Constructorul, mai 1970 (Anul 22, nr. 18-22)
1970-05-30 / nr. 22
Mecanizatorii, la diguri De pe șantierele I.S.C.M.Braila au fost mobilizate, pe frontul de luptă contra inundațiilor, două excavatoare, trei buldozere, 50 de autobasculante din parcul T.M.B. și al S.U.T. Ele au lucrat intens la construcția digului din zona portului, apoi la digul menit să apere punctul locuit Vărsătura, de pe malul Dunării. Alte mijloace mecanice au fost dirijate la lucrările de prevenire a inundațiilor în Insula Mare a Brăilei. IN „CONTUL OMENIEI“ Corespondenții noștri Florea Tistuleasa, Valentin Cîrstoiu și Ion Bîzoiu ne informează despre citeva din nenumăratele gesturi de omenie ale constructorilor care participă la ajutorarea sinistraților, depunând sume de bani în „Contul 2000“. Prin muncă patriotică, tineretul de pe șantierele industriale din Pitești desfășoară o largă acțiune de strîngere și predare a fierului vechi, a cărui contravaloare o depun la C.E.C. iar folosul populației din zonele calamitate ; angajamentul lor este de a colecta 30 de tone. S-au înregistrat numeroase depuneri de bani, la avansul din salariul pe luna mai, și din partea constructorilor din Valea Jiului, de la T.C.L.H. ; unii dintre ei s-au oferit ca în concediul de odihnă să meargă în județele lovite de inundații, pentru a ajuta la refacere. Echipa de teatru a sindicatului Grupului de șantiere Corbeni al I.c.H., care la 17 mai a prezentat în premieră o nouă piesă, va contribui la fondul de ajutorare cu încasările la opt spectacole. Constructorii din Deltă Dintre șantierele și loturile întreprinderii județene de construcții-montaj din Tulcea, doar două (complexul UCECOM și magazinul universal, aflate în execuție în orașul de reședință) sunt amenințate de o eventuală rupere a digurilor; pentru prevenirea pagubelor au fost evacuate materialele, utilajele, întreprinderea participă însă la lucrările de apărare din zona de jos a orașului. Muncitori și alți salariați au dat ajutor la construirea digului provizoriu, așezînd saci cu pămînt, pavele , cîteva basculante cară mereu pămînt; stația de betoane livrează și ea produse pentru consolidare. ^—Constructorul Sute de vagoane cu materiale, spre județele in suferință Salariații balastierei de la Săulești a întreprinderii de prefabricate Bîrcea, atît cei aflați la locul lor de muncă, cît și cei ce locuiau în satul din apropiere, au avut de înfruntat furia apelor umflate ale Mureșului. Amănuntele le-am aflat de la șoferul Gheorghe Braniște (el a cărat cu camionul agregate și nisip, din care s-au înălțat digurile ce au barat calea apelor în această zonă), de la cei rămași de bună voie pe graiferele plutitoare, pe stația de sortare. Aici, două zile, asediați de ape, izolați, luptând cu frigul, ploaia și foamea, au supravegheat și păzit de degradare instalațiile, au vegheat Mureșul, gata să-i salveze pe cei eventual luați de ape. Irr același timp, cei de pe șalupa balastierei scoteau din zona inundată oameni din comuna Guroiu, cărau alimente pentru grupuri refugiate pe locuri mai înalte. Oamenii care au trecut prin asemenea momente, care au văzut la lucru puterea, distrugătoare a apelor dezlănțuite, înțeleg mai bine decât oricine datoria de a-i sprijini pe cei ce nenorocirea i-a lovit mai râu. I-am găsit neliniștiți. Nu din cauza noii viituri pe Mureș, pentru întîmpinarea căreia terminaseră toate pregătirile, ci pentru că nu mai puteau să lucreze să trimită fabricii agregate. Totuși, de la retragerea apelor fabrica a primit de la balastieră 1364 mc de agregate. — Cu acest ajutor, cu cimentul care a început să sosească, după ce lipsa lui provocase trei zile de întrerupere a fabricației, colectivul nostru lucrează pentru a recupera cei o sută de metri cubi de prefabricate ci reprezintă restanța pe primele două decade, pentru depășirea planului încă în luna mai. Aceste afirmații ale directorului întreprinderii, ing. Carol Sabo, își găsesc corespondentul în cei 40 mc de prefabricate diverse și 10 mc de stîlpi electrici, realizați prin