Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-10-18 / nr. 84
Anulu III. Nr. 84.—231. Domineca 6./18. Opt. 1863. Ese de doue ori in septemana Jo ia ei Dominec’a. Pretiul pentru Austri'a pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 „ „ „ trei lune . . . 3 „ n pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. „ jumetate „ trei lune 7 ron ■ 3 „ 60 cr. CONCORDIA. Prenumeratiunea se face la Redactiunea diurnalului S t ra t’a lui Leopolu Nr. 8, unde sunt a se adresa tote scrisorile. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. DIURNALU POLITICO SI LITERARID. Scrisori nefrancate si corespund între anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. % * • • DIETA TRANSILVANIEI. Siedînti’a XLII. d’in 8. opt. Se începe la 10 ore. (Urmare) Fogarasi. litre D. presiedinte! Nu e de lipsa se vorbescu despre ponderositatea cestiunei de fatia, nici despre greutatea pusetiunei mele. Credu, câ toti suntem pătrunsi de aceste sentieminte si considerâmu momentulu de acuma de importante nu numai pentru Trannia, ci si pentru tierile de sub coron’a Ungariei. D’in inceputu mi-a fostu principiulu, câ ori si unde s’a cerutu participarea mea, fie după statulu meu preotiescu, fie după pusetiunea-mi politica, mi-amu esprimatu părerile sinceru. Acestua e principiulu care m’a condusu si in acestu corpu legislativii pentru acea si despre obieptulu de sub desbatere voiu vorbi in tonulu pacei si a contrelegerei. După principiulu enunciatu in adres’a d’in 2. Aug. nu mai pote fi indoiala cum ca acésta casa înalta va primi provocatiunea d’in pre inaltulu rescriptu cu acea bucuria, cu care a inarticulatu diplom’a d’in Opt. si patent’a d’in Fauru. Deci eu sciu ca acésta casa înalta prin faptele sale de pana acuma e angagiata se tramita deputați la sen. imp., deci eu nu vorbescu pentru acea se punu la indoiala aceasta cestiune, eu cunoscu si sentiescu pusetiunea mea, ca cea ce a decisii odata inalt’a casa, si eu sum detoru a o onora. Inse Dloru afara de ast’a mai este o părere secundaria. Eu credu ca misiunea acestei casi e nu numai a sei apriatu in ce mesura respundemu noi provocatiunei M. Sale, ci e de lipsa a ne dechiara lamuritu si pentru aceia, pre cari-i intereseza. Diplom’a d’in Opt, in partea de dincolo a imperiului primindu-se cu bucuria, acolo a adusu viatia constituționala; in partea de dincoce a imperiului, in tierile de sub coron’a Ungariei s’a nascutu d’in ea o importante cestiune de dreptu publicu, o cestiune, ce după a mea părere trebuie deslegata si pentru acea se va si deslega, o cestiune, care după vointi’a celui mai bunu principe trebuie deslegata pre cale constitutionale spre liniscirea si cu concursulu tuturoru tieriloru. Acesta innalta dieta si pana acuma a facutu pasi ponderose si decisive pentru deslegarea acestei cestiuni mari, dar mai e inderetru deciderea finale. Diplom’a d’in Optovre si patent’a de lauru voru modifica starea de dreptu publicu a tieriloru de sub Coron’a Ungariei, si deslegarea acestei cestiuni de dreptu publicu e cea mai însemnata pentru tierile numite , de la sanctiunea pragmatica. Deci eu asi’a esplicu tramiterea deputatiloru la sen. imp. ca acea ca si o pretensîune provisoria s’a facutu precum in limb’a dîplomătîca se dice ad hoc, si eu vreu ca intielesulu acestua se se esprime apriatu, ca astu-felu sa nu se vateme neci dreptulu acelor’a cari d’in voi’a loru nu sunt de fatia. In Transilvania după atâte sguduiri politice, constitutiunea numai prin ordînatiuni octroate se pote restabili. Me rogu de innalt’a Casa ca se nu cugete, câ eu amintîndu de absînti’a célom d’in drept’a asi denegâ competînti’a acestei diete. Eu sciu, câ cei ce au abdisu de buna