Contemporanul, 2018 (Anul 29, nr. 1-12)

2018-11-01 / nr. 11

38 CONTEMPORANUL IDEEA EUROPEANĂ Razvan Theodorescu Cele două Europe Colecţia Istoria mentalităţilor „Nu demult, în aula Academiei Române a avut loc o dezbatere internaţională în centrul căreia se afla un scena­riu de «if history»: ce va fi Europa peste cincizeci de ani? Au intrat în dis­cuţie, fireşte, datele ge­­opolitice ale prezentului şi cele ale unui trecut în care, acum alţi cincizeci de ani, continentul nos­tru era împărţit în două blocuri opuse ideologic, economic, politic şi mili­tar, într-o ipoteză pe care am expus-o cu acel prilej şi care îmi pare şi verosimilă şi atrăgătoare, Europa viitorului va fi din nou divizată după acest moment de iluzorie uni­tate. Absolut iluzorie, pentru că Europa consume­­ristă a Apusului şi Europa ideocratică a Răsăritului sunt realităţi tangibile în fiecare zi, într-o comună-Mircea Blaga Ultima frontieră Colecţia Istoria mentalităţilor „Ideea necesităţii abordării problemati­cii teoriei lecturii ni s-a conturat destul de neclar când încheiam o sumară trecere în revistă a câ­torva teorii pe care le-am considerat a fi la «izvoa­rele aventurii metodolo­gice moderne». Ulterior, extinzând incursiunea la sociologie, teoria ima­ginarului, estetica recep­tării, principiile istoriei contrafactuale şi teoria comunicării (unele abor­date şi în structură de curs universitar), harta teoriei lecturii a devenit mai clară, simultan cu elaborarea unor comentarii privind «starea culturală» a câtorva opere prezen­te în canonul literar românesc, dar şi la un contact mai atent cu mişcarea devenită tot mai haotică a ideilor din realitatea imediată. (...) Şi o ultimă apostilă: Rândurile noastre nu vor învăţa pe nimeni ce, cum şi de ce să citească; dar, poate, un exemplar va ajunge undeva unde să se înţeleagă faptul că, fără o educaţie umanistă încă de pe prima treaptă a şcolii şi fără crearea unui larg climat cultural marcat de simţul calităţii vieţii in­telectuale, stingerea „omului cultural” ne va duce către o postistorie sinonimă cu preistoria.” Mircea Blaga Răzvan Theodorescu CELE DOUĂ EUROPE Eveniment C­ontemporanul şi Ideea Europeană a participat la Târgul Internaţional Gaudeamus - Cartea de învăţătură. Această ediţie - cu numărul 25 a Târ­gului Internaţional Gaudeamus, organizat de Ra­dio România - a avut loc între 14 şi 18 noiembrie 2018 şi a fost cu totul specială date fiind cele câteva aniversări: Centenarul Marii Uniri şi al Primului Război Mondial, 90 de ani de Radio România, 25 de ediţii ale Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, 15 ani de când a luat fiinţă Editura Ideea Europeană, brandul Ideea Europea­nă apropiindu-se de Centenar (1919-2019). Tema centrală a acestei ediţii - Centenar Ro­mânia - va fi ilustrată prin intermediul unui stand amenajat şi gestionat de Ministerul Culturii şi Iden­tităţii Naţionale, Primăria Municipiului Bucureşti, prin Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Ra­dio România, şi printr-un program de evenimente speciale, dedicate acestui moment istoric. Preşedin­tele de onoare al ediţiei a fost acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. La standul Editurilor Contemporanul şi Ide­ea Europeană, între sute de titluri semnate de mari scriitori ai lumii şi ai României, iubitorii de carte au avut posibilitatea să-şi îmbogăţească biblioteca cu titluri noi - editate cu prilejul aceste ediţii aniversa­re - bucurându-se de autografele scriitorilor români. Dana Oprica Fragmente de cer Editura Ideea Europeană Colecţia Istoria mentalităţilor „Sunt convinsă că, în gând sau vădit, ro­mânii, oriunde s-ar afla, recunosc matricea, cele şase acorduri pe care se împletesc capodopere. Şi fie tâmplar care înfru­museţează case, fie in­stalator care face artifi­cii tehnice, fie zidar care îşi lasă sudoarea pentru trăinicia construcţiei, fie orice bucătar, ospă­tar, îngrijitor, ale căror nume se pierd, toţi ştiu că muntele munte se zice, iarba iarbă se spu­ne, izvorul izvorăşte, viaţa se trăieşte. Românii rămaşi în ţară întind mâini sigure şi solide celorlalţi români care, pe cărări neumblate, poartă în suflete roşul din nesfârşitele livezi, galbe­nul încărcat al holdelor de grâu şi albastrul neînti­nat al cerului.” Dana Oprica tate unde zona monedei euro cunoaşte o criză fără precedent - care merge până la ameninţări de ex­cludere a unor ţări -, unde spaţiul Schengen devine restrictiv pentru raţiuni aparent bine întemeiate şi unde par a fi tot mai actuale cuvintele lui Paul Valéry de acum aproape un secol: „Europa este, în realitate, o mică peninsulă a continentului asiatic”. Razvan Theodorescu Nicolae Breban Singura cale Colecţia Roman „Am o carte, tot un roman, încă