat la Poiana, 4 litri la Mi­­leanca, 6 litri la Cuco­­rări, Nicolae Bălcescu, Vorniceni, Ungureni, Todireni, Coțușca, Tu­dora, Rînghilești și Da­rabani, 5 litri la Pomîr­­la, Roma, Suharău, Su­lița și Cristești, 7 litri la Gorbănești, 8 litri la Ripiceni, Dobîrceni și Văculești, 9 litri la George Enescu, Fundu Herții și Baisa, 11 litri la Mitoc, 12 litri la Rău­­seni și Botoșani, 14 litri la Dorohoi și 17 litri la Avrămeni. ------------------------------------- - Ședința guvernului Republicii Socialiste România In ziua de 1 mai a avut loc ședința guvernului, care a a­­nalizat modul cum se reali­zează măsurile cu privire la dezvoltarea bazei energetice și gospodărirea rațională combustibilului și energiei și a a hotărît o serie de acțiuni i­­mediate pentru respectarea ri­guroasă a Decretului Consi­liului de Stat. Au fost stabilite măsurile concrete ce trebuie întreprin­se la ministere, centrale, în­treprinderi și consilii popu­lare pentru încadrarea strictă în normele de consum planifi­cate, recuperarea resurselor energetice, creșterea randa­mentelor în utilizarea acesto­ra și înlăturarea risipei de e­­nergie de orice fel. Guvernul a examinat, de a­­semenea, stadiul îndeplinirii programului de optimizare a transporturilor pe cale ferată, auto și fluvial. In continuare s-a dezbătut și aprobat programul pentru pregătirea și desfășurarea în bune condițiuni a activității turistice din sezonul 1974. De asemenea, guvernul a a­­nalizat rezultatele prelimina­re pe primele 4 luni ale aces­tui an și a stabilit acțiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea și depășirea sar­cinilor de plan. ---------------------------------------------------------------------------------------- la loc de cinste Lucrătorii din cooperația de consum a județului înscriu la loc de cinste rezultatele mun­cii și activității lor. Astfel, volumul producției marfă și al prestărilor de servicii pla­nificat pe 4 luni, a fost reali­zat în proporție de 105,5 la sută, reprezentînd o creștere de 2,5 milioane lei față de 1973. Au fost înființate, în acest an, pînă acum, 34 noi unități de prestări servicii la sate. De asemenea, prevederile de plan la exportul unor bunuri de consum au fost depășite cu 16.000 lei valută, în contextul acestor succe­se, consemnăm sporirea volu­mului de beneficii cu 13,9 la sută față de anul trecut, la ac­tivitățile de producție și pres­tări servicii. Cooperativele zo­nale Dorohoi, Darabani și Ștefănești se află în fruntea întrecerii socialiste organizate între unitățile de acest gen din județ. F­iecare palmă de pămînt, însămînțată i­mediat! O sarcină prioritară în toate localitățile județului — Se spune despre satul­­ dumneavoastră — începem discuția cu Gheorghe D. Am­bros, șeful brigăzii al II-a Si­­poteni a cooperativei agrico­le de producție Dumeni — George Enescu — că este o grădină. Cum ne dovediți lu­crul acesta ? — Depinde cum vreți s-o luați. Avem și flori și pomi roditori, dar cred că cei care ne-au comparat satul cu o grădină au avut în vedere mo­dul că lucrăm fiecare palmă de pămînt. In general, coope­ratorii noștri, pe loturile da­te în folosință cultivă cultu­rile cele mai rentabile ■— zar­zavaturi, legume, pomi fructi­feri și, pe alocuri, viță-de-vie. — Dumneavoastră, cum fo­losiți lotul ce vi s-a repartizat?, — Doi ani am semănat cu legume — de treaba aceasta s-a ocupat Adela, soția mea — 4 ani cu cartofi... Am