voia de dreptulu lorii, nu potu fi spre impedecarea legalitatei dietei. (Bravo !) Totusi, innalta casa, depinde multu de la acea, ca noi sâ ne decbiarâmu apiiatu, câ decisîunea acesta e numai provisoria, numai ad hoc; de la acesta decbiaratiune depinde multu ca sâ se realseze dorinti’a esprimata si in adresa, ca adeca si scaunele d’in drept’a sâ fie ocupate câtu mai curendu, câci celu putinu eu credu acea câ absînti’a asta provine mai alesu de la recel’a in privinti’a sen. imp. si deca dîet’a odata a gatatu acesta si atuncia va veni eara su desbaterere organisarea constitutionale a tierei, cei ce acuma nu sunt de fatia vom ave mai multa voie si plăcere a participă. Sancţiunea pragmatica a formatu o legătură strinsa intre Austria si intre tierile de sub coron’a Ungariei sub unu acel’asi domnitoriu, astă data Ungaria, Transilvania si celelalte tieri de sub coron’a Ungariei sunt parti intregitore a imperiului. Deci d’in puntu de vedere politîcu nu se pote negă, câ sunt afaceri comuni, cari sunt afacerile imperiului intregit, deci trebue se esîste si desbaterea comune a celora, care sâ decidă asupr’a acestora. Dorescu ca părerile dîverginte in privinti’a asta, sâ se impreune, si sui convinsu câ asta se va intemplă asta; câci vointi’a prea bunului si constantelui Monarcu va învinge acele păreri, si dorescu d’in inima ca asta se se intemple câtu mai curendu; dorescu ca acestu pasiu alu dietei sâ se considere ca oportunitate. In fine partînesce propunerea lui Obert si a lui Wittstock. (Bravo.) Rannicher (repres. guv.) Dîet’a in adresa si-a esprimatu încrederea sa in privinti’a guvernului si astadi audu câ s’a vatematu drepturile ei constitutionali. Si guvernul are consciintia, sei câ stâ pe basea constitutiunei, Guvernulu după esirea diplomei cu trei ani atunci a convocatii dîet’a, candu a fostu sîguru despre resultatulu ei. In fine se invoesce ca proieptulu lui Obert sa se combine cu a comitetului, dar reiepta ‘ adausulu lui Wittstock. Mai multi dorescu inebiarea sjedîntiei, deci se cetesce protocolulu siedîntieitrecute, care cu putina modîficatiune se primesce. Finea Siedîntiei la I/a. Siedîntinti’a XLTdl. din 9. Opt. s’a inceputu la 10 Va ore. Se cetesce si se autentica protocolulu romanii alu siedîntiei trecute. P u s c a r iu de ora ce oratorii d’in siedînti’a trecuta au atînsu tote impregiurârile cestiunii, va vorbi numai pe scurtu, apoi dice cu dorinti’a de a tramite deputaţi la sen.imp.e universale , numai in contr’a formei invitării de acuma a guvernului s’au escatu dificultăţi, acele inse nu sunt esenţiali. Nu partînesce neci pe Wittstock, neci pe Obert, neci pe Fogarassy, de orace cele doue patente sunt acuma inarticulate prin dieta. In invitarea principelui nu vede vatemarea constitutiunei. Apoi trebue sâ cugetâmu, câ patent’a s’a ingrijitu si de acea eventualitate, ca decumva n’amu voi sa mergemu in sen. imp, alegerile voru sta spre despusetiunea guvernului. Deci se ne grabimu, câci acolo ne- ascepta. Afacerile nostre ne soliciteza si noi totusi perdemu tempulu cu dispute de lana caprina, ne portâmu ca si mires’a carea chiar atunci se opune, candu acuma o ducu la beserica. Ochii poporului sunt tintîti asupr’a nostra, de la noi ascepta usiorare, se restalâmu dara proverbiala: bis dat qui cito dat! Conradu Schmidt asisdere nu e de opiniunea câ guvernulu ar fi vatematu formele constituţionali. Nu e adeverata aserţiunea de eri, ca adeca s’ar află partita si in sen. imp. care ar negă constitutionalismlilu dietei; — câci atunci sen. imp. s’ar amestecă in afacerile dietei Transilvane, ceea ce ni espereza. (Bravo.) — Goletatea unor scaune nu se pote luă in socotîntia, fiindu câ respeptîvele