Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)

1864-09-11 / nr. 70

du P. Pap­a carui­a elaborata dupa modest’a nóstra părere fu câtu se pote de precisu, si ce e mai multu, din’a lui vorbi ad­rem, prin ce do­cumenta câ e provediutu d’in destulu cu în­sușirile ce se receru la diregatorie-i, daru ca­rui­a totu­si nu potemu trece sâ nu i comen­­dămu o léca mai multa modestia si se­ri­os­et­ate, — sâ scie din’a lui câ aste-su a­­cele calitati ce caracteriséza pre barbati si de cari unu docinte are cea mai mare lipsa. Cu multa dîligintia au lucratu si invetiatoriulu d’in Curtujusiu daru, dorere! câ nu n­e postede limb’a, apoi acést’a e sminta ce nu-i o potemu iertă deși comun’a acea nu e curatu romana, dul’a lui dara d’impreuna cu copiii adusi nn dîserara de minune — unguresce. — Cu acé­­sta ocasiune se intemplâ si aceea de d. docinti se dechiarara ca in casu candu beseric’a h­­­aru procură, „Amiculu Scelei“, ei celu multu câte doi aru prenumera pre „Concordia“ si „Umoristulu“, unu lucru ce caracteriséza d’in destulu calificatiunile resp. docinti. — Dupa finirea elaborateloru si a producereriloru cu copiii, se luara la desbatere gravaminele si de­fectele ce dora aru avu scólele populare d’in districtu precumu si modulu delaturarei ace­­lor’a; si se vedi câ afara de Dîmdîleagu unde au mai fostu si altele — una si acee­a­si cau­sa principala s’au aflatu mai pretutîndene, câ adeca dîregatori’a civila câtu mai pucinu si­­implinesce detorinti’a sa facia cu tréb’a sco­lara !­are pana candu ? ? s’au decisu in acést’a privintia precumu si in altele se se recerce­­. Ordînariatu — au mai veni­tu la tapetu si ne­­potînti’a incasarei solutiunei domniloru invetia­­tori, si ca acestu reu argintu se se vindece câtu mai iute, s’au decisu se se faca pasi pen­tru încasarea acelei­a cu spesele satului. Asia e romanulu, selvesce bucurosu pana si porca­­riului, dara crescatoriului prunciloru sei cu cea mai mare renitentia inca cine scie pana candu! la ce de o parte multu contribue si dările cele multe si grele. —• Au mai venitu inca la per­­traptare multe bune, care vise de asta-data le trecu mai amintîndu numai acea ce atâtu de nimeritu observă notariulu conferintiei MOD. Vasiliu V. Vancu ca adeca lips’a de cârti sco­lastice fiindu mai ardietare ca vre o data, acé­­sta se se inculce câtu mai aprigu V. Ordîna­riatu. — Dupa incli­area acestora fiindu acu­­mu tempulu pe la 3 ore d. médiadi POD.V.A. Diaconu cu o vorbire scurta dechieru confe­­rinti’a de finita, multiamindu venerandiloru sei consoci si colucratori in vie’a Dlui pentru caldur’a si zelulu cu care inbraciosiara lucrulu acest’a atâtu de interesantu si de lipsa pentru cultivarea poporului nostru. — In fine urma unu prandiu splendidu care lu dede VA. Dîa­­conulu localu in onoarea oaspetiloru sei, unde cumuca nu lipsiră toastele pentru iubitulu no­stru Monarcu, pentru patria, naţiune si bravii sei fii, pentru Ilustritatea sa Eppulu dîece­­sari s. a. de sine se intielege. — Membrii Conferintiei d’impreuna cu oaspetii stimati dupa cele mai cordiale imbraciosiari camu pe la 9 ore ser’a se imprasciara ducandu cu sine cele mai dulci suveniri castigate unulu in giurulu altuia. Atat’a despre acestu lucru, in a 15 a lunei, c. audu ca va fi o adunare interesante a intrelegintiei întregi de prin partile aceste; despre acéstea la tempulu seu. Prelucanu. F 0 m 0 IT A. Dîsertatiunie despre tipografi­ele roma­nesti de Dr. Vasiliu Popp. Sibiiu. 