muncă voluntară în duminica trecută. Sau, mai localizat în strădaniile unor formații cum sunt cele ale lui Dumitru Necula sau Vasile Stolnicu, care își depășesc cu regularitate sarcinile, ale unor șefi de echipă ca Ion Trifu, care — împreună cu oamenii săi — a redus ciclul de fabricație a grinzii 918—6—2 cu două ore (astfel că acum realizează grinzile în mai puțin de 3 ore, fără a mai lăsa de lucru și pentru schimbul următor; ba, mai mult, găsesc timp să pregătească lucrări și pentru cei ce vin după ei). Munca neobosită și spornică a colectivului întreprinderii se reflectă și în ajutorul trimis grabnic regiunilor amenințate de a doua viitură a apelor : 200 mc de diverse prefabricate, 1000 mc de agregate de balastieră și 20 tone de ciment economisite în procesele de producție. Ele reprezintă prima tranșă din cantitățile suplimentare (12 000 mc de agregate, 3000 mc de fișii cu goluri, 500 mc de stîlpi electrici și 2 km de tuburi) ce se vor produce aici în acest an, pentru compensa pagubele produse de inunadații. In plus, pentru a sprijini sinistrații, salariații fabricii contribuie cu 250 000 de lei. Aceeași solidaritate umană întîlnim și la salariații fabricii de alături, întreprinderea de materiale de construcții-Bîrcea. „Cunoaștem ce înseamnă furia apelor — ne spunea directorul ing. Gheorghe Resiga — și considerăm de datoria noastră să contribuim cu toate puterile la alinarea suferințelor produse de inundații. Vom produce peste angajamentul anual 200 000 blocuri de zidărie în echivalent cărămizi normale, din care se vor putea clădi cca. 20 de apartamente ; 30 000 cahle de teracotă, cantitate suficientă pentru zidirea a 300 de sobe ; 170 000 de cărămizi termoizolatoare, care vor prinde bine la refacerea întreprinderilor avariate de ape. In acest scop, pînă la sfîrșitul trimestrului salariații vor lucra duminicile, in schimburi prelungite în celelalte zile — și vor sprijini strădaniile colectivului de la I.C.S.H. pentru a pune în funcțiune cu 20 zile mai devreme o nouă capacitate de producere a cărămizilor termoizolatoare. Dacă la Bircea oamenii au luptat cu apele sau au văzut cu ochii lor ravagiile făcute de acestea, la Tîrgu Jiu asemenea lucruri sînt cunoscute numai din ziare, sau de la televizor și radio. Dar și aici, chemarea Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a găsit ecoul cuvenit în sufletul salariaților. La Combinatul de materiale de construcții se vor produce peste plan 10 milioane de cărămizi și 7000 tone de ciment; pentru refacerea Fabricii de produse refractare din Dej se vor ceda 500 000 de lei din sumele alocate pentru reparații capitale și 300 tone de cărămizi șamot, fără ca aceasta să afecteze buna exploatare și reparațiile propriilor utilaje. In acest scop, salariații vor munci două duminici — pentru care renunță la salariul cuvenit — într-o serie de secții și ateliere care nu lucrează cu foc continuu ; ceilalți, timp de o lună vor prelungi durata schimburilor cu două ore, tot fără a cere retribuție pentru munca prestată în plus. La fabrica de cărămizi a combinatului, eforturile sunt îndreptate spre a se mări avansul obținut față de graficul de atingere a parametrilor proiectați. „Ne străduim să încheiem întrecerea cu graficul — ne spunea șeful fabricii, Cornel Găvănescu — în trimestrul trei al acestui an. Deci, cu 12 luni mai devreme. Astfel vom reuși, să dublăm producția față de prevederile planului la cărămizi“. Reluînd această idee, lăcătușul Ion Gelatu ne-a vorbit de modificările aduse alimentatoarelor cu liber, de cele ce vor fi efectuate la alimentatoarele cu site și la ambreiajul colergangului, pentru a se obține mai mult de la aceste utilaje. De asemenea, am aflat de la el măsurile organizatorice luate pentru ca pe durata modificărilor, ritmul producției să nu încetinească. Sînt multe de spus despre strădaniile colectivului de la Tg. Jiu, care se alătură eforturilor tuturor lucrătorilor din industria materialelor de construcții pentru a pune la dispoziția economiei naționale, a