Constructorul, martie 1968 (Anul 20, nr. 9-13)
1968-03-02 / nr. 9
Redacția ți administrația București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6 Telefon s 15.19.21 — 15.10.92.Constructorul Gazeta editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții () à trimestrul II Restanțe fațâ de proprietari... Aglomerația de petiționari de la Oficiul pentru construirea locuințelor proprietate personală ai municipiului București nu mai trebuie explicată. Se perfectează contractul, iar viitorul proprietar așteaptă ziua stabilită, pentru a primi cheile locuinței, întrebarea este : cît așteaptă . De aici a pornit discuția cu ing. Viorel Cochino, șeful serviciului controlul execuției și recepției. Este nemulțumit, fiindcă în general constructorii întîrzie predările cu luni de zile — exemple din belșug. Proprietarii iau la rost O.C.L.P.P., acesta pe executanți , litigii, penalizări. Cîteva zeci de blocuri și vile cu scadență la 31 decembrie 1967 nu-i gata nici acum. Cauzele, așa cum se vede oficiul: lipsa forței de muncă și a materialelor, deficiențe organizatorice , pe alocuri, e drept s-a intîrziat și deschiderea finanțărilor. Pe de altă parte, aflăm că Direcția generală de construcții-montaj a Capitalei și-a onorat anul trecut toate obligațiile față de secțiunea tehnică de investiții, iar în lunile ianuarie-februarie a predat 970 de apartamente în contul sarcinii pe trimestrul I 1968. O.C.L.P.P. mai are de primit de anul trecut vreo trei blocuri și, în general, vilele. Vina principală — consideră constructorul — o poartă oficiul , a întîrziat mult deschiderea finanțării, nu-s rezolvate apoi o seamă de probleme legate de amplasamente, de sistematizare. Deficiențele care afectează ritmul și calitatea lucrărilor sunt generate de lipsa de colaborare dintre constructor și beneficiar. Actuala practică a contractărilor cu proprietarii face ca O.C.D.P.P. să fie un client foarte incomod. Se perfectează, de pildă, vînzarea blocurilor (anul acesta, cazul locuințelor din cartierul Colentina) din planul S.T.I., se stabilesc termene — fără a se ține seamă și de posibilitățile de execuție ale constructorilor. Aceștia predau suprafața locuibilă prevăzută în plan, dar ea nu corespunde totdeauna cu apartamentele vîndute. Ca să nu mai amintim de faptul că unii proprietari își asumă și sarcina de conducători tehnici, urmărind calitatea lucrărilor... chiar de la săpături, indicînd schimbări de soluții și materiale, încurajînd practicile necinstite ale unor șefi de echipă. De altceva, dacă nu lipsa de coordonare a lucrărilor face apoi ca proprietarii să nu poată beneficia de la bun început de confortul pe care-1 oferă racordul la punctele termice și la rețelele electrice exterioare, drumurile și spațiile verzi . Comisiile de recepție detectează deficiențe de calitate, frecvente mai cu seamă la finisaje. Nu-i scuzăm pe constructori, dar nici O.C.L.P.P. nu-i scutit de răspundere, atîta vreme cît își „uită“ obligațiile. De ce oare planul pe 1968 a fost definitivat abia acum, la sfirșitul lunii februarie , îmbunătățirea colaborării beneficiar-executant în realizarea locuințelor proprietate personală ar trebui să capete forme concrete. Altfel, neajunsurile de anul trecut se vor reedita, în detrimentul respectării obligațiilor pe care le incumbă activitatea O.C.L.P.P. și a D.G.C.M. Intervenția Consiliului popular al municipiului București, care tutelează ambele instituții, ar fi deosebit de utilă. Să nu se lase prea mult așteptată. Adrian CIMPEANU IMicrofabricile, în sprijinul „eprubetei“ Institutul de cercetări pentru materiale și prefabricate de construcții. In cîteva sectoare, atmosfera specifică dinaintea unei călătorii — o oarecare „febră“, tot felul de pregătiri, „bagaje"1 făcute minuțios. Deși traseul va fi scurt , Calea Griviței ■— cartierul Militari, din București. Unde, anul acesta, „debutează“ Centrul de cercetări și experimentări pentru materiale și prefabricate de construcții, al I.C.M.P.C. — De fapt, este noul sediu al secțiilor noastre de bază — precizează directorul institutului, ing. A. Horea. — O simplă extindere de... spațiu ? — Va fi, desigur, și în acest sens o înlesnire — stăm cam înghesuiți acum. Insă în modul