re­ținut o bucată de teren pen­tru furaje, masă verde, întru­­cît am încheiat contract cu statul pentru un vițel și 1 500 litri de lapte (a și predat 800 de litri pînă acum, n.n.) am și o bucățică de vie, cîțiva pomi. — Dumneavoastră. Dar cei­lalți din brigadă ? — Procedează la fel ca mi­ne. De fapt n-aș vrea să fiu dat de exemplu. Tovarășul Vasile Agape, vicepreședinte­le consiliului popular comun GRĂDINA, oglinda gospodarului nai și mulți alții mă depășesc în multe privințe. — Așa e dînsul, Gheorghe Ambros, modest. Și-i stă bine așa — întărește Vasile Agape, vicepreședintele consiliului popular comunal. Mi se atri­buie niște merite. De fapt sînt ale soției mele Ana, pe care o ajut, cînd pot. Bine lucrează totul și foarte mulți cetățeni din celelalte sate ale comunei. Bine ar fi ca — mă refer numai la o par­te dintre țăranii cooperatori — să lucreze toți și la cîmp cum lucrează pe loturile ce le au în folosință ! De pe lot își asigură o parte din furaje. Drept urmare, pe primele pa­tru luni ale anului, comuna trebuia să livreze statului 567 hl de lapte și 37,7 tone de carne. A predat însă 1­138 hl lapte și 38,9 tone carne... Darabani. La Ilie Acostine­­sei am întîlnit imaginea ceea ce, în mod frecvent, nu­a­mim paragină. Nu se deose­beau cu mult de acesta tere­nurile situate între imobilele ocupate de Aurel Ceică Constantin Borș, dintre Con­si­stantin Borș și Nistor Grigo­­raș. Iar în spatele magazinu­lui (strada Cucului) am întîl­nit o „grădină“ de aproape 1 ha, o bălărie. In mjjlocul ei, în ținută de plimbare, Lenuța Pînzaru încerca să alimente­ze un foc... Octav TEMNEANU (Continuare în pag. a IV-a) în pagina alll-a ■ VIAȚA SATULUI ■ UN MILION DE POMI... ■ SPORT Șah Atletism ■ NOI PREVEDERI PRIVIND ACTIVI­TATEA „AVI­­ROM"-ULUI CAMPANIA AGRICOLĂ In sera de la Bucecea a I.L.F. Botoșani se recoltează ceapa verde CU ADRESĂ... MICROACTIVITATE In principiu, oricine este de acord că microcoopera­­tivele agricole școlare constituie o formă importantă de pregătire practică a elevilor, de educație în spiritul mun­cii. Dar, în fapt, unele școli dispun (sau chiar nici n-au organizat) de microcooperative în care ceea ce s-a desfă­șurat pînă acum o putem numi ..• microactivitate (Flă­­mînzi, Suharău, Frumușica, Brehuești, Copălău etc.). —­ Copii, veniți să vedeți microactivitatea microfer­­mei noastre ! Desen de Vasile CRĂIȚA MlNDRA k______________________________________________________________________ La SM.A.LA. Botoșani Calitatea producției pe sens interzis Controlul calității : conștiința fiecărui lucrător Ce alimentează refuzurile pentru calitate ? C.T.C. mu-și face bine datoria. Dar pînă la el? Produsele unității, concre­tizate în utilaje, piese de schimb pentru mașini agrico­le, piese forjate, conducte pentru irigații etc., sunt des­tinate agriculturii și aproa­pe jumătate din această pro­ducție —a industriei construc­toare de mașini. In 1974 se vor livra de aici, 34 tipuri de utilaje și peste o sută de sortimente piese de schimb. Dar pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și a obli­gațiilor contractuale, toate aceste produse trebuie să în­deplinească condițiile calită­ții , și, în marea lor majori­tate, le îndeplinesc. Am aflat însă că nu întotdeauna aces­tea sunt realizate. Astfel, s-au înregistrat și unele refuzuri de calitate, a căror valoare — la sfîrșitul trimestrului I — era de 100.000 lei. Am