sinistraților cît mai multe produse, de care este atita nevoie pentru refacerea pagubelor. Roadele muncii lor fără preget se exprimă în zonele de ciment expediat in afara contractelor. Pînă marți, luaseră drumul Mediașului 101.1 t, al Sibiului 156 t, iar al Devei 998 t. In aceste zile, cantitățile respective se împlinesc și mai mult, iar aria lor geografică sporește. Aici, la Tg. Jiu, ca și la Bircea, ca în toată țara, s-a înțeles că în aceste momente munca spornică, bine organizată este manifestarea concretă, eficientă a devotamentului și umanitarismului, că producția suplimentară mai bine ca orice hotărîre de a reface țara mai frumoasă ca oricind, de a înfăptui planurile de dezvoltare stabilite de partid. Traian MUSTACESCU Specialiști din proiectare, iu întreprinderi calamitate în zilele tragice ale revărsărilor, apele Mureșului se ridicaseră la doi metri în halele fabricii de zahăr de la Luduș ; aceeași cotă atinsese inundația la fabrica de conserve „11 Iunie" de la Dej. Au fost afectate, ori s-au aflat în pericol și au necesitat măsuri imediate de protejare, și alte unități ale industriei alimentare — la Satu Mare (fabrica de produse lactate și lapte praf, abatorul), Alba Iulia (moara), Mediaș („Salconserv"), Arad (fabrica de zahăr, cea de conserve, complexul de morărit-panificație-spirt „7 Noiembrie"), Tîrgu Mureș (fabrica de zahăr), Galați (frigoriferul), Zagna-Vădeni (fabrica de conserve), Tulcea (amenajările piscicole din Deltă). Răspunzînd solicitărilor atît de urgente, 80 de ingineri și tehnicieni de diferite specialități — în primul rând constructori și instalatori — din Institutul de proiectări al M.I.A. au plecat de îndată la fața locului, pentru ca, în colaborare cu personalul fabricilor, cu echipe din unitățile de execuție ale ministerului, să stabilească și să aplice soluții de salvare ori remediere a instalațiilor și utilajelor. Prima constatare îmbucurătoare : la partea de construcții a unităților amintite nu s-au constatat avarii, în prezent, moara de la Alba lulia, unde instalațiile electrice și de automatizare, ca și centrala termică fuseseră grav atinse, a reintrat în funcțiune ; sunt aproape terminate remedierile la fabrica de lapte praf de la Luduș ; la fabrica de zahăr din aceeași localitate (unde campania de fabricație se încheiase) se trece la verificarea instalațiilor electrice ; s-a reluat producția în fabricile care fuseseră protejate la timp , continuă repararea instalațiilor în alte unități calamitate, astfel ca repunerea lor în funcțiune să contribuie cît mai grabnic la aprovizionarea populației. AJUTOR DIN PARTEA UNOR FIRME ȘI CETĂȚENI STRĂINI • Ivan Otto Schwartz, reprezentant al firmei I.C.B. Excavators and British Engineering Supply Service, din Anglia, firmă care are legături economice cu antrepriza română AROCONSTRUCT și cu alte organizații din țara noastră, a depus 100 doimi S.U.A. pentru ajutorarea sinistraților. • Prin reprezentantul său la București, firma COMEX din Düsseldorf, aflată de asemenea în relații cu antrepriza AROCONSTRUCT, a donat pentru ajutorarea populației din zonele sinistrate suma de 10 000 mărci vest-germane. • Practicanții vietnamezi care se pregătesc la Fabrica de ciment - Bicaz s-au alăturat populației în suferință din județele calamitate, depunând suma de 1310 lei. Un ajutor de miii de lei în folosul sinistraților au oferit și grupurile de practicanți din R. D. Vietnam ce se califică la întreprinderea de construcțiimontaj din Pitești și pe șantierele Direcției generale de construcții-montaj a Consiliului popular al municipiului București. • PRINTRE PERSOANELE DIN STRĂINĂTATE care s-au alăturat eforturilor de ajutorare a populației din județele lovite de inundații din țara noastră se numără și ing. Lucian Mandero, de origine română, din Berlinul Occidental, proprietarul firmei „Manderou.Co. KG“, în telexul adresat Antreprizei române de construcții-montaj ARCOM, cu care are relații contractuale, dsa. spune : „Vă comunic că am pus la dispoziția firmei ARCOM ,la banca Partin - Co.