Contemporanul, iulie-decembrie 1955 (Anul 9, nr. 26-52)
1955-07-01 / nr. 26
2 INTÎMPINÎND FESTIVALUL DE LA VARŞOVIA Succes tinerilor noştri solişti! Rezultatele concursului tinerilor solişti »ooooooooooooocoooooooooo In cadrul Festivalului de la Varşovia, vor avea Ic« diferite manifestări cultural-artistice, unde reprezentanţi ai artei din diferite ţări vor face cunoscută arta specifică ţării lor. Pentru ca ţara noastră să fie reprezentată în condiţii cît mai bune, în cursul lunii iunie s-a desfăşurat un concurs naţional de selecţionare a unor tineri solişti — instrumentişti şi vocali — precum şi a interpreţilor artei noastre populare — dans, cîntec şi instrumente. Concursul s-a ţinut la un nivel înalt, datorită pregătirii serioase a soliştilor, precum şi unei juste alegeri a pieselor prezentate. Rezultate remarcabile s-au înregistrat la pian, instrumente de coarde şi de suflat. Concursul de balet a evidenţiat elemente cu frumoase perspective. Cei care au reuşit să releve cel mai bine specificul bogatei noastre creaţii populare au fost tocmai elementele care nu au încercat să schimbe maniera de interpretare specifică acestui gen. La concursul de canto, a cărui comisie am prezidat-o personal, nu s-a ajuns la acelaşi nivel artistic deoarece multe dintre elementele ce s-au prezentat au pus mai mult accentul pe intensitatea vocală, neglijînd aproape complet celelalte însuşiri necesare unui Interpret vocal: sensibilitate, expresie, accente dramatice, într-un cuvînt frazare şi muzicalitate. Această observaţie nu ne împiedică însă să semnalăm cîteva exemple de comportare cu adevărat artistică. Este vorba de tovarăşa Grebenişan Marieta — solistă a Teatrului de Operă din Timişoara — şi de unii interpreţi care au absolvit sau absolvă anul acesta Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti: Lila Cristescu, Blanche Adelstein, Teodora Rădulescu, Nicolae Florei şi Loghin Valentin. In general însă, aşa cum am arătat mai sus, am fi aşteptat ca în cadrul concursului de canto să se prezinte mai multe elemente valoroase la care virtuozitatea tehnică să se îmbine cu o muzicalitate superioară. Ceea ce aş dori să recomand, în calitatea mea de artist bătrîn, acestor tineri cu foarte bogate însuşiri artistice, este să fie cît mai atenţi în dezvoltarea resurselor lor înnăscute. Munca lor trebuie să fie cît mai perseverentă pentru a deveni interpreţi muzicieni la care în fruntea preocupărilor să fie trăirea interioară şi nu tehnica formală sau volumul vocal. Acestea sînt numai o parte din elementele ce compun acel tot care se cheamă arta. De aceea este recomandabil ca tinerii interpreţi să urmărească cu asiduitate toate manifestările artistice — concerte, spectacole, conferinţe cu caracter ştiinţifico-artistic — şi să asculte discurile cu interpretările unor mari artişti. Audierea unor asemenea discuri reprezintă un ajutor de cea mai mare însemnătate pentru tinerii artişti în străduinţa lor de a-şi perfecţiona măiestria. îmi exprim convingerea că interpreţii care vor reprezenta culorile ţării noastre la Festival vor depune toate eforturile pentru a dobîndi rezultate cît mai frumoase, pentru a face ca arta noastră să fie cît mai cunoscută şi apreciată peste hotare. Vineri 24 iunie a.c. a luat sfirşit concursul tinerilor solişti organizat de C.C al U.T.M. şi Ministerul Culturii. In cinstea celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie de la Varşovia, la care au participat tineri interpreţi din toate colţurile ţării. Juriul central a hotărit acordarea de premii şi menţiuni următorilor participanţi: (unde sînt la un premiu mai mulţi premiaţi ordinea este stabilită după alfabet). I. Instrumente de coarde Premiul I : Cozighian Varujan — vioară (Bucureşti). Premiul II: Adoriany I Mikco — vioară (Bucureşti), Hamza Gheorghe — vioară (Bucureşti), Mîndrea Florin — violoncel (Bucureşti), Qpreami Mircea — vioară (Bucureşti). Premiul II: Glück Florenţa — vioară (Bucureşti), Ruha Ştefan — vioară (Cluj). Menţiuni: Abramovici Avy — vioară (Bucureşti), Lory Ştefan — vioară (Cluj), Semo Adrian — vioară (Bucureşti). II. Instrumente de suflat Premiul I : Staicu Paul — corn (Bucureşti). Premiul II : Gregorian Elisabeta — clarinet (Bucureşti), Guţi Edy — oboi (Bucureşti), Năstase Ion — flaut (Bucureşti), Soroşan Arcadie — fagot (Tg. Mureş). Premiul II: Bretz Ştefan — corn (Bucureşti), Popia Gheorghe — fagot (Bucureşti). Menţiuni: Grişan Anofrei — oboi (Bucureşti), Pană Dumitru — fagot (Bucureşti). La propunerea comisiei pentru instrumente de suflat, juriul central mai acordă menţiuni următorilor concurenţi, pentru