Cotidianul, iulie 1995 (Anul 5, nr. 151-176)

1995-07-01 / nr. 151

TIDIANUL B. C.u. „M. : |V­I­ESCU ”*— ^ ^ ^ m T~ 122' fee <ui ö Ui&9ty SÂMBĂTĂ-DUMINICĂ • 1­2 IULIE 1995 “André Citroen” e cel mai ciudat parc francez Jurnal de călătorie Țraiul într-un oraș poate fi o experiență claustrofobă. De aceea, locurile cu verdeață sunt extrem de căutate. Parisul este una dintre capi­talele lumii care stă foarte bine în materie de... spații verzi. De la cla­sicele grădini cu trandafiri, cu iarbă foarte verde și garduri vii impecabil tăiate, la... stilul modern, în acest sens, parcul André Citroen, situat pe malul Senei, la vest de Paris, este o­ bijuterie. A devenit locul predilect de recreere al parizienilor și pentru că se află la trei ore distanță cu mașina. Parcul se întinde pe 13 ha și este amplasat pe locul unde se afla Fabrica de mașini Citroen. Amenajarea acestuia a costat 66 milioane de franci, iar inaugurarea a avut loc în februarie anul trecut. Deosebit este faptul că râul este integrat în design. O serie de canale au fost constru­ite în fiecare secțiune a parcului. Peste tot sunt fântâni arteziene. Arhitectura e mai degrabă severă, cu structuri rectangulare din piatră și ciment. Două sere imense sunt amplasate în mijloc. Una dintre ele e o mică “plantație” de pomi tropi­cali, cealaltă, o colecție de plante exotice. între cele două sere se află cea mai spectaculoasă fântână arteziană din câte am văzut, 120 de jeturi de apă, care pornesc din asfal­tul aleii și care ating o înălțime de șase metri. Dintr-o dată, jeturile scad și dispar parcă în pământ și, înainte de a-ți trage răsuflarea, o nouă “erupție” de apă pornește. Puțin mai departe se află șase grădini dreptunghiulare, separate prin niște rampe de beton. Fiecare aranjament e diferit și arată ca o mică bijuterie de plante. Nu se aseamănă cu nici un alt parc pe care l-am văzut. Pentru că fiecare grădină este astfel gândită încât să aibă o culoare dominantă: albastru, verde, portocaliu, roșu, auriu și argintiu. Parcul este superb luminat și noaptea. Jocurile de apă nu se opresc, iar reflectoarele le fac să pară misterioase și un pic... extrate­restre. Dacă ajungeți vreodată în Franța, merită să-l vizitați. Matei Dobrescu Care sunt secretele somnului (II) Terapie Terapia somnului trece, înainte de toate, prin respectarea unei bune igiene de viață: • dormitul într-o cameră în care este­­ liniște și care este bine aerisită; • culcatul și sculatul la ore fixe; nu ră­mâneți în pas în caz că nu puteți adormi, ci sculați-vă, citiți puțin, stați puțin la aer sau faceți o baie caldă cu uleiuri esențiale. • calmante (câteva picături de ulei de lavandă într-o baie caldă în care rămâneți 20-30 minute, cufundați până la gât, rela­­­xează foarte bine). Evitați alcoolul, tutunul și cafeaua: înlocuiți-le cu ceaiuri din plante. Valeriana O plantă foarte des folosită pentru a combate tulburările somnului este valeri­ana, care ar putea fi foarte bine numită “Planta celor o mie și una de nopți”. Rădăcina de valeriană conține un ulei esențial și substanțe volatile cu o acțiune sedati­vă foarte apreciată. Valeriana se folosește cu succes în tulburări ale somnu­lui, anxietate și angoasă, fără ca să dea obișnuință sau somnolență în timpul zilei. Adăugată la tratamentul clasic, ea ame­liorează viața cotidiană a persoanelor bol­nave de epilepsie, contribuind la prevenirea crizelor. în timpul curelor de dezintoxicare tabagică, valeriana scade starea de nervozi­tate și angoasă legată de întreruperea fumatului. Indicații: • insomnie, dezintoxicare tabagică, anxietate, angoasă, supliment la tratamen­tul clasic al epilepticilor. Mod de folosire: • Pulbere 1­2 gr în 24 ore sau infuzie de 3 gr la litru la o linguriță de rădăcină mărunțită la un sfert de litru de apă