-Bad Mergentheim, suma de 5000 mărci vest-germane, cu rugămintea să folosiți această sumă ca donație pentru zonele calamitate“. *1 Tovarăși, frați In decursul mileniilor, poporul nostru a avut de înfruntat multe urgii ; unele au fost atît de crîncene, incit au însemnat mari răscruci ale înseși existenței sale. De fiecare dată a ieșit, insa, biruitor. Noi, urmașii, moștenitorii acestei glii păstrate cu sfințenie de înaintași, ne întrebam, de multe ori, cum au putut să biruie atîtea necazuri ? Răspunsul l-am aflat acum, prin noi înșine, prin faptele săvirșite in ac »,«te zile de urgie pustiitoare ce s-a abătut asupra pămintului nostru roditor și frumos ca o grădină. Blestematele de ape mițoase s-au năpustit, ca o nălucă, peste ogoarele și grădinile noastre, peste satele și orașele noastre, pe care le-am înălțat cu trudă, vrind, parcă, să le nimicească cu totul. Au reușit să facă pagube imense, să distrugă aproape un milion de hectare de semănături, zeci de localități, mii de case, dar n-au reușit să ne înfrîngă. Pentru că 20 de milioane de oameni s-au ridicat in calea stihiilor făcînd un zid viu, peste care nu s-a putut trece. In aceste zile întunecoase, ei au devenit 20 de milioane de eroi, care au săvirșit — de nu știu cite ori pe atît — fapte ce vor intra în legendă. Zeci de mii de oameni au fost crunt loviți de năpraznica năpastă, pierzîndu-și toată agoniseala , dar n-au fost și nu vor fi doboriți. Alături de ei, într-o solidaritate umană inimaginabilă, stau frații lor buni de pe întreg cuprinsul acestei țări, care nu-i lasă și nu-i vor lăsa vn nevoie, într-o adunare fulger ,acolo, pe șantier, la locul de muncă, membrii brigăzii de instalatori condusă de Jiva Păpădiei, de la Grupul de șantiere nr. 1 al Trustului de construcții Timișoara, au hotărit în unanimitate : „Pînă la sfîrșitul anului vom da salariul pe cîte două zile din fiecare lună, în ajutorul sinistraților !“ Un gest simplu, un dar modest, dar care cuprinde în el omenie s-o încarci în vagoane. La acest grup de șantiere au fost mulți ca cei din brigada lui Păpădiel. Din donațiile lor, pînă la sfîrșitul anului se vor depune, in ajutorul sinistraților, peste 1,6 milioane de lei. Abia ajunseseră primele vești în legătură cu dezastrul din județele calamitate, că lucrătorii acestui grup de șantiere au și început să depună pachete cu obiecte pentru sinistrați. Pînă acum au plecat spre cei loviți de necaz peste 1 000 de obiecte de îmbrăcăminte, pături, cearșafuri etc. ★ Prima hotărîre a lucrătorilor T.A. de la Stația de utilaj de construcții și transporturi a I.C.M. nr. 13-Timișoara a fost ca cei 10 000 de lei, cu însuma fondul de premii ce li se cuvenea, pe trimestrul I, să-1 depună în „contul 2000“ pentru sinistrați. Exemplul lor a fost urmat și de personalul T.A. de la celelalte subunități ale întreprinderii. Astfel de gesturi de solidaritate umană au devenit o manifestare plenară a tuturor lucrătorilor, care au hotărît să dea din salariul lor, în total, suma de 1,5 milioane lei, pentru a-i ajuta pe sinistrați , să depună în „contul 2000“ contravaloarea a 60 tone de fier vechi pe care le vor colecta, precum și donații cu prilejul Zilei copilului. Ei au trimis in zonele calamitate, prin centrele de colectare, 780 obiecte de îmbrăcăminte, in majoritate pentru copii. PRIMA ZI CU SOARE (Urmare din pag. 1) ‘atrí ; după calculele de pînă acum, ele se ridică la peste 4 milioane de lei. în Tirgu Mureș, bazele de producție ale trustului au fost serios afectate iar cele din Sighișoara și Tirnăveni — complet rase. La Reghin , și Luduș, datorită eforturilor supraomenești depuse de colectivele de constructori sub conducerea șefilor de lot, Boerescu și Gogea, s-a putut salva cea mai mare parte din materiale. „La Sighișoara — ne povestește cu mihnire ing. Mircea Birău, directorul trustului — nu mai era timp de salvat materialele ; pe primul plan au fost oamenii. Cu un curaj fără seamăn, punîndu-și în primejdie propria lor viață, tehnicianul Conrad și maistrul Kalman, au ajutat să scape de la înec întregul schimb III, către orele 4 dimineața. Cred că ați citit în reportajul din ..Scînteia“ că trei oameni, care se aflau pe un acoperiș, n-au putut fi luați de elicopterul în care mă aflam, fiindcă pe acolo trecea linia de înaltă tensiune. Erau muncitori din balastiera noastră de pe malul Mureșului. Au fost salvați a treia zi, de către doi pescari. Acum, lucrează din nou la stație...