cum a fost gîndită investiția, esențial apare faptul că se creează aici posibilitatea de a ne desfășura munca potrivit celei mai moderne concepții, potrivit cerințelor actuale. — Iar aceasta înseamnă...? — Intr-un fel, depășirea stadiului de cercetări doar la nivelul „eprubetei". Adică, împletirea studiilor din laborator cu aplicațiile practice, în vederea definitivării temelor. E, ca să zic așa, fluxul tehnologic firesc ce asigură „prioritate“ rezultatelor din cercetare, evitîndu-se totodată întreruperea producției în întreprinderi, pentru diferite încercări. Soluția adoptată . Executarea, în cadrul centrului, a unui gen de stație experimentală pentru fiecare secție. Microfabrici, mai bine zis. — Așadar... o uzină, în miniatură. Intr-un asemenea context, cum se profilează in viitor programul de activitate ? — Evident, pe principiul studierii și rezolvării atît a problemelor „la zi“, cît și a celor, de perspectivă din industria materialelor de construcții. Dar ca să puteți vedea ce reprezintă, în acest cadru general, condițiile nou create, mă voi opri la un exemplu. Bunăoară, la secția de lianți. Pînă acum, parametrii prevăzuți în proiectele pentru fabricile de ciment erau stabiliți, de pildă, nu atît pe baza unor măsurători directe și precise, ci mai mult cu ajutorul calculelor făcute din „birou“ și al datelor din literatura de specialitate. De aici înainte, dispunînd de o linie de fabricație complexă și elastică (cuptorul, format din tronsoane, ca și alte agregate sînt demontabile), specialiștii noștri vor putea să studieze din vreme diferite tipuri de tehnologii, să observe „pe concret“ modul de comportare a utilajelor și să fixeze, ca atare, viitorii indicatori, procesul de producție optim. Alte aspecte ? Modificări, perfecționări... O tematică vastă : de la cercetarea schimbătoarelor de căldură pentru procedeul uscat, a răcitoarelor, a tuturor sistemelor de mori și pînă la găsirea modalității de reducere a emisiunii prafului din cuptor. Orientarea este valabilă, probabil, și pentru celelalte secții. Totuși, cîteva cuvinte asupra obiectivelor pe care și le propun... jff — Intr-un fel, ținta este unică și poate fi exprimată printr-un singur cuvînt : noul. Se așteaptă cu insistență alte rețete de fabricație, alte produse, alte utilaje și instalații. Dar să punctez cîteva dintre ele. Pentru sticla de construcții, cuptorul de tras geam va permite experimentarea celor mai diferite și mai moderne tehnologii, ale căror avantaje se vor resimți apoi în producție ; totodată, sortimentele vor putea fi diversificate. Primul pe listă : geamul ondulat in sens longitudinal. La secția de ceramică fină, in microfabrica dotată cu variate tipuri de cuptoare mici (cu mufă, electrice), vor fi încercate glazuri cu pigmenți indigeni, materii prime noi, cum este wollastonitul. In celelalte domenii — azbociment, prefabricate, produse de balastieră — aș sublinia aceeași atenție pentru înlocuirea unor materiale deficitare — azbestul, de pildă — sau a unor tehnologii greoaie și scumpe. Vor fi experimentate și prototipuri de utilaje — cum ar fi cele pentru realizarea elementelor spațiale — înlesnindu-se astfel omologarea lor înainte de proiectarea întregii instalații. — Intr-adevăr, un program cuprinzător și interesant. La care nu mai dorim decit să adăugăm, de pe acum, tradiționala urare : „spor la muncă, nu casă nouă !“. Crina SIRBU CERCETAREA DE LABORATOR 51 EXPERIMENTAREA-PILOT, IN ACELAȘI FLUX Manifestare științifică Luni 4 martie, ora 18,30, în sala C.N.I.T. (Calea Victoriei nr. 118), are loc o conferință organizată de ÎNCERC, în cadrul căreia prof. ing. Al. Negoiță, decanul Facultății de construcții din Cluj, prezintă : „Realizări și aspecte din domeniul betoanelor ușoare“. In continuarea expunerii — un film referitor la încercările asupra rezistenței seismice a unei structuri de clădire înaltă (cca. 90 m), din beton ușor cu armătură rigidă. Trusturile nr. 1 (construcții), nr. 2 (instalații-montaj) și întreprinderea nr. 3 (izolații) din cadrul Ministerului Industriei Construcțiilor au adus lucrările de la fabrica de tuburi din gresie intr-o fază apropiată de darea in exploatare. Stadiul fizic actual permite ca in aceste zile să se