luat legătura cu compartimentul C.T.C. pentru a descoperi cau­zele care au determinat refu­zurile. Ing. Elena ȘTEFAN (Continuare în pag. a IlI-a) In pagina a ll-a ■ Cronică de teatru ■ Biblioteca județeană ■ Cronică de Botoșani ■ Zilele acestea pe ecrane ■ Cuvinte din public Cum funcționează cantinele-restaurant ? > ■ Multe aspecte au fost rezolvate ■ Ce simt consumatorii nu cunosc comitetele de can­tină ■ Neglijențe sancționate ori sancționabile ■ Pentru un control continuu al cantinelor-res­­taurant La un control efectuat nu de mult de către un colectiv constituit de Consiliul jude­țean de control muncitoresc al activității economice și so­ciale, asupra modului de func­ționare a cantinelor - restau­rant, acum, la 3 ani de la a­­doptarea Legii privind organi­zarea și funcționarea acestora, s-au constatat substanțiale îmbunătățiri în activitatea lor, atît în ce privește aprovi­zionarea, cît și în ce privește prepararea și servirea meniu­rilor, varietatea acestora, ca­litățile nutritive și valoarea calorică a hranei servite. Există acum posibilitatea ca muncitorii să-și aleagă meniul după preferințe. Se prepară, de asemenea, produse de bu­fet. Drept urmare, abonații — în mare, majoritate muncitori de la întreprinderile din zo­nele­­ în care funcționează — se declară mulțumiți, atît de cantitatea cît și de calitatea meselor servile. Colectivul de control a con­statat însă existența a nume­roase deficiențe. Intre altele, menționăm că meniurile se stabilesc de pe o zi pe alta, nefiind văzute și avizate de medicul întreprinderii sau al Vladimir MOGIRZAN directorul Direcției muncii, membru în biroul executiv al Consiliului județean de con­trol muncitoresc al activității economice și sociale (Continuare in pag. a IV-a) ------------------------------­ I.M.A.I.A. Botoșani. O nouă hidrosferă ia ca­lea beneficiarilor Sub semnul străduinței de a organiza și perfecționa activitatea din agricultură, potrivit exigențelor Conferinței pe țară P­REȚUL DE COST în cooperativele agricole „Creșterea eficienței economice este o problemă hotă­­rîtoare pentru progresul agriculturii cooperatiste, pentru ridicarea nivelului de trai al țărănimii. De aceea, așa cum s-a stabilit, începînd cu acest an trebuie să se introducă evidența prețului de cost în toate cooperativele ; aceasta va permite urmărirea îndeaproape a costurilor efectuate, eli­minarea cauzelor care duc la pierderi, la cheltuieli neeco­­nomicoase". NICOLAE CEAUȘESCU Din cuvîntarea rostită la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din agricultură După cum se știe, începînd de anul acesta s-a hotărît ge­neralizarea calculării prețu­lui de cost în toate cooperati­vele agricole. Rezolvarea com­petentă a complexului de pro­bleme legat de dezvoltarea intensivă și cu eficiență spo­rită a producției agricole, în măsură să permită acoperirea din activitate proprie a tutu­ror cheltuielilor materiale e­­fectuate, îndeplinirea obliga­țiilor cooperativelor agricole față de stat, satisfacerea ne­voilor de consum ale membri­lor și reluarea producției pe scară lărgită, necesită din partea cadrelor de conducere și a specialiștilor din coopera­tivă cunoașterea metodelor și procedeelor de analiză econo­mică și utilizarea lor în mun­ca de conducere. In acest pro­ces de cunoaștere, urmărirea cheltuielilor de producție și calcularea prețului de d­at, constituie un factor deosebit de important în dezvoltarea și consolidarea economicol pr- Nicolae PALAMARU inspector contabil D.G.A.I.A.A. Botoșani (Continuare in pag. a IV-a) REPORTAJ PRIMARUL DIN HILIȘEU — Sînt activist de partid și de stat, dar îmi vine cîte­­odată nu știu ce să-i fac u­­nuia care­.. — Sînteți de aici, din comu­nă...