cercuri au fostu provocate de trei ori a-si alege ablegati, inse acele alesera totudeaun’a barbati deaceia carii nu voira se intre. Partînesce proieptulu comisîunei si modîficatiunea lui Obert. Gaetanu observeza ca prin invitare e vatemata nu numai form’a ci si esînti’a constitutiunei. Transilvania si-are regulamentulu seu provisoriu pentru dieta, deci guvernulu se se tiena de acestua si se ascepte pana ce in urmarea propusetiunei IV se va face o lege positîva. Partînesce pe Wittstock si pe Obert. Zimmermann. Cestiunea e forte urginte, deci câtu mai curendu se se alega deputaţii. Constitutiunea nu s’a vatematu, de ora ce numai o lege posîtîva se pote vatemă, apoi Transilvania n’are inca lege despre modulu tramiterei deputatiloru la sen. imp. Apoi vorbesce despre uniunea Ungariei cu Trannia si demustra, ca intre aceste doue a esîstatu numai uniune personale. Citeza legile d’in 1848, si dice ca chiar cu sustienerea acestora uniunea e imposibile. In fine partînesce proieptulu comisîunei. Binder (ref.) recomenda de nou proieptulu comisîunei. In fine proieptele lui Obert si Wittstock se amana la desbaterea speciale si desbaterea generale se inchia. Se cetesce lit. A. d’in proieptulu comisiunei, dar la propunerea lui Fabini se strămută chiar d’in contr’a. Astufelu se strămută si lit. B. Presiedîntele cetesce o scrisore a Comisariului regescu, prin care insciintieza ca Mai. Sa a chiamatu pe următorii in casa de susu a sen. imp.: contele Giorgiu Beldi, contele Ioane Nemes, Mihaiu Fogarassy, baronulu Bruchenthal, Rosenfeld , Binder, Alesandru Sterea-Slulutiu, Andreiu b. de Siaguna, Zenobiu Pop. Toti fura primiti cu „sa traesca !“ Zmmermann acentuaza câ naţiunea sasesca ar fi doritu ca si comesulu sasescu sâ se fi chiamatu la. sen. imp Budacker da presiedîntelui interpelaţiune, câ adeverata e scirea câ guv. va sâ urce vămile de drumu si de punte? — interpelatiunea se va tramite guvernu. Schnell dâ opetîtiunea a camerei negutietoresni d’in Brasîeu, prin care se cere ca asta sa fie representata la sen. imp. se tramite la comissiunea pentru petîtiuni. Laszloffy si socii sei, dau pres. unu proieptu de lege despre inartîcularea natiunei armene. Se va tipări si la tempulu sen se va luă sub desbatere. Finea Siedîntiei la 2%. . . .x»\ Siedînti’a XLIV. d’in 10. o*c t: * V s’a inceputu la 10 ore. ~ . . . CSe autentica protocolulu siedîntiei trecute. La ordinea dilei: alegerea deputatiloru pentru senatulu imp. B r a n d s c h propune ca pentru ce 61 deputati ce se voru alege prin casa, sa se voteze cu privire la cele 3. naţiuni, ca d’in fiecare naţiune sâ fie doi. Presiedîntele lu-face atentui, câ astufelu ar trebui sâ se ia in consideratiune 4. naţiuni, de orace ungurii si secuii formeza doue naţiuni. Manu lu-face atentui câ si armenii vreu sâ formeze naţiune deschilinita, celu putinu d’in proieptulu loru de eri se vede dorinti’a asta. Alduleanu nu e pentru o astufelu de alegere. Zimermann: Deca s’ar alege doi unguri, atunci pentru regalisti ar remane numai multi. Se incepe votîsarea, mai antâiu alege cas’a pentru sectiunele absînte III. si VI. Votîsatori: 91. Gustavu Groisz, 88. B. Reichenstein 82. Ladîslau Pop 81. Conradu Schmidt 73. Demetriu Moldovanu 59. Joane Alduleanu 47. Apoi alege secţiunile a VII si a VIII. (19. votîsanti) |’B. Friedenfeld 15 ; Rannicher 15; Baritiu 13; Eranosz 12; Bologa 11; — apoi Lászlóffy 11 ; secţiunea L. (16 votîsanti) Al. Bohetielu 15; Sipotariu 15 ; Paula Dunca 14; Negrutiu 12; — Secţiunea IV. (si votisanti:) Zimmermann 17; Trauschenfels 16; M. Schuller 14; secţiunea II. (15 votîsanti:) Branu de Lemeni 14; Popea 14 ; Puscariu 13; apoi Cipariu 11 ; — Secţiunea V. (16 votu);v)