înceapă uscarea cuptorului-tunel de mare capacitate — unicul de acest fel din tară. Datorită gradului înalt de automatizare, întregul proces de ardere a produselor va fi dirijat de la pupitrul de comandă centralizat. Treptat, se fac pregătirile pentru intrarea in probe mecanice și la celelalte secții, prepararea materiei prime, fasonare și uscare — complet mecanizate și cu automatizare avansată. Noua fabrică din cadrul Întreprinderii de produse din ceramică fină pentru construcții București-Militari va produce anual 18 000 t de tuburi din gresie și 2000 t de piese speciale pentru canalizarea igiografiei vedere parțială a cuptorului-tunel. " ~ r PROLETARI DIN TOATE TARILE. VNIȚI-VAI Justificarea unei înalte distincții Întreprinderii de construcții hidrotehnice-Constanța (a Ministerului Transporturilor Auto, Navale și Aeriene) i s-a încredințat sarcina de mare răspundere de a realiza complexele lucrări de extindere spre sud a portului Constanța, prin desăvîrșirea cărora capacitatea de trafic va crește de 4,5 ori. Ținînd seama că actuala capacitate reprezintă rodul muncii a două generații, de-a lungul cîtorva decenii, sporirea ei de 4,5 ori în numai un deceniu relevă amploarea acestei lucrări, obiectiv de mare însemnătate economică, prevăzut în Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. Dificultatea sarcinilor n-a constituit un motiv de îngrijorare pentru constructorii de la I.C.H.Constanța, care acumulaseră suficientă experiență în executarea construcțiilor hidrotehnice, în cei 15 ani de activitate desfășurată nu numai în portul Constanța, ci și în porturile Mangalia, Corabia, Giurgiu, Călărași, Cernavoda, Hirșova, Brăila, Galați, Tulcea și Sulina. Bilanțul realizărilor obținute a fost întotdeauna pozitiv. Lucrările executate în 1967 depășesc cu 112% realizările efective din anul 1963, cînd colectivul de constructori a declanșat lupta cu forța apelor Mării Negre, ce trebuiau zăgăzuite cu ajutorul digurilor maritime, pentru a crea perimetrul noului port. Volumul materialelor încorporate în construcția digurilor depășește cifra de 6,5 milioane tone de blocuri de piatră și beton monolit și prefabricat — toate acestea realizate în numai 37 de luni de încordare titanică, în care au fost angrenați lună de lună, zi de zi aproape 4000 de oameni. In prezent a luat sfîrșit o primă etapă a activității constructorilor — una din cele mai grele, și anume terminarea celor 5334 m de diguri, trainic“ săgeți de piatră împlîntate în inima mării, astăzi învinsă. O realizare care se înscrie în bilanțul luptei pentru încheierea lucrărilor de extindere a portului cu 12 luni înainte de termenul stabilit inițial pentru această etapă. Colectivul de constructori al I.C.H. a dat dovadă că este la înălțimea sarcinilor încredințate, meritele sale fiind apreciate ca atare: în anul 1966 a primit titlul de întreprindere evidențiată, iar acum, pentru realizările din anul 1967 — titlul de întreprindere fruntașă în întrecerea socialistă pe ramura construcții industriale. Rezultatele din 1967 reflectă posibilitățile acestui colectiv tînăr plin de avînt. Planul producției glosidale a fost îndeplinit în proporție de 127% ; au fost realizate integral sarcinile de punere în funcțiune. Productivitatea muncii a marcat creștere de 7,1% pe salariat, iar la o prețul de cost s-au obținut economii peste plan de 3,5 milioane de lei. Calitatea lucrărilor a fost simțitor îmbunătățită, obținîndu-se la recepții numai calificative „bine" și „foarte bine". O contribuție deosebită la obținerea acestor succese a avut mecanizarea complexă a procesului tehnologic de construire a digurilor, precum și a principalelor operații la celelalte lucrări de construcții; aceasta se reflectă în depășirea indicilor planificați de folosire a principalelor grupe de utilaje (excavatoare — cu 40%, screpere — cu 14%, buldozere — cu 28%, betoniere — cu 7%, automacarale — cu 8% , la tone transportate, depășirea este de 20 %). ing. Viorel PETRUESCU inginer șef al I.C.H. — Constanta (Continuare in pag. a 3-a) Lucrările de extindere a portului Constanța se desfășoară pe o suprafață totală de 523 ha. Ele cuprind 12,2 km de cheiuri (de 11—13 m adincime), 91 km de căi ferate, 12 km de