nepublicat, care se petrece în ace­eaşi perioadă [stalinistă - n.n.], unde am tentat o interesantă experienţă: să-mi folosesc elemen­te ale propriei biografii, din aceiaşi ani, cincizeci, dar... modificând enorm datele şi traseul eroului principal. Epoca teribilă a acelor ani conţine, cred eu, un material epic şi uman extraordinar de interesant şi de bogat, tratat azi de unii comen­tatori în fugă, polemic şi nu rareori în necunoştinţă de cauză. Nu numai noi, tinerii intelectuali, am fost aruncaţi de istorie în­­tr-un cazan aprins şi turbulent, dar întreaga socie­tate românească, ocupată de tancurile eliberatoare sovietice, a fost pusă, cu forţa, în faţa unor aşa-zise noi valori şi împinsă să-şi nege şi să-şi calomnie­ze trecutul, tradiţia şi întemeietorii. Astfel de crize şi taifunuri istorice pot, uneori, să ne arate o altă faţă a neamului, a comunităţii noastre, cu atât mai mult cu cât în acei ani, ba chiar şi în acele decenii, noi, românii, am avut senzaţia de a fi fost uitaţi sau părăsiţi de vechii noştri aliaţi care ne-au fost mo­del în timp şi ne-au ajutat să ne constituim într-un stat structurat pe principii democrate. Franţa în primul rând, care, după cum ştim, a avut şi ea de luptat, mai ales în anul '68, cu revolte şi contestaţii ale tinerilor, nu puţini dintre ei sub flamura radi­­cal-anarhistă a unui filosof de talia lui J. P. Sartre.” Nicolae Breban Theodor Codreanu Basarabia eminesciană Colecţia Istoria mentalităţilor „Această nouă car­te despre Eminescu s-a născut dintr-un studiu de mai mici dimensiuni, publicat în 2012 în revis­ta Limba Română de la Chişinău, fiind prileju­it de împlinirea a două veacuri de la raptul Ba­sarabiei petrecut în anul 1812. La p relectură, cu travaliu sporitor, numă­rul paginilor s-a mul­tiplicat, încât studiul a fost extins la cartea de faţă, devenind a opta, din cele douăsprezece închinate fenomenului Eminescu, din 1984 până azi. Ediţia a doua este substanţial adăugită faţă de cea din 2013, inclusiv cu nu mai puţin de cinci capitole noi: Apendice isto­riografie la «cazul Stere», întâlnire ontologică: Emi­nescu şi Stere, Basarabia şi arheul românesc, Resu­recţia identitară a Basarabiei, Timp şi exil. Fireşte, atenţia se concentrează asupra viziunii eminesci­ene privitoare la destinul acestei provincii româ­neşti, viziune care îmbină, cu o pătrundere demnă de o minte genială, elementele istoriografice cu cele ale filosofiei, dreptului, politicii, moralei, toate în strânsă corelaţie cu ceea ce am numit, într-o carte anterioară, ontologia arheităţii. Totuşi, titlul Basa­rabia eminesciană mi-a impus trecerea dincolo de referinţa strict exegetică, urmărind spiritul abordă­rii eminesciene la destinul ulterior al provinciei im­posibil de rupt de cel al României posteminesciene.” Theodor Codreanu FRAGMENTE DE CER Contemporanul şi Ideea Europeană la Târgul Internaţional Gaudeamus în Anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018) Dana Oprica Anul XXIX ♦ Nr. 11 (800) ♦ 2018 Aura Christi Casa din întuneric Ediţia a II-a revăzută Colecţia Seria de autor Aura Christi „Romanul e capti­vant, bine scris, în ciuda unor efuziuni retorice prea lungi pe alocuri, care puteau fi scurtate. Pe de altă parte, e un text elaborat de un căr­turar, cu lecturi din Sc­hopenhauer, Nietzsche, Jung sau Dostoievsky făcute în profunzime, te­meinic. In consecinţă, e un roman în care simbo­lurile apar la tot pasul, încifrate în text, în tehni­ca unui modernism her­meneutic care nu poate fi scos din ecuaţie (...). Strict tehnic, ne aflăm în faţa unui Bildun­gsroman construit pe un scenariu clasic, de iniţi­ere: tânărul Matei (toate numele sunt luate din Biblie...) interiorizează sfâşietor, dramatic moartea prematură a tatălui său, David, pierdut într-un ac­cident de maşină pe Valea Oltului, se află în conflict deschis cu mama sa, Riri, femeie pragmatică, dar intrată în faza unui deficit de căldură umană, mas­cată prin nervozitate, şi îşi fixează întreaga afecţi­une pe fiinţa compensativă a bunicului, Grig, mort şi el spre sfârşitul romanului, şi pe aceea a profeso­rului universitar Semion Buda, stilat, elevat, aris­tocratic, un concitadin de ocazie şi «tată-surogat», căruia, în cele din urmă, protagonistul romanului îi datorează relansarea intelectuală - viitor student în filosofie - şi formarea literară, ca romancier, ta­lentul compensativ al scrisului descoperindu-şi-l oarecum fără premeditare sau îndemnuri din afară, ca pe o efervescenţă internă a propriei sale fiinţe.” Ştefan Borbély „Personalitate complexă, «accentuată» (după psihometria culturală modernă), Aura Christi este, între scriitoarele contemporane, o veritabilă «singu­laritate canonică», la nivelul individualităţii artisti-

Next