“ Trecînd la problema de stringentă actualitate — refacerea — directorul trustului n-a putut să-și ascundă amărăciunea : „.. .Și mergeam atît de bine ! Ne mindream cu noile blocuri înălțate în cartierele Carpați, Ady Endre și în altele, acum afectate parțial de inundații. Desigur, ne-am îndreptat eforturile spre remedierile imediat necesare, spre continuarea locuințelor atacate, cu toate că pînă acum ploile n-au încetat. Comitetul de direcție a preconizat o serie de măsuri și, cu ajutorul forurilor competente, suntem hotăriți să realizăm integral cele 3 400 de apartamente planificate în acest an. Cred că vom fi înțeleși că avem nevoie în acest scop să fim redotați cu o serie de utilaje și materiale, fără de care nu vom putea atinge țelul, dorința fierbinte a celor 5 000 de constructori din județ. Nu vom precupeți nici un efort pentru ca pînă la sfîrșitul lunii iunie să dăm în folosință cca. 300 de apartamente în Tîrgu Mureș, iar pe județ se vor totaliza peste 700 de apartamente. Repet. : avem nevoie de ajutor pentru a ne putea reface bazele de producție și solicităm să ni se livreze in devans utilajele planificate pe următoarele trimestre“. Este o zicală românească, cu un profund înțeles : „Prietenul la nevoie se cunoaște»“. „In zilele de restriște, ne-a spus tov. Birău, am simțit acest prețios și cald sentiment din partea mai multor organizații județene de construcții din țară. Am fost adine mișcați de telegrama trimisă de colectivul trustului din Pitești, care nu s-a mulțumit cu simpla compasiune, ci ne-a asigurat de un real sprijin în materiale deficitare și utilaje. întreprinderile județene din Miercurea Ciuc, Sfîntu Gheorghe și altele ne vor trimite material lemnos. Combinatul siderurgic din Hunedoara ne-a întins o mină de ajutor, punîndu-ne la dispoziție o cantitate de profile necesare la remontarea stațiilor de sortare a agregatelor. Tuturor le mulțumim din adîncul inimii, și pe această cale, pentru neprețuitul gest tovărășesc, care ne-a dat un puternic imbold în a răzbi greutățile atît de mari prin care trecem și ne-a convins, o dată mai mult, de spiritul de solidaritate ,existent, de altfel, dintotdeauna între constructori“. In alertă se află, de mai multă vreme,și colectivul șantierului din localitate al I.C.M.Cluj.șeful șantierului, ing. Pavel Chirilă, se află la Târnăveni, unde au fost concentrate toate forțele. Clujul a trimis de urgență echipament de protecție, materiale electrice, motopompe, pompe electrice, grupuri termice etc. Se lucrează fără întrerupere. La atelierele din Târgu Mureș, ale șantierului, se muncește tot pentru Tîrnăveni , se revizuiesc și se repară motoarele electrice pe de utilajele aduse. Echipe speciale participă la curățirea de nămol a halelor care trebuiau date în exploatare la „Electromureș“ și la Fabrica de conductori. Nimeni nu pregetă. Totul trebuie recuperat : utilajele, timpul pierdut. Mai puțin afectată de furia apelor, fabrica de cărămizi și țigle „Mureșeni” și-a revendicat repede rănile Acum se lucrează normal aproape in toate secțiile. Greutățile, necazurile au fost depășite numai datorită spiritului de abnegație al întregului colectiv de aici și asistenței tehnice acordate de cadrele de specialitate. S-a lucrat zi și noapte, inclusiv duminica, la revizuirea și repararea utilajelor.Se speră că în scurt timp se va recupera rămînerea în urmă față de plan. Dar aceasta nu-i totul. Cărămida care a devenit acum atît de necesară pentru refacerea miilor de case distruse, trebuie produsă în cantități cît mai mari posibil. Iată angajamentul ceramiștilor mureșeni: 100 000 de cărămizi eficiente și un milion de blocuri de zidărie în echivalent, peste plan. S-au și format echipe, care lucrează ore suplimentare, pentru a da cu mai multe materiale la reclădirea caselor sinistraților. „Reclădire, dar nu oricum — ne-a declarat arh. Coloman Rado, directorul D.S.A.P.C.