realizările lor artistice din faza l-a a etapei a ll-a a concursului: Caloianu Ilie — corn (Oraşul Stalin), Ciontea Mihai — oboi (Bucureşti), Fisele Margareta — corn (Timişoara), Gheorghiu Rodica — fagot (Bucureşti), Kárpáti Victor — fagot (Bucureşti), Poduţlu Alexandru — flaut (Cluj), Roman Victoria — flaut (Bucureşti). Tot la propunerea comisiei pentru instrumente de suflat, juriul central acordă un premiu special in valoare de lei 1500 flautistului Beretzki Atila, In virstă de 12 ani, din Cluj, pentru nivelul ridicat la care s-a prezentat in faza l-a a etapei a Il-a. III. Pian Premiul I : Cristescu Krimhilda (Bucureşti), Molnár Iuditha (Cluj). Premiul II: Brinduş Nicolae (Bucureşti), Leorte Maries (Bucureşti), Zorlaanu Alexandrina (Bucureşti). Premiul III: Amina Gabor (Cluj), Iliescu Constantin (Bucureşti), Şerbescu Liana (Bucureşti). Menţiuni: Cristian Maria (Bucureşti), Diaconu Viorica (Bucureşti), Enghiritu Harold (Cluj), Şoimaru Mariana (Bucureşti), Suimschi Alexandru (Bucureşti), Zalu Cristea (Bucureşti). IV. Canto Premiul I : Adeltein Blanche — soprană (Bucureşti), Grebenişan Marieta — soprană (Timişoara). Premiul II: Florei Nicolae — bas (Bucureşti), Niculţescu Vali — soprană (Bucureşti), Rădulescu Teodora — soprană (Bucureşti). Premiul III: Iordăchescu Dan — bariton (Bucureşti), Loghin Valentin — bas (Bucureşti), Neagu Aurelian — bas (Bucureşti), Prisacaru Ion — bas (Bucureşti). Menţiuni: Botez Mihaela — mezzo-soprană (Bucureşti), Bogdai Vasile Mugur — bariton (Cluj), Cherpidian Alahida — soprană (Bucureşti), Liseanu Livia — soprană (Cluj), Rotundu Emil — bariton (Bucureşti), Stănescu Lucia — soprană (Cluj). La propunerea comisiei de canto, juriul central mai acordă menţiuni următorilor concurenţi pentru realizările lor artistice din faza l-a a etapei a ll-a a concursului: Drăgănescu Victoria — soprană (Bucureşti), Finăţeanu Cornelia — tenor( Cluj), Ohanesian David — bariton oooooooooooooooooooooooom (Cluj) Piso Ion — tenor (Cluj), Simion Mirza Bernadeta — soprană (Cluj). V. Dansuri a) Dansuri clasice şi de caracter: Premiul I: Duetul Niculescu Puşa — Cotovelea Gheorghe (Bucureşti), Ştefănescu Simona (Bucureşti). Premiul II: Şerban Larissa (Cluj). Grupul : Lizz, Lind, Alexe Ion, Petrov Bojidar (Bucureşti). Premiul III : Duetul Benador Cora — Mărcui Eugen (Bucureşti), Duetul Mihailova Panta — Boitandiuc Ion (Bucureşti). Menţiuni: Barbu Gelu (Bucureşti), Gazacu Emanuela (Bucureşti), Dumitrache Alexa (Bucureşti), Herţeg Manta (Bucureşti), Diesen Ileana (Bucureşti), Lucaci Maria (Cluj), Peci Iulia (Bucureşti), Paulica Robert (Bucureşti), Szántó Andrei (Cluj), Thomas Monica (Bucureşti). La propunerea comisiei de dansuri, juriul central mai acordă menţiuni următorilor concurenţi, pentru realizările lor artistice din faza l-a a etapei a ll-a a concursului: Paul Emilia (Bucureşti), Rummler Suzi (Bucureşti), Teodorescu Elena (Bucureşti), colectivului tinerilor dansatori de la Şcoala de Coregrafie din Cluj. b) Dansuri populare. Premiul I: Grupului Ilde Ion — Ilie Gheorghe — Buzea Mariana (Bucureşti). Premiul II: Grupului Beretzki Iosif — Spînu Iulian — Trifu Ion (Bucureşti). Premiul II: Grupului Bărbăilău Mihai — Ciuc Ion — Georgescu Constantin — Negoiţă Ion — Venin Ion (Bucureşti). Menţiuni: Alecu IVlamin (Bucureşti), Boicu Olga (Bucureşti), Covaci Ion (Bucureşti), Filip Iulius (Bucureşti), Gubernicu Elena (Bucureştii), Neacşu Maria (Bucureşti), Panaschivescu Vasile (Bucureşti), Polak Solomon (Bucureşti). La propunerea comisiei de dansuri, juriul central mai acordă o menţiune pentru realizarea artistică din faza I.a a etapei a ll-a a concursului echipei de jocuri populare din comuna Şeuţ (Cluj). Deşi juriul central a apreciat ca excepţională realizarea tov. Popescu Gabriel in finala concursului, totuşi nu l-a clasificat, neincadrindu-se in prevederile Regulamentului Concursului. Din acelaşi motiv nu a fost clasificat nici tov. Cîmpeanu Ion (dans popular). VI. Interpreţi de muzică populară a) Cîntăreţi de muzică populară . Premiul I: Nu s-a acordat. Premiul 11: Hazgan Gheorghe (Bucureşti). Premiul II: Darvai Victoria (Bucureşti). Menţiuni: Grozav Ion (Timişoara), Moldovan Angela (Bucureşti), Popa Sofia (Bucureşti). La propunerea Comisiei pentru interpreţi de muzică populară, juriul central mai acordă o menţiune tov. Toth Elisabeta din Tg. Mureş, pentru realizarea sa artistică din faza l-a a etapei a ll-a a concursului. b) Solişti instrumentişti de muzică populară : Premiul I: Fraţii Marica — fluier — (Com. Leşu-Cluj). Premiul II: Albulescu Nicolae — xilofon (Bucureşti), Fărâmiţă Lambru — acordeon (Bucureşti), Luca Damian — nai (Bucureşti), Netcu Florea — fluier (Tiuiinu Măgurele). Premiul 111: Grozav Ion — muzicuţă (Timişoara), Toader Maria — tulnic (Com. Leşu-Cluj), Tocariu Victor — fluierat artistic (Bucureşti). Menţiuni: Bob Nicolae — ţambal (Bucureşti), Ciupa Ion — fluier (com. Leşu — Cluj), Marinescu Petre Ciuciu — ţambal (Bucureşti), Uduilă Ilie — acordeon (Bucureşti). La propunerea comisiei pentru interpreţi de muzică populară, juriul central mai acordă menţiuni următorilor concurenţi pentru realizările lor artistice din faza I-a a etapei a Il-a a concursului: Damian Benone — acordeon (Bucureşti), Matei Ion şi Isachil — fluier (corn. Leşu — Cluj), Titruş Alexandru — vioară (Cluj). ■k împărţirea premiilor va avea loc la o dată ce se va anunţa ulterior. ooaoooooóoooooooooocooooo P. Ştefânescu - Goangă Artist al Poporului din R.P.R., Preşedintele juriului concursului naţional al tinerilor solişti oe oo oooooe 0000!» so ooooaaoc Noi lucrări muzicale In cadrul concursului de creaţie închinat Festivalului de la Varşovia, au avut loc în ultimul timp la Uniunea Compozitorilor din R.P.R. o serie de audiţii urmate de discuţii în care au fost larg dezbătute probleme legate de tematica şi măiestria artistică a lucrărilor prezentate cu această ocazie. Numeroase din piesele audiate, aparţinînd diferitelor genuri muzicale, sînt străbătute de intonaţii specifice cîntecului nostru popular. Printre acestea se numără „Suita pentru cvartet de coarde“ de Zeno Vancea, distinsă cu premiul întîi, în care compozitorul creînd cu multă măiestrie o melodie în stil popular, curgătoare, caldă şi senină, pe care a îmbrăcat-o într-o bogată haină contrapunctică, redă în chip minunat coloritul vieţii cimpeneşti, plină de dinamism şi voie bună. Alături de aceasta se numără „Andante şi rondo pentru violă şi orchestră“ de Ludovic Feldman, şi cîntecele de mase „Hai să-ncingem jocul“ de Radu Palladi — pe versuri de Nina Cassian şi „Cîntec pentru Festival“ de D. D. Stancu — pe versuri de Elena Popescu, toate premiate cu premiul întîi. Cu aceeaşi forţă şi pasiune a creat şi compozitorul Alfred Mendelsohn „Preludiul şi Allegro pentru cvartet de coarde şi harpă“ şi cîntecul „Ziceţi hora ca la noi“ — pe versuri de Maria Banuş, ambele distinse cu premiul al doilea. Faţă de anii trecuţi, tinerii noştri compozitori au obţinut anul acesta rezultate mai bune. Mulţi dintre ei, studenţi sau tineri absolvenţi ai Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti, au prezentat lucrări dovedind reale calităţi componistice. Printre aceştia se numără Cornel Trăilescu (sonata pentru vioară şi pian) şi Mircea Istrate (3 piese pentru flaut şi pian) , care au obţinut premiul II. Petra Carmen, studentă în anul IV Compoziţie (sonată pentru vioară şi pian), Nicolae Beloiu (dans pentru trio de coarde) şi Pascal Bentoiu (Invîrtita şi Jieneasca pentru orchestră), au fost premiaţi cu premiul III. S-ar mai putea releva lucrări valoroase ca : „Andante şi Allegro“ de Dan Constantinescu, recent absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ sau „Tema cu variaţiuni“ pentru pian de Cristea Zalu, student în anul II Compoziţie al Conservatorului. In ceea ce priveşte cîntecul de mase, cu toate că lucrările au abordat o bogată tematică inspirată din lupta şi munca tineretului nostru, faţă de numărul mare de creaţii prezentate la concurs cu texte romîneşti şi în limbile minorităţilor naţionale, prea puţine au fost acelea care au reuşit sa îmbine la un nivel superior textul cu muzica. Acolo unde însă colaborarea dintre poet şi compozitor a continuat chiar în perioada procesului de creaţie, au fost date la iveală lucrări deosebit de valoroase. Exemple sînt cîntecul „Hai să-ncingem jocul" de Radu Palladi şi Nina Cassian sau cîntecul „Jocul prieteniei“ de Jean Letoni şi Eugen Frunză. Realizări însemnate în domeniul cîntecului de mase au mai fost obţinute şi de alţi compozitori. Bunăoară Emil Săculeţ cu „Hora Varşovia“ text de S. Dan, Elise Popovici cu piesa „Fluieraşul“, text de Sanda Ştefan, şi L. Teodosiu cu „Din nou răsună al nostru cînt“.