clo­cotită­, din care se bea 1 ceașcă în cursul zilei și 1 ceașcă seara la culcare. Tinctura de valeriană: 20 gr rădăcină la 100 ml alcool alb de 70 grade se lasă la macerat 8 zile și se iau 10-15 picături, de 3 ori pe zi. Valeriana intră în compoziția ceaiurilor și medicamentelor din plante (care se vând în farmacii) cu efect calmant sau sedativ. Ceaiul calmant este antispasmodic și sedativ cardiovascular, datorită principiilor active din plantele care îl compun. Mod de preparare: • într-un vas cu 250 ml apă în clocot se pune 1 lingură din amestecul de plante, se ia de pe foc și se lasă acoperit 10-15 minu­te, după care se strecoară și se îndulcește după gust. Se bea câte un ceai, la nevoie, pentru liniștirea nervilor. Ceaiul sedativ acționează asupra întregului sistem nervos, căruia îi scade excitabilitatea, fiind indicat mai ales în cazurile de insomnie. Mod de preparare: este același ca la ceaiul calmant. Se bea la nevoie câte un ceai cald, de preferință seara la culcare. In caz de insomnie rebelă se va bea încă un ceai pe parcursul după-amiezei. Medicamentele pe bază de plante indi­cate în caz de tulburări ale somnului sunt: Extraveralul și Ședocalmul. Ele se admi­nistrează la recomandarea și sub suprave­gherea unui medic. Somn ușor! L. Angheluță Ce-ar fi să faceți... O salată de ton Pentru 4 persoane: 200 gr ton din con­servă, 2 ouă fierte tari, 200 gr roșii, 50 gr ceapă tocată, 1 castravete, 1 linguriță muștar, una de lapte și 2 de pătrunjel tocat, sare, piper, frunze de salată, mărar tocat. Albușul de la ouă se toacă mărunt. Gălbenușurile se strivesc bine cu furculița și se amestecă împreună cu muștar, mă­rar, pătrunjel, sare, piper, ceapă. Se adau­gă laptele și se bate foarte bine. Carnea de la pește se scurge bine, se mărunțește și se amestecă cu castravetele tăiat cubulețe și se amestecă bine cu sosul. Se tapetează o farfurie cu frunze de salată, se pune peștele în mijloc și se garnisește cu felii de roșii. Se presară totul cu albușul tocat. Se servește foarte rece. (L. Angheluță) Q8g_____ CUPRA ECIMULUI PAGINA 2 Darul de nuntă Gicuța își amintea și era când îi vânduse biletul de Loto lui Stan. Era șapte seara și ea nu mai putea de căldură, își făcea vânt cu poalele rochiei și stătea cu ochii pe ușa de la intrare, să nu intre careva. Când îi văzuse pe Stan și pe Lăzărel nu se oprise. Cu Lăzărel fusese în vorbă doi ani, îi plăcea de el că dansa cu figuri și n-o pipăia de față cu lumea. Era manierat, se spreia cu Roxona, dar nu era băiat cu viitor. Avea o meserie curată­­ tâmplar, și câștiga bine, însă când dansa cu el la Casa de Cultură, Gicuța visa la un bărbat care s-o ia de aici din oraș, s-o ducă la București sau măcar la Constanța. De intelectuali se ferea: fumuri, pre­tenții și bani puțini. Nici cu Miner al ei nu făcuse o alegere prea deșteaptă, dar era el șef peste poliția din oraș? Și la următoarea avansare, că trebuia să-l facă maior, poate-l punea șef de circă în București, să-și încarce și ea mobila în TIR ca Virginia, nevasta deputatului, că ajunsese doamna ministru, urîta și chioara. Dar parcă ea rămăsese Gicuța? Până și Lăzărel îi zicea doamna Comnescu de față cu alții. El tot tâm­plar era, făcea mobilă de lux și juca la Loto de dragul ei. Venea s-o vadă aici la agenție. Nu mai mirosea a­lexona, ci o transpirație și a rumeguș, câteodată avea un danf de bere, dar se făcuse un bărbat, de întorceau capul toate femeile din oraș după el, își deschisese atelierul lui, nu lucra decât la comandă și mobila făcută de el ajungea la românii bogați din străinătate, în timp ce Minei tremura de frica ălora mai mari decât el și le cam bea acasă de unul singur, Lazăr făcea tot ce voia. Chefuia pe față, până diminea­ță, la restaurantul din centru. Când avea de trimis un transport de mobi­lă