1838. (Urmare.) Tîpografiele romanesci in Russia. Unevu (Unievum.) In acestu orasiu se afla d’in vechime una mona­­stire a calugariloru uniti d’in cinulu S. Vasîliu celu mare, in care a fostu una tipografia cu litere ch­iri­­licesci a) Dosîteiu metropolitulu Moldovei, a tîparitu in acesta tipografia Sal­tir­ea, care a facutu-o, dupa cum dice elu, in multi ani cu tota ostenel’a, in vier­suri. Pentru ce au facutu elu acést’a nu se scie, pen­­truca pre aceste tempuri era tîgografia in Iasi. Tî­­tul’a Saltîrei acestei­a aste urmeza . Saltire­a s. prorocu Davidu, cu dis’a si tota chieltuel’a prea luminatului intru Is. Chs., J. Stefanu Petru VV. Domnulu tier­ei Moldovei, d’in s. scripture a s. părinţi dascaliloru s. beserice, cu lunga ostenela in multi ani socotita prin s. cârti, si d’acia pre vier­suri tocmita in cinci ani forte cu oserdîe mare, de smerituluDositeiu, mitropolitulu de tier’a Moldovei. In monastirea Unevscomu 1673. M o v i 1 o f u (Movilovum.) Pe la finea seclului trecutu era in acestu orasiu una tipografia romanesca, făcută de unu protopopu cu numele Mihailu Strenbitzki. Aici s’a tîparitu ur­­matori’a carte : I­s­t­o r­i’a a Alexandrului celui mare, tipărită in tîpogr. cea volnica a protopopului Mihailu Strenbitzki, tergulu Movilaului intre otarele Rusiei si ale Mol­dovei. 1796. -------------- 1 a) Engel. Geschichte von Servien und Bosnien. Halle 1801, S. 461. Petroburg (Petropolis.) Cumca in acesta cetate vestita, scaunulu si lo­­cuinti’a atâtoru sciintie inalte, de multu tempu se afla tipografie cu litere chirilicesci, e la toti invetiatii cunoscutu. Aici s’au tiparitu pe la a. 1810 Bibli’a dupa cea de­’a Blasiu, cu chieltuiel’a societatei d’in Angli’a, care se nuimesce bibliofila. C h i s i n e d (Kisinovum) In acestu orasielu, in care lungu tempu a vie­s­tiuitu exarchulu Gavriilu, romanu nascutu in Transilvania, inca se afla una tipografia romanesca, in care pe la a 1813 au esitu­­ legile acestei pro­vincie romanesce si rusesce, inse cu tîpariu forte prostu. Tîpografiele romanesci iin Ungari’a. Sambet’a mare (Tirnavia.) In acestu orasiu a fostu langa academi’a Jesuiti­­loru si una tîpografi’a romanesca, d’in care la anulu 1726, au esitu urmatori’a carte: Catechism­usia sau invetiatura crestinesca. In folosulu nemului rusescu d’in tier’a unguresca, data afara prin oserdî’a si ostenél’a Măriei Sale. Domnu­lui D. Ioan losîfu Decamilistu, Ipiscopulu Sebastului si a Muncaciului. Cinului preotiescu unitu d’in legea grecesca Vicarisiu apostolicescu in tier’a unguresca, sântei si inaltiatei imperatii Râmului sfetnicu. In lim­b’a romanesca intorsa si tipărită. In Sambet’a mare. In tîpografi’a academicesca. Anulu de la Chs. 1726. B­u­d ’ a (Buda.) In acestu orasiu este una tîpografi’a romanesca, care se dice a Universîtatei d’in Pest’a. Acest’a tipo­grafia au fostu antâiu a unui tîpografu losîfu Kurz­­bek, cetatiénu d’in Vien’a, care se numia tîpografu r­­alu resaritului. Pre la a. 1793 se afla acest’a tipogra­fia in stapenirea unui Stefanu Navacoviciu, agentu de curte, dela care mai tardiu, pre langa contractu de cumperare veni in stapenirea Universîtatei, cu privi­legiulu, ca nimene in Ungari’a, cârti romanesci se nu tîparesca, pana nu si­ va scote Universîtatea tote chieltuelele. In acesta tipografia s’au tîparitu in tem­pu