-ului, în institutul nostru s-au format echipe de specialiști care contribuie la găsirea și parcelarea locurilor de construit case pe terenuri mai înalte, în satele dimprejurul orașului. Alte echipe fac expertize la clădiri industriale, publice și particulare, pentru a da soluții de consolidare : geotehnicienii, topometrii veghează zonele cu incipiente alunecări de teren, stabilesc măsuri de stăvilire. Ne-am angnjat cu toții să realizăm în termene cît mai scurte documentațiile planificate și nici vorbă, dară va fi nevoie, să muncim fără preget, voluntar, la elaborarea proiectelor de locuințe de care va fi nevoie. Dacă forțele noastre vor fi insuficiente, contăm pe ajutorul care ne-a fost oferit cu multă tragere de inimă de către colegii noștri de la D.S. A. P.C.Timișoara“. Am părăsit Tîrgu Mureș în prima zi cu soare. Din avion se zăreau întinderile acoperite de ape, locurile care poartă amprenta inundațiilor ce au avariat și distrus cinci mii de case la țară, 700 de apartamente in oraș. Trecînd apoi, peste munții acoperiți de zăpadă proaspătă, mi-am răsfoit carnetul de notițe. Pe file întregi am notate nume de temerari. Nume ce se leagă de fapte ieșite din comun, în împrejurări extraordinare. Ca tractoristul Mihai Kalona de la fabrica „Mureșeni”, care a înaintat cu tractorul in apa adincă, pe ploaie torențială, salvind copii, femei, bătrini. .. 13 mai , în frumosul cartier Aleea Carpați, străzile deveniseră canale pe care se circula cu barca Se vindecă rănile. Acolo unde inundația a distrus pavajele, asfaltatorii sînt la datorie 23 mai , din cartierul Ady Endre, apele s-au retras în albia Mureșului , constructorii își reiau lucrul 25 mai, prima zi cu soare , tor la finisarea blocurilor :e urmează să fie date în folosință Din Capitală sosesc mereu ajutoare. Mesaj de dragoste, de La solidaritate, de îmbărbătare Grupul școlar de construcții s-a instalat centrul de dirijare a darurilor primite pentru sinistrați Pînă la 25 octombrie 15 milioane de cărămizi pentru zonele sinistrate Larga acțiune de muncă patriotică pentru realizarea unor însemnate sporuri de materiale de construcții necesare zonelor sinistrate a găsit un puternic ecou și in rîndurile constructorilor din sistemul Consiliului popular al muni ipiului București. La chemarea adresată de către Consiliul sindicatelor construcții au răspuns, ca un singur om, salariații întreprinderilor D.G.C.M., institutului „Proiect- București“, elevii și cadrele didactice de la grupul școlar profesional tehnic, precum și personalul din secțitoarele de producție industrială și de deservire. S-a hotărît, astfel, ca pînă la 25 octombrie ei să participe, fiecare, cu cel puțin 15 ore de muncă patriotică în unitățile I.C.M. .,7 Noiembrie“, pentru a se asigura producerea și livrarea către zonele calamitate a cca. 15 milioane de cărămizi. Duminică, zi consacrată muncii patriotice, sute și sute de oameni au lucrat voluntar în unitățile întreprinderii, înordiîndu-și eforturile pentru realizarea angajamentelor asumate La unitatea nr 10-Dudești Cioplea, unde se aflau activiști de partid, de sindicat și U.T.C., precum și 30 de elevi de la grupul școlar de construcții, pînă la ora 11 se și înregistrase realizarea a 20 000 de cărămizi presate. La toate fazele de fabricație — presare, banchetare, așezare în ringurile de ardere — oamenii au muncit cu tragere de inimă. Sfîrșitul zilei de muncă a însemnat, numai la această unitate, producerea a peste 30 000 de cărămizi crude. Raportările făcute de alte 8 unități, care au beneficiat de aportul muncii patriotice, au arătat că, prin contribuția entuziastă, a constructorilor, proiectanților și elevilor, pe întreaga întreprindere s-au fabricat, într-o singură zi, peste 350 000 de cărămizi.