— text de I. Zăgan au obţinut premiul II, iar T. Bratu cu cîntecul „Sub steagul păcii şi-nfrăţirii“ pentru care cappela pe text de V. Ghelmez, şi I. Hartulary-Darclée cu marşul „Sportivii păcii“ — text de Ana Blaga, au luat premiul III. Ar fi fost de dorit însă în ceea ce priveşte creaţia de cîntece de mase, ca pe lingă acompaniamentul de pian care însoţeşte marea majoritate a lucrărilor de acest gen, să fi fost utilizate de compozitori şi instrumente mai accesibile ansamblurilor amatoare, ca acordeonul sau chiar mici formaţiuni de instrumente populare, acolo unde acestea corespund tematicii şi caracterului piesei muzicale. Şi dacă o bună parte din lucrări nu au corespuns întru totul, aceasta se datoreşte lipsei de exigenţă a unora dintre compozitori, atît faţă de creaţia lor cît şi faţă de textul abordat, care de cele mai multe ori era lipsit de valoare artistică. Pe viitor ar trebui ca în cadrul Uniunii să aibă loc cît mai multe dezbateri creatoare, ele constituind izvoare de unde se pot trage învăţăminte valoroase atît pentru unii dintre compozitorii mai vîrstnici, cît mai cu seamă pentru tînăra generaţie căreia Uniunea Compozitorilor trebuie să-i asigure condiţii prielnice de îndrumare ideologică şi profesională. C. Buescu Oricine ar fi îndreptăţit să creadă că pentru a-şi face o imagine reală şi cît mai largă asupra unor manifestări culturale din provincie, a concursului echipelor de teatru şi brigăzilor artistice de agitaţie, ar fi destul să răsfoiască paginile cîtorva ziare locale. Ei bine, să zicem că ar lua colecţiile ziarelor „Drapelul roşu“-Timişoara, „Făclia“Cluj şi „Steagul roşu“-Bacău, şi ar urmări bunăoară, numerele pe ultimele trei luni , ţinînd seama de faptul că în felul acesta ar trece în revistă primele faze ale acestui concurs. Care ar fi rezultatul ? Cel care şi-a construit un raţionament ca cel de mai sus va rămîne complet derutat. Sau în aceste regiuni ale ţării n-a avut loc nici un fel de concurs, sau redacţiile ziarelor respective s-au jurat să nu pomenească nimic despre el. Dar să nu exagerăm. Ziarul timişorean „Drapelul roşu“ pronunţă, în sfîrşit, cuvîntul „concurs“ la 20 mai a.c. Acest eveniment se întîmplă graţie unei corespondenţe scurte intitulată „Concursul de teatru în raionul Făget“ (trebuie sa reţinem formularea „de teatru“ pentru că în această direcţie există divergenţe în paginile ziarelor mai sus pomenite).Acesta a fost singurul semn într-o perioadă de trei luni, după care am putea deduce că redacţia ziarului a avut totuşi cunoştinţă de existenţa acestui concurs. Atunci ? Am pomenit de unele divergenţe, într-adevăr, în timp ce ziarul timişorean prin această memorabilă notă îl cataloghează „de teatru“, ziarul clujean „Făclia“ încearcă să demonstreze cititorilor de-a lungul întregii faze raionale că avem în fond de-a face cu „un concurs al brigăzilor artistice de agitaţie“ (Să îmbunătăţim munca brigăzilor artistice de agitaţie la sate“, nr. din 25 mai a.c.). Fără îndoială, d dacă nu ne lăsăm derutaţi de aceste formulări şi de titlurile unor articole şi dacă trecem peste această ciudăţenie a redacţiei trebuie să recunoaştem că ziarul „Făclia“-Cluj a acordat concursului echipelor de teatru şi al brigăzilor artistice de agitaţie ceva mai multă atenţie decît ziarul timişorean, (un articol de fond, două articole şi cinci corespondenţe). Mai mult a relatat despre concurs, desigur, ziarul „Steagul roşu“-Bacău. Un început promiţător al ziarului a fost publicarea în timpul etapei comunale a două articole interesante, urmărind să sugereze pe ce cale se pot apropia cel mai bine brigăzile artistice de agitaţie de preocupările şi interesele oamenilor muncii, în ce chip îşi pot crea popularitatea de care au nevoie. Articolul „Despre programul unei brigăzi artistice de agitaţie şi eficacitatea lui" (nr. din 10 mai a.c.) prezintă în mod interesant viaţa unei brigăzi înaintate, relatînd experienţa colectivului de creaţie al acesteia in redactarea textelor şi informînd asupra efectelor produse de diferitele programe ale brigăzii. Iar articolul „Programe artistice apropiate de inima oamenilor“ scris de instructorul artistic al casei raionale de cultură din Piatra Neamţ, Al. Huţanu, dezbate în lumina experienţei autorului problema rolului pe care-l au casele raionale de cultură în organizarea şi îndrumarea brigăzilor artistice săteşti. Din păcate, acest promiţător început a fost abandonat iar ziarul nu şi-a ţinut cuvîntul pînă la capăt. Odată cu deschiderea fazei raionale a concursului, cînd problemele activităţii acestor formaţii artistice s-au cristalizat mai bine tocmai atunci — lucru curios — din paginile acestui ziar au dispărut articolele referitoare la concurs. Cum se explică această inconsecvenţă şi gravă lipsă de interes a celor trei ziare regionale pentru problemele concursului ? Se poate obiecta că prima fază a concursului s-a desfăşurat în mod defectuos, că a fost slabă munca organizatorică pentru pornirea lui, că au existat unele deficienţe ale organelor centrale răspunzătoare de această manifestare artistică. Dar cu atît mai mare este atunci vina