de 40 de ani una multime de cârti romanesce atâtu besericesci câtu si politîcesci, d’intre cari eu am vediutu urmatoriele: Retorica, adeca invetiatur’a si întocmirea fru­­mosei cuventari. Acum antâiu isvodîta pe limb’a ro­manesca, la Buda 1798. Observaţii de l­rab’a romanesca prin Paulu Iorgovicu făcute la Buda 1799. Oglinda aretata omului intieleptu prin Nicolae Horc’a, almintrelea Popoviciu, parochu gr. neunitu alu Seleusiului, in Buda. 1801. Sfaturile a intielegerei cei sanetose de Dosî­teiu Obradoviciu, prefăcute pre limb’a daco-romana prin Dimitrie Tichindealu, la Bud’a 1802. Adunare de lucruri moralicesci prin Dosîteiu Obradoviciu, tradusa in limb’a daco-romana prin pă­rintele Tichindealu, partea I. Buda 1808. I s t­o r i ’a pentru inceputulu romaniloru in Da­cia, de Petru Maior, protopopu si craeseu a cartiloru revisor, in Buda 1712. I s t­o r i’a besérecei romaniloru atâtu acestoru d’in coce, câtu si a celoru d’incolo de Dunăre de Pe­tru Maior, protopopu si craescu a cartiloru revisor, in Buda 1813. Geografi’a seau descrierea pamentului de Ni­colae Nicolau. 2 Tom. Buda 1814—181­6. Catechismulu celu micu istoricescu, asiediatu de archimandritulu Fleuri, cr’ romanesce de protopo­­pulu Vasîlie Colossi, la Buda 1814. • F a­b­u­l­e filosoficesci si moralicesci de Tichin­dealu, parochulu Becskerekului si alu scoleloru pre­­parande d’in Aradulu vechiu catechetu, in Buda 1814. (Inchieiarea va urma.) 282 L o g o s i­u in lun’a lui Augustu 1864. I rdirea si fasole gimnastului d­in Logosiu. Basîliu Petroviciu Vice-comitele I, condusu de sentiementulu celu nobilu, de care se vede a fi fostu petrunsu pentru binele publicu, si in specie pentru desvoltarea si prosperitatea poporului d’in comitatulu Carasiu, propune in congregatiunea universității, tie­­nuta in opidulu Logosiu in 10. Decembre 1823 sub Nr. 2115 infiintiarea unui gimnasîu de scole grama­ticale latine in Logosiu pentru tenerimea studiosa d’in Logosiu, si tienutulu acest’a, prin oblatiuni de bunavoiia, si destinarea cameteloru d’in fondulu in­­surectionaru. Universitatea comitatense petrunsa de ideea ace­stea nobile ca unu părinte adeveratu cu unanimitate primindu propusetiunea bine venita a determinatu in principiu: infiintiarea unui gimnasîu de scole grama­ticale latine in Logosiu si urmandu esemplulu Dlui Proieptatoriu carele a premersu cu ofertulu seu de 500 fl. a subscrisu cu ocasîunea acest’a in emolumen­­tulu fondului scolare la­olalta 3600 fl. v. v. si totu­­odata a menitu pentru scopulu acest’a carnetele de la 10.000 fl. v. v. pe 8 ani d’in fondulu insurectiunaru. Mai departe s’a decisu, ca pentru realisarea gimna­­sîului se se implore ajutoriulu si sprijinulu episco­pului r.­cat. de Cianadu, a aministratoriloru d­ecesari de religiunea ortodoxa d’in Temisier­a si Versietiu, asemine si a proprietariloru celoru­a­lalti. In urmarea decisului acestui­a prin laudabil’a sta­­ruintia a juditoru districtuali, a Dîrectorelui scóle­­loru districtuali: Ioane Mihutiu, a protopopului d’in Logosiu, Atanasieviciu, si a altoru barbati devotati pentru binele publicu, s’au cascigatu formóse oferte de bunavoiia in emolumentulu infiintiandului gimnasîu de scóle gramaticale latine de pe la proprietarii, si tote comunitățile, de la toti invetiatorii, si preoţii d’in intregulu Comitatu, — si anume d’intre ludii di­strictuali meritéza a fi dîstinsu: Cristofu