drumuri, 10 km de căi de rulare pentru macarale, 125 000 mp de clădiri, 64 ha de platforme, 19 milioane mc de umpluturi in teritorii. Pentru construcția digurilor de adăpostire a noului port, in 37 de luni au fost puse in operă 4,5 milioane t de piatră nesortată, peste 1,5 milioane de blocuri de piatră naturală, 12 650 stabilopozi de 20 t, 13 000 stabilopozi de 4,5 11900 mc de beton. In fototografie : aspect din timpul lucrului la digul de baraj, de 2554 m lungime. La 1 februarie, 90 la sută ,din proiectele de execuție pentru 1968, se aflau la constructor. Dar: • întîrzieri ale documentațiilor pentru lucrările noi 9 LTE-uri încă neelaborate • continuă practica predării fragmentate a proiectelor ASIGURAREA LUCRĂRILOR CU DOCUMENTAȚII TEHNICE Condiție fundamentală pentru realizarea ritmică și integrală a planului de investiții, asigurarea promptă cu documentație tehnică de execuție a lucrărilor, într-un volum și de o calitate corespunzătoare, a constituit în ultimii ani o preocupare deosebită pentru toți factorii care au răspunderi în acest domeniu : titulari de investită, beneficiari, proiectanți și constructori. Ca urmare a măsurilor luate a crescut an de an volumul documenatațiilor de execuție predate constructorilor înainte de începerea anului de plan, creîndu-se astfel un decalaj din ce în ce mai mare între momentul elaborării documentației și cel al începerii lucrărilor și realizîndu-se condiții din ce în ce mai bune atît pentru elaborarea unor proiecte de calitate, cît și pentru execuția ritmică a lucrărilor. Dată fiind importanța deosebită a asigurării din timp a lucrărilor cu documentație tehnico-economică, conducerea de partid și de stat a trasat sarcini pentru pregătirea temeinică a condițiilor de bază necesare desfășurării normale și cu continuitate a procesului de proiectare, prin clarificarea din timp a problemelor privind procesele tehnologice, alegerea amplasamentelor, obținerea de acorduri, rezolvarea cooperărilor și investițiilor conexe etc. Pentru asigurarea în mai bune condiții a șantierelor cu proiecte de execuție, în ultimii ani au fost luate pe linia proiectării unele măsuri importante, dintre care amintim simplificarea modului de elaborare, avizare și aprobare a documentațiilor tehnico-economice, lărgirea competențelor titularilor în aprobarea lucrărilor de investiții și degrevarea institutelor centrale de proiectare, prin trecerea unor lucrări de mai mică complexitate în sarcina beneficiarilor. Ansamblul măsurilor luate a avut efecte pozitive în asigurarea cu documentație tehnico-economică a lucrărilor din planul de investiții pe acest an. Dintr-o analiză efectuată in cursul lunii ianuarie a.c. s-a constatat că asigurarea cu documentații tehnicoeconomice a lucrărilor cuprinse în planul de investiții pe anul 1968 este simțitor mai bună decit cea înregistrată în anul trecut și cu mult superioară celei din anii precedenți. Intr-adevăr, la 1 februarie volumul de constructiimontaj pe ansamblul economiei nationale și pe întregul an era acoperit cu proiecte de execuție în proporție de peste 90 °/o, față de circa 66,5%), cit a fost în 1967 — situația fiind cu mult ing. Octavien CEZARIE director în Banca de investiții (Continuare in pag. a 3 a) FELICITĂRI colectivelor întreprinderilor fruntașe și evidențiate!ymj . i1 . Anul 1967 a marcat o nouă etapă de dezvoltare a economiei noastre naționale pe calea desâvîrșirii construcției socialiste, trasata de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Cu succese importante au încheiat anul oamenii muncii din construcții,proiectare și industria materialelor de construcții — sectoare în care planul de producție a fost îndeplinit și depășit, în aceste zile, colectivele care au obținut cele mai bune rezultate în îndeplinirea planului și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă vor primi, din partea comitetelor uniunilor sindicatelor din ramurile de producție respective, titlul de „ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘA ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA PE RAMURA PE ANUL 1967", „STEAGUL ROȘU" și „DIPLOMA DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘA", iar colectivele care prin rezultatele obținute se situează după întreprinderea fruntașă vor fi distinse cu titlul de „întreprindere evidențiată în întrecerea socialistă pe ramură" și cu „Diploma de întreprindere evidențiată". Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor va acorda întreprinderii care a obtinut cele mai bune rezultate pe întregul sector de construcții „STEAGUL ROȘU" și „DIPLOMA DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘA PE ȚARA ÎN CONSTRUCȚII". Acordarea acestor distincții constituie pentru întreprinderile fruntașe și evidențiate, pentru colectivele tuturor unităților din ramurile noastre un puternic stimulent în dezvoltarea întrecerii socialiste orientată spre îmbunătățirea continuă a activității de producții, în scopul traducerii în viață a hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului. ÎNTREPRINDERE frUntașĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE ȚARĂ ÎN CONSTRUCȚII^ SISTEMUL HIDROENERGETIC ȘI DE NAVIGAȚIE PORȚILE DE FIER ÎNTREPRINDERI FRUNTAȘE ȘI EVIDENȚIATE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE RAMURĂ: CONSTRUCȚII INDUSTRIALE ȘI ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII HIDROTEHNICECONSTANȚA a Ministerului Transporturilor Auto, Navale și Aeriene (fruntașă) întreprinderea de construcții siderurgice Hunedoara a Ministerului Industriei Metalurgice (evidențiată) întreprinderea nr. 9 de construcții-montaj-Cluj a Ministerului Industriei Construcțiilor (evidențiază) întreprinderea de construcții căi ferate-Craiova a Ministerului Căilor Ferate (evidențiată) CONSTRUCȚII PENTRU INDUSTRIA CHIMICĂ Și RAFINĂRII ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII-MONTAJ - CLUJ a Ministerului de Construcții pentru Industria Chimică și Rafinării (fruntașă) întreprinderea de montaje - București a Ministerului de Construcții pentru Industria Chimică și Rafinării (evidențiată). CONSTRUCȚII SOCIAL-CULTURALE TRUSTUL DE CONSTRUCȚII LOCALE-BRAȘOV (fruntaș) întreprinderea de construcții-montaj nr. 2 a Consiliului popular al municipiului București (evidențiază) PROIECTARE INSTITUTUL PENTRU PLANURI DE AMENAJARE ȘI CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE-BUCUREȘTI a Comitetului de Stat al Apelor (fruntaș) Institutul de proiectare pentru instalații petroliere-Ploiești al Ministerului Petrolului (evidențiat) Institutul de studii și proiectări hidroenergetice-București al Ministerului Energiei Electrice (evidențiat) Institutul „Proiect-București" al Consiliului popular al municipiului București (evidențiat) Direcția de sistematizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor-Brașov (evidențiată) Direcția de sistematizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor-Bacău (evidențiată) INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE-ROMAN (fruntașă) Fabrica de țigle și cărămizi „Ceramica"-Jimbolia (evidenFabrica de geamuri-Tîrnăveni (evidențiată) Uzinele ceramice-Ploiești (evidențiată) țintă) ECONOMIA DE METAL - domeniu de colaborare intre siderurgie și proiectare Dezvoltarea impetuoasă a industriei noastre socialiste conduce la un ritm extrem de susținut în ramura construcțiilor civile și industriale. Un asemenea ritm necesită un consum din ce în ce mai mare de metal, ceea ce impune tuturor factorilor care contribuie la realizarea diverselor construcții — autorul proiectului, producătorul de oțel, constructorul și montorul — să colaboreze strîns în scopul de a asigura o eficiență optimă, nu numai în propriul lor domeniu, ci ținînd seama, totodată, de eficiența ce trebuie obținută și în domeniile partenerilor lor. Aceasta presupune un grad înalt de cooperare și înțelegere mutuală în ce privește problemele proprii fiecărei funcțiuni. Pe această linie, la Consfătuirea lucrătorilor din construcții au fost dezbătute larg multiplele probleme ale utilizării raționale a oțelului în această importantă ramură și s-au luat măsuri corespunzătoare. prof. dr. ing. I. TRIPȘA directorul Institutului de cercetări metalurgice (Continuare in pag. a 2-a) Vedere aeriană a cartierului Nedre Norfalm din orașul Stockholm, centrul activităților sociale și culturale din capitala Suediei, în care noile clădiri s-au integrat organic în structura istoricește creată.