­­— Nu, nu sînt. — Și explicația ? ! — Ce explicație : munca de partid este muncă de partid oriunde o faci. Aici trebuie să ai haz. Nu cereți anatomia succesului : el este sau nu este. Aici sînt primar de la 10 decembrie 1971. înainte de asta fusesem numai de două ori în comună. Ce țineam minte ? Necazurile. La noi, problema este pămîntul. Te­renurile sînt slăbuțe. Vedeți, dealurile negre. Tot timpul rămîn așa, pleșuve. Aici tre­buie să convingi oamenii. Nu, nu cu lozinci, fiindcă asta nu se mai poate. Trebuie urnite lucrurile din loc cu fapte. Telefonul. Alo ? Auzi ? La Dumbrăvița trebuie niște în­grășământ la grîu. Sunt în șuvițe sărituri , dă-i azot, nu mîine, ci acum, că plouă, și pătrunde în sol. Știți, am cheltuit anul aces­ta sume enorme pentru în­grășăminte : la grîu — 600 kg, la cartofi peste 200 kg. Aici, de la cooperativizare nici­odată nu s-au dat așa îngrășă­minte, fiindcă și rezultatele erau slabe. Ce producții chi­nuite scoteam aici ! La județ, nici n-aveai cu cine te com­para. Oamenii trebuie convinși să muncească pămîntul ăsta, așa cum e : rău, bun, să-l o­­blige să dea mai mult. Aici merge bine cartoful : aveam 60 ha, acum am semănat 200 ha ! 200, vă dați seama ? Și din acestea, pentru 120 ha sînt condiții speciale : sămîn­­ță de elită, erbicidul asigu­rat, am dat îngrășămînt gunoi de grajd. Sperăm să obținem de pe ele 30 tone la hectar, pare o nebunie pentru aceste locuri. Vă spun eu, la Hilișeu a­­cest timp aparține istoriei ! Știți ce s-a făcut pentru pă­ Mariana BRĂESCU (Continuare în pag. a MI-a) Unul dintre constructo­rii fruntași de pe șan­tierul Fabricii de lapte praf din Botoșani , șeful echipei de zidari, Petru Ungureanu .1 HANOI - un imens șantier Unul din pereții biroului arhitectului șef al orașu­lui Hanoi este ocupat în în­tregime de planul de dez­voltare și sistematizare în perspectivă a capitalei R.D. Vietnam pînă în anul 1985... Dezvoltarea orașului pu­ne numeroase probleme edi­lilor săi. Orașul Hanoi a fost construit pentru a fi locuit de 200 000 de oameni, iar astăzi populația sa, ex­­ceptînd comunele suburba­ne, numără 750 000 de locui­tori. Această creștere rapi­dă a ridicat multiple pro­bleme legate de extinderea spațiului locativ, dificul­tăți care s-au accentuat și multiplicat în urma distru­gerilor provocate de nume­roasele bombardamente la care a fost supus orașul din anul 1965 și pînă la înce­tarea războiului. In prezent, autoritățile municipale sunt preocupa­te de reconstruirea, trans­formarea și extinderea ve­chiului oraș, în care mai e­­xistă și astăzi multe ruine. Desigur, reconstrucția a în­ceput, în primul rînd, cu întreprinderile industriale, deoarece fără electricitate, fără ciment, fără cărămizi și alte materiale de con­strucție nu poate fi vorba de reconstrucție și dezvol­tare. Și în Hanoi se constru­iește mult. Clădirile tradiționale, mici, se reconstruiesc din materiale de construcții tra­diționale, în ce privește în­să cartierele noi — Kim Lien, Wan Chuong, Trung Tu — aceste materiale nu mai satisfac exigențele, deoarece acolo se constru­(Continuare în pag. a IV-a)

Next