în port la Constanța, se ducea și el acolo, să se întindă cu vreo curviș­­tină. Nu se însurase și când îl vedea în agenție Gica parcă auzea muzica după care dansaseră demult și-i sim­țea palmele cu care o ținea de umăr și de spate. Când începeau să trans­pire, degetele lui parcă îi pătrundeau în piele și­ o curentau de nu mai știa de ea. Și el, în loc s-o ia de-acolo, s-o ducă undeva ca să-i scoată din cap băieții cu viitor, voia s-o ame­țească doar cu figurile lui de dans. Când văzu că nu era singur, își ridică și mai sus poalele rochiei. Născuse doi copii și făcuse cinci avorturi. Toate astea numai cu Minei, care o chinuise în noaptea nunții ca pe o femeie de stradă. Și ea stătuse ca la interogatoriu. Lazăr o făcea să se simtă ca și cum nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat. Ea îi dădea un bilet de Loto pregătit pen­tru el. Era un bilet cu numerele lor norocoase amestecate. îl completa la fel de fiecare dată. O combinație O povestire pe săptămână de &0&tc;t*t *zeod#ie&ccc nefericită de numere care altfel le aduseseră noroc și ei și lui. Sau cel puțin nu se puteau plânge nici el nici ea. Stan, pe care Lazăr îl adusese cu el în agenție, era chelner la grădina de lângă atelierul lui de tâmplărie. Făcuse pușcărie pe vremuri. Era mic, unsuros și de-abia se ținea pe picioare. Lazăr era și el amețit. Nu se uita la ea. Vorbea cu piticul de la cârciumă. Unde era mai bine să facă masa? în centru sau în grădina câr­ciumii? Restaurantul din centru era bun iarna, nu acum, pe căldurile astea. Grădina însă, dacă se nimerea o zi cu ploaie, îi strica toată petre­cerea,­­ întindem un cort, domnu’ Lazăr. Vă facem o nuntă ca la americani. Serviciul lux, punem orchestră, un deget nu mișcați, îl aducem pe Dan Spătaru să cânte pentru dumnea­voastră. Gica dădu drumul poalelor rochiei. Se întinse câte un bilet gata completat. Piticului îi dădu combi­nația norocoasă a ei și a lui Lazăr. Unsurosul dădu să-i sărute mâna, ca să se pună bine cu Minei. Lazăr își luă biletul fără să se uite la ea, în loc să-i spună că se însoară, îl adu­sese pe nenorocitul ăsta de Stan după el! Și nici măcar nu se uitase că ea îi schimbase biletul. Nunta lui Lazăr a avut loc duminică, fără masă la restaurant. Petrecerea s-a ținut la Constanța. Pentru el s-a deschis Primăria duminică, să-și facă cununia civilă, numai după aia a plecat la Constanța, cu o liotă de mașini. Lazăr luase o fată cu 15 ani mai tânără decât el, o machidoanca urîțică, dar care îi aducea o zestre de 100 de milioane bani gheață. Gica n-ar fi avut nimic împotrivă ca Lazăr să se însoare, dar o scotea din minți că găsise o fată mai tânără ca ea și cu o zestre atât de mare, îl zgândări pe Minei, să se ocupe de averea machidoancăi. Nu găsi bine momentul. Minei o luă la palme și o amenință că dacă se gândește la tâm­plarul ei divorțează. Noaptea târziu, la ora când se anunțau la radio numerele câștigătoare la Loto, Gica se retrase în bucătărie să le asculte. Ieși de acolo pe jumătate înnebunită. Numerele norocoase pe care le scrisese ea pe biletul pentru Lazăr fuseseră extrase din urnă la rând. Câștigul era de 600 de milioane. Măcar să-i fi dat lui biletul! Și să-i zică că ăsta era cadoul ei... îl îmbogățise pe piticul ăla nenorocit! Cu mâna ei! Pe pușcăriașul și bețivul de Stan! Pe asta care dormea în magazia cârciumii și zicea lumea că-și făcea pofta cu nebuna de Curtize. Când ajunse pe stradă și-și auzi tocurile ciocănind iute asfaltul mai auzi și o locomotivă șuierând în gară. Era acceleratul de Constanța, ce bătaie de joc! Totul era o bătaie de joc! Cine pusese la cale toată infecția asta!? Făcuse și ea liceul, se măritase fată mare, nu-l înșelase niciodată pe Minei. Cu ce se ale­sese? Cu însurătoarea lui Lăzărel? Și cu norocul ei căzut pe mâna