ziarelor regionale. Ele au dat oare uitării rolul organizatoric al presei comuniste, faptul că un ziar de partid nu se poate mulţumi numai să înregistreze anumite fenomene ci să pună umărul cu toată hotărîrea la declanşarea şi dezvoltarea noului ? Este dovada unei grave lipse de răspundere tăcerea acestor ziare faţă de situaţia nemulţumitoare a organizării şi desfăşurării concursului în regiunile lor, o manifestare a lipsei de combativitate. A urmat apoi recenta întîlnire la reşedinţele de raioane a celor mai bune echipe de teatru şi brigăzi artistice de agitaţie. O asemenea concentrare a principalelor forţe artistice de amatori din raioane putea prilejui observaţii asupra esenţialelor chestiuni ridicate de activitatea acestor formaţii tinere. Dar răsfoind paginile ziarelor nu poţi trage decît concluzia că redactorii lor s-au înţeles să lipsească în masă des aceste manifestări. Şi atunci mai este de mirare că acest concurs nu se ridică peste tot la nivelul celor precedente, cu atît mai mult cu cît acuma avem de-a face cu formaţii mult mai complexe care ridică probleme de viaţă mult mai dificile? Ziarele mai sus amintite au o importantă parte de răspundere în această situaţie. Ele trebuiau să ridice şi să dezbată pe larg o serie de probleme-cheie pentru succesul acestui concurs cum sînt: problema justei selecţionări a repertoriului, problema interpretării artistice a spectacolelor, problema ajutorului dat artiştilor amatori de către oamenii de artă şi cultură şi în special a acţiunii patriotice de deservire culturalartistică a satelor de către teatrele de stat, conducerea muncii artistice de amatori de către secţiile culturale ale sfaturilor populare etc. Ziarul „Făclia“-Cluj semnalează pe bună dreptate în articolul „In sprijinul echipelor de teatru săteşti“ (nr. din 8 aprilie) faptul că la multe echipe se manifestă tendinţe nejuste, unele alcătuindu-şi repertoriul exclusiv din piese clasice şi ignorînd piesele cu subiect de actualitate, altele montînd piese cu un conţinut învechit etc. Dar „Făclia“-Cluj nu merge mai departe şi nu publică articole în care să ajute în mod concret activiştii culturali de la sate să se orienteze spre piesele cele mai actuale şi care tratează probleme apropiate de preocupările localnicilor. Asemenea tendinţe se manifestă în mai toate regiunile şi ele nu sînt combătute de ziarele locale. De asemenea redacţiile locale au pierdut din vedere îndatorirea pe care o au de a milita pentru îmbogăţirea repertoriului formaţiilor de amatori, cu ajutorul forţelor locale. Îndeosebi ziarele din Cluj şi Timişoara — oraşe în care există filiale ale Uniunii Scriitorilor ce numără forţe artistice de seamă — ar fi putut să militeze pentru stimularea dramaturgiei originale locale, să stîrnească interesul scriitorilor locali pentru dramaturgia de proporţii reduse. Această problemă importantă care de fapt depăşeşte cadrul strict al concursului şi care nu este altceva decît o latură a problemei îndrumării creaţiei literare locale pe făgaşul actualităţii, al sprijinirii vieţii culturale a maselor, a fost total ignorată de ziarele „Fătna“-Cluj şi „Drapelul roşu“-Timişoara. De asemenea ziarele nu analizează în profunzime tendinţele greşite, denaturările şi greşelile ivite în alcătuirea programelor brigăzilor artistice de agitaţie. In aprecierile ce se fac asupra echipelor de amatori se cere o exigenţă sporită, mai multă competenţă, seriozitate şi profunzime în tratarea problemelor. Lipsa de competenţă a redacţiilor duce la neluarea de atitudine critică faţă de unele greşeli şi denaturări şi uneori chiar la înserarea în paginile ziarelor a unor greşeli care-i dezorientează pe activiştii culturali. In nota „Brigada artistică de agitaţie in turneu“ din numărul din 28 mai a.c. al ziarului „Făclia“-Cluj, se spune că alături de programul artistic cu caracter local, brigada a prezentat şi piesa de teatru „Furtuni de primăvară“, de asemenea din „Steagul roşu“-Bacău, în articolul „Unităţile culturale în sprijinul muncilor agricole“ (nr. din 8 aprilie) se citează din repertoriul unei brigăzi artistice de agitaţie şi piesa de teatru „Mergem cu viaţa înainte“. In felul acesta, ziarul dă curs ideii greşite că în programul unei brigăzi artistice de agitaţie se pot include şi piese de teatru. Este regretabil că acum, cînd brigăzile artistice de agitaţie sînt încă la începutul activităţii lor, cînd încă nu peste tot este cunoscut caracterul specific al acestora, ziarele mai sus pomenite sădesc confuzii, nedumeriri, produc derută. Ziarele din Cluj şi Timişoara n-au căutat de asemenea să atragă forţele