Jacabfi, ca­rele prin neintreruptulu seu fatîgiu de la sengurateci d’in Logosiu, de la magistratu, si prin menirea pedep­­seloru banali in folosulu fondului scolare au casti­­gatu cele mai formoase resultate. — In Congregatiunea Universității comitatense tie­­nute incala anulu 1822 in 30. Septembre sub Nr. 1854 in urmarea propusetiunei baronelui losîfu Venkheimu s’a determinatu infiintiarea unei scoli magiare in opi­dulu Logosiu, cu scopu de a introduce invetiatur’a limbei magiare in comitatulu Carasiu, si fiindcă pe sém’a unui invetiatoriu de limb’a magiara nu se afla neci unu fondu, d’in care s’aru pote salarisa; pentru aceea au fostu provocati toti ludii districtuali, ca d’in districtele respective loru-si concredinte se culega oblate de bunavoiia de pe la proprietarii, si nobilii , de la privatii, si locuitorii d’in comitatulu acest’a,­­ cu care ocasiune s’a si facutu ofertele ur­­matorie: fl. Cr. D’in partea baronelui Antoniu Bernad­ift 100 — si a lui Ioane Trattner Tamasiu .... 100 — In urmarea decisului acestui­a au in­­cursu prin staruinti’a Juditoru districtuali urmatore oferte in emolumentulu fondului scelei magiare d’in Logosiu : D’in cerculu Vraniutiu................. 467 27 „ „ Logosiu, de la nobili, si plebea contribuinte in bani gata . . . 355 48 si in cucuruzu 2526 /40 de metrete pos. Mai departe d­in urmatoriele cercuri: Bulciu.............................................................. 157 20 Boccea............................................................. 224 33 Temesiu ......................................................... 23 35 Prebulu............................................................. 65 58 Birchisiu........................................................ 61 — Logosin............................................................. 255 39 Oraviti’a........................................................ 145 22 Carasiov’a . ................................................... 49 — Resiti’a.............................................................. 2 — De la Directiunea montana.......................... 215 39 totu in Valut’a Yienese. La anulu 1828 sub Nr. 2629 Deputatiunea tra­­misa pentru constatarea ambeloru fonduri relationeaza: cu oblatele pana aci incurse pentru scoal­a magiara făcu la olalta ....................................................2196 19 1 Era pentru fundulu sculeloru gramaticale la olalta...................................................... 5764 57 Carnetele anuale.................................................. 581 52 Mai departe carnetele de dupa 10.000 V. V. pe 8 ani d­in fondulu insurectionaru menite pentru gimnasîu de scoli gramaticale. Si ofertulu anualu a comunității Logosiu de 200 fl. m. c. era in emolumentulu scóleloru gramati­cale latine. Universîtatea, comitatense in urmarea relatiunei acesteia convingandu-se: ca capitalulu aretatu e cu multu mai micu, decâtu se se pota realisa scólele proieptate; pentru aceea a decisU: ca manipulatiu­­­nea ambeloru fonduri concredindu-se preceptorelui generalu, Meltieru , se se provoce toti judii distric­tuali pentru culegerea ulterioara de oblatiuni de buna voia in emolumentulu ambeloru fonduri. La anulu 1831 sub N. 3. Universîtatea comita­tense a tramisu de nou o comisîune, cu aceea însăr­cinare , ca dupa modalitatea, si instrucţiunea data inca in anulu 1828, sub N. 2629. se consemne tote

Next