piticu­lui? Când intră pe străduța cârciumii își rări pașii. Trase cu urechea. Se auzeau strigăte de bețivani. O luă prin spatele atelierului lui Lazăr și se lipi de gardul de șipci al cârciumii. Nu erau ocupate decât două mese. Piticul stătea de unul singur la altă masă. Bârâia din cap ori de somn ori de beție, dar sigur nu aflase. Altfel ce bairam ar fi fost în cârciumă! Dar dacă știa și făcea pe prostul? Câte șmecherii și prefăcătorii nu învață ăștia în pușcărie! Ar fi vrut să se ducă la el, să-l caute în buzunare cu forța și să-i ia biletul înapoi, îi venea să dea o fugă acasă și să-l trezească pe Minei. Dar ce să-i spună­­ că bile­tul lui Stan ieșise câștigător? De când era ăsta un delict? Il pândi pe Stan până-l văzu că-i trimite acasă pe clienții de la cele două mese. Se duse să-l aștepte la intrarea în maga­zie. Nu era nici două noaptea când s-a întors acasă, își scosese pantofii din picioare, să nu facă zgomot pe stradă, își vârîse biletul în sutien. Piticul era atât de beat, încât o luase drept nebuna lui. îi venise să-l strângă de gât după ce-l lăsase dor­mind pe punciul unde-și făcuse men­drele cu ea. Dar cu 600 de milioane în sutien nu-i mai păsa de nimic. Nu mai avea nevoie nici de Lazăr cu țânțăroaica lui. S-o păstreze Lăzărel, cu zestrea ei cu tot. Și domnul Minei putea să rămână liniștit aici în oraș, să-ș­i aștepte avansarea. Când s-a văzut în casă, Gica s-a dus în bucătărie. Biletul se umezise, îl întinse pe masă și-l netezi ușor cu vârfurile degetelor. Când se uită însă la numerele încercuite descoperi că nu era biletul cu numerele noro­coase. Se așeză pe podea scârbită. Ce­­ avea cu ea viața asta? încercă să se gândească la bucuria pe care i-o făcuse lui Lazăr cu darul ei de nuntă, dar nu izbuti. Plânse puțin, apoi se duse în baie. Ar fi vrut să facă duș, se mulțumi cu o șuviță de apă pe care o lăsă să se prelingă fără zgo­mot în cadă. După ce se spălă se duse în ca­mera copiilor. Se întinse în pat lângă cel mic. Nu-i era somn. Se simțea mică și neputincioasă și tot gândin­­du-se la asta reuși să adoarmă. La fel ca în ultimii patru ani, și de această dată, Fundația ARC, al cărei președinte este doamna Christine Valmy, organizează în colaborare cu Ambasada Americană, sărbătorirea ZILEI INDE­PENDENȚEI STATELOR UNITE ALE AMERICII (4 iulie), duminică 2 iulie, ora 11.00, în Cișmigiu. La festivitate vor participa membrii conducători ai Comitetului Româno- American, reprezentanți ai Ambasadei SUA la București, precum și reprezen­tanți ai Guvernului și Primăriei București. Programul muzical va fi susținut de USAF BAND OF THE PACIFIC, for­mația de muzică a Forțelor Aeriene Americane, înființată cu 51 de ani în urmă, care a repurtat importante succese în Statele Unite, precum și de Fanfara Armatei Române. Ca semn al prieteniei, cele două for­mații vor interpreta împreună câteva melodii. Sponsorii acestei festivități sunt firmele: Coca-Cola, American Pop Corn, Skip, Panipat care vor oferi participanților la festivitate, gratuit, podusele firmelor lor. Cu sprijinul Primăriei Bucureștiului, Cișmigiul va fi decorat sărbătorește, la intrarea în parc fiind arborate drapelul României și cel al Statelor Unite. Copiilor li se vor oferi stegulețe americane. Toți cei care doresc să petreacă momente plăcute ieșind pentru puțin timp din viața cotidiană sunt așteptați să vină duminică 2 iulie ora 11.00 în Cișmigiu. fu&for­m/mt ...la sărbătorirea Zilei Independenței Statelor Unite ale Americii 4 BRIDGE Când parizienii amatori de mondenitate și sport vor reveni din itinerarele vacanței, atracția lor va fi din nou liziera parcului Bois de Boulogne, acolo unde la începutul verii își dădeau întâlnire cu așii tenisului, pe terenurile Roland Garros. De cealaltă parte a pădurii, în elegantul cartier Neuilly, se