scriitoriceşti nici pe calea creării unor texte valoroase pentru brigăzile artistice. Aşa cum am mai arătat, era de datoria ziarelor locale să ajute echipele de teatru şi brigăzile prin cronici artistice competente, prin analiza concepţiei acestora în punerea în scenă a lucrărilor dramatice, a înţelegerii juste a rolurilor. Ziarele trebuiau să furnizeze echipelor bogate cunoştinţe tehnice de specialitate: de regie, scenografie, machiaj, costumaţie, mimică etc. In acest scop trebuiau antrenaţi să scrie articole membrii comisiilor de concurs, instructorii echipelor de teatru şi ai brigăzilor artistice de agitaţie, actorii şi regizorii Teatrelor de Stat, scriitorii din localitate. Cu ce a ajutat oare ziarul „Steagul roşu“-Bacău, artiştii amatori, publicînd în cursul desfăşurării fazei raionale a concursului în mod întîmplător cîteva corespondenţe şi note redactate în stil telegrafic, obiectivist, al căror singur aport era comunicarea numărului şi numelor echipelor prezentate? Redacţiile respective uită că nivelul general de cultură al artiştilor amatori şi în general, al maselor, a crescut mult şi că asemenea articole sînt primite astăzi în cel mai fericit caz cu „îngăduinţă“ de cei cărora li se adresează. Este regretabil că cele trei ziare n-au oglindit eforturile depuse de colectivele teatrelor de stat pentru reuşita concursului. După cum se vede, munca lăudabilă a colectivului Teatrului de Stat din Bacău care a avut iniţiative demne de admirat în îndrumarea artiştilor amatori, este mai bine cunoscută în restul ţării decît în redacţia ziarului local. In paginile „Făcliei“-Cluj sau a „Drapelului roşu“-Timişoara nu întîlneşti măcar o notiţă despre felul cum îşi respectă (sau nu) colectivele Teatrelor de Stat române şi maghiare, ale Operei etc., din cee două importante centre culturale ale ţării, angajamentele luate de a sprijini mişcarea artistică de amatori. Nimic nu se pomeneşte despre felul cum secţiile culturale ale sfaturilor populare regionale folosesc ajutorul instituţiilor de artă în rezolvarea sarcinii de îndrumare a ansamblurilor de amatori sau despre modul cum au respectat teatrele îndrumările Ministerului Culturii referitoare la crearea unui repertoriu pentru sate. La baza atitudinii criticabile pe care au avut-o pînă în prezent faţă de acest concurs ziarele locale analizate, stă faptul că redacţiile lor n-au înţeles suficient sensul politic general al activităţii formaţiilor de teatru şi al brigăzilor de agitaţie. Ziarele n-au înţeles că munca acestora nu e o muncă „în sine“, dusă de dragul unor serbări, festivaluri şi concursuri, ele n-au înţeles că această activitate nu este izolată de complexitatea vieţii sociale, nu este menită numai să-i distreze pe ţăranii muncitori, ci că ea are o strînsă legătură cu problemele generale politice, sociale, cu construcţia socialistă, cu dezvoltarea omului nou, cu educarea socialistă a maselor. Redacţiile acestor ziare trebuie să înţeleagă că concursul nu e o manifestare ocazională „sărbătorească“, ci o acţiune politică care contribuie la ridicarea conştiinţei maselor, la îmbogăţirea vieţii spirituale a făuritorului societăţii noastre noi. In această lumină trebuie să-şi analizeze şi să-şi revizuiască munca redacţiile celor trei ziare. Mafia Guzman Concursul echipelor de teatru şi al brigăzilor artistice de agitaţie reflectat în unele ziare locale în urma vieţii Rezultatele concursului literar Juriul Uniunii Scriitorilor a terminat acţiunea de triere a celor peste 600 de lucrări literare primite cu prilejul concursului organizat in cinstea celui de al V-lea Festival al Tineretului şi Studenţilor. Au fost acordate următoarele premii şi menţiuni: Poezie Premiul I: Sanda Movilă; Premiul II: Dimos Rendis; Premiul III: A. M. Sperber; Menţiuni: Ion Brad, Franz Bulhardt, Valeriu Gomnescu, Aladár Lászlóffy, Nicolae Labiş, Florin Mugur, Gheorghe Vasile, Tiberiu Után. Schiţe şi povestiri Premiul I: Ion Lăncrănjan; Premiul II: Ştefan Andrei; Premiul III: Dumitru Mircea, Haralamb Zincă; Menţiuni: Maria Zoe Ionescu, Constantin Rusescu. Reportaj Premiul I: Traian Coşovei; Premiul II: Victor Vîntu; Menţiuni: Radu Cosaşu. Piese într-un act Menţiuni : Földes Maria, Szász János. Un grup de expozanţi Fosta sală din str. Brezoianu 23-25, în urma amenajărilor făcute, a devenit o galerie permanentă în care, rînd pe rînd, grupuri de artişti vor putea face cunoscute publicului lucrările lor. După ce în cursul lunii mai această galerie s-a inaugurat prin deschiderea expoziţiei de lucrări aparţinînd unor artişti din cenaclul de creaţie plastică din Sibiu — Silvia Porsche şi Hans Herman — de curînd s-a organizat aici o expoziţie a unui grup de pictori bucureşteni. Expoziţia cuprinde tablourile pictorilor Dan Ialomiţeanu, Ion Murariu, Sofica Popescu şi Dimitrie Ştiubei. In majoritatea lor, lucrările pictorilor din grupul care expune în prezent în această sală sînt peisaje, flori şi naturi moarte. Peisajele lui Dan Ialomiţeanu reţin în mod deosebit atenţia vizitatorilor expoziţiei. In peisaje ca „Livadă“, „Pădure la Slănic“ ş.a. se vede o mai mare apropiere de natură, o simţire adîncă şi preocupări mai largi către o sezisare a specificului naţional. Peisajele lui Dan Ialomiţeanu, stăpînite de un sentiment poetic, demonstrează totodată şi o creştere a pictorului către o paletă luminoasă. Lucrările lui Ion Murariu, în cea mai mare parte peisaje din diferite regiuni ale ţării, poartă semnul unor frămîntări creatoare ale căror rezultate, deşi inegale ca realizare artistică, vădesc preocupări mai variate, mai adînci. Se disting prin caracterul lor evocator atît piesaje realizate de pictor la Drăghici-„Prund“, „Gîrla seacă“, „Uliţă de sat“ , cît şi piesajul de la Palatul Pionierilor din Bucureşti, intitulat „Sfîrşit de februarie“. Alături de numeroasele peisaje marine pe care pictorul Dimitrie Ştiubei le-a prezentat în această expoziţie, de remarcat sînt încercările artistului de a realiza compoziţii inspirate din viaţa pescarilor, precum şi dorinţa pictorului de a varia tematica lucrărilor sale cu peisaje cum sînt cele din Mangalia, care se disting prin spontaneitate şi prospeţimea notaţiei. Florile fac subiectul celor mai multe dintre tablourile pictoriţei Sofica Popescu. Unele din lucrările sale, ca de pildă „Colţunaşi“, sînt realizate într-un spirit realist, cu multă simplitate şi sensibilitate, vădind şi o îmbogăţire a cunoştinţelor de meşteşug ale pictoriţei. Numeroase alte lucrări ale sale atrag însă atenţia asupra faptului că artista nu a renunţat în mod definitiv la o copiere naturalistă a obiectelor pe care şi-l propus a le zugrăvi. Este necesar, astfel, ca pictoriţa să nu facă un scop în sine ,din redarea jocului viu al culorilor, din strălucirea paletei sale, din interesul pentru a obţine diferenţieri vizibile în redarea calităţii diferitelor materiale. Aceste cîştiguri de meşteşug vor trebui să servească pictoriţei ca mijloace pentru elaborarea de compoziţii în care să-şi propună cu îndrăzneală rezolvarea unor probleme de creaţie mai grele, compoziţii pe care să nu le socotească a fi doar un simplu mijloc de a varia panourile pe care expune flori şi naturi moarte, aşa cum se întîmplă cu cele din actuala expoziţie. Pictoriţa va trebui să tindă cu tot curajul la trecerea spre o treaptă superioară de realizare a unor lucrări cu conţinut de idei mai bogat. De altfel, expoziţia, în ansamblul ei, reflectă în slabă măsură realităţile noi din patria noastră. Organizarea unor asemenea expoziţii personale şi de grup nu va întîrzia să-şi arate roadele dacă organizatorii lor cît şi artiştii plastici care-şi , vor aduce lucrările în viitoarele expoziţii vor acorda cu precădere atenţie chipului omului nou din ţara noastră şi aspectelor variate ale muncii de construire a socialismului. In acest fel, asemenea expoziţii, prin prezentarea unui mai mare număr de lucrări ale fiecărui artist în parte, vor putea prilejui atît un larg schimb de experienţă creatoare între artiştii expozanţi, cît mai ales vor asigura o lărgire a contactului creatorilor cu publicul, printr-o confruntare mai directă a creaţiei lor cu cerințele maselor largi de vizitatori. Expoziţii de artă plastică în staţiunile de odihnă Una din formele activităţii cultural-artistice care se va desfăşura în acest an în localităţile în care îşi petrec odihna oamenii muncii este şi aceea de prezentare a creaţiei plastice a artiştilor clasici şi contemporani. Intre 1 iulie şi 15 septembrie a.c. Ministerul Culturii împreună cu muzeele de artă din Capitală şi din diferite regiuni ale ţării vor organiza în staţiunile de odihnă numeroase expoziţii, cu teme diferite. Astfel, lucrări ale caricaturiştilor contemporani vor face obiectul expoziţiilor care se vor deschide la Techirghiol, Vasile Roaită, Sîngiorz şi Herculane, prin grija Muzeului de Artă al R.P.R., Muzeului de Artă din Cluj şi Muzeului Regional Timişoara. Lucrări de grafică contemporană vor fi prezentate de Muzeul de Artă al R.P.R., la Eforie, iar în staţiunea Stîna din Vale, Muzeul Regional din Arad se va îngriji de amenajarea unei expoziţii de grafică romînească din secolul al XIX-lea. Opere ale graficienilor sovietici vor alcătui expoziţia din staţiunea Victoria-Oradea, de organizarea căreia se vor ocupa atît Muzeul de Artă al R.P.R. cît şi Muzeul Regional Arad. Frumuseţile Moldovei oglindite în numeroase peisaje alcătuiesc tematica expoziţiei pe care Muzeul de Artă din Iaşi o va deschide la Vatra Dornei, în vreme ce un alt muzeu regional, Muzeul Brukenthal din Sibiu, va prezenta oamenilor muncii veniţi la odihnă în staţiunea Ocna-Sibiului peisaje pitoreşti din regiune. Popularizarea creaţiei a doi dintre înaintaşii artei plastice romîneşti se va realiza prin intermediul expoziţiei de gravuri ale lui Theodor Aman, de organizarea căreia — în localitatea Predeal — se va ocupa Muzeul Theodor Aman din Bucureşti, şi a expoziţiei retrospective Octav Băncilă, pe care o va deschide în staţiunea Slănic-Moldova Muzeul de Artă din Iaşi. Numeroase picturi, acuarele şi reproduceri înfăţişînd imagini din Bucureşti vor fi prezentate de către Muzeul Simu din Capitală în localitatea Olăneşti. Obiecte de artă populară romînească vor alcătui expoziţiile care se vor deschide în alte localităţi de odihnă. Astfel, Muzeul de Artă Populară al R.P.R. se va îngriji de organizarea expoziţiilor de artă populară romînească — ceramică şi covoare — în staţiunile Mamaia şi Sinaia, iar Muzeul Brukenthal va organiza o expoziţie asemănătoare în staţiunea Bazna. H. Dumitrescu Portrete ale fruntaşilor în producţie din regiunea Timişoara decembrie 1954, unde portretul a lipsit din lucrările expuse, predominînd peisajul şi natura moartă. Prin alegerea subiectului, prin grija de a reda cît mai realist pe minunaţii noştri fruntaşi şi inovatori, expoziţia oglindeşte atitudinea nouă a artiştilor, orientarea justă a creaţiei lor spre viaţă, spre oglindirea luptei pe care o duce poporul nostru zi cu zi. Din lucrările expuse remarcăm sculptura executată de Orgonaş Andrei, mecanicul de locomotivă Kupsco Ştefan din Depoul de Locomotive Timişoara, fruntaş în muncă, decorat. Merită a fi menţionate lucrările lui Kovács Romulus, — îndeosebi portretul ţesătoarei fruntaşe Kreutzberger Dalma, de la I.T.L.Lugoj, — cele ale pictorului Dure Diodor, dintre care în mod special atrage atenţia „Sudorul Banu Gheorghe de la Atelierele C.F.R.-Timişoara“, sculptura Inei Popescu „Artista Florica Albu în rolul Ana Lugojana“, ale lui Lehnhard Emil ş.a. Sub posibilităţi s-a prezentat pictorul Zsigmond Atila care nu s-a străduit să studieze şi să redea în lucrarea sa mişcarea cea mai caracteristică din viaţa personajului ales. Acelaşi lucru se poate spune şi despre pictorul Podupni Gali Ana în portretul artistului emerit Gheorghe Damian. In portretul muncitorului Balogh Adalbert, executat de acelaşi pictor, se resimte lipsa studiului atent al caracterului celui portretizat. Gropa Dion (Lugoj) n-a acordat suficientă atenţie chipului fruntaşei Androni Francisco, de la Filatura de Mătase Naturală din Lugoj, nereuşind să pătrundă în viaţa şi munca acesteia. Astfel de lipsuri mai prezintă şi lucrările lui Suhanek Oskar („Portretul fruntaşei în producţie Schmidtmeister E. de la Industria Linei“), ale lui Petriş Terezia. Asemenea lucrări arată că artiştii respectivi nu s-au orientat aşa cum se cuvine către pătrunderea şi redarea elementelor celor mai caracteristice din activitatea celui portretizat. Din expoziţie lipsesc chipurile oamenilor muncii, înaintaţi, din industria grea. Vizitatorul nu întîlneşte chipul nici unui jurnalist, oţelar, laminorist, turnător sau tehnician din cetatea de foc, Reşiţa, nici al unui miner din regiunea Timişoara. De asemenea lipsesc portrete ale oamenilor de ştiinţă care prin activitatea lor creatoare contribuia activ la ridicarea muncii ştiinţifice din regiunea noastră. Cu toate aceste lipsuri, expoziţia reprezintă un eveniment important în viaţa artistică din regiunea Timişoara, oglindind poziţia nouă faţă de viaţă a artiştilor. Credem că o asemenea iniţiativă ar trebui să fie îmbrăţişată şi de alte filiale ale Uniunii Artiştilor Plastici Soare Sava Moga Marius Corespondenty Filiala Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara a organizat de curînd o expoziţie de portrete ale fruntaşilor în producţie. Expoziţia oglindeşte preţuirea artiştilor plastici faţă de cei mai înaintaţi oameni din zilele noastre, inovatori, fruntaşi în producţie, fruntaşi ai recoltelor bogate etc. In total au fost expuse 33 picturi, pasteluri, lucrări grafice şi 9 sculpturi create de un număr de artişti plastici, care au răspuns prin aceasta chemării conducerii filialei. Acţiunea a mai fost organizată şi în scopul unei orientări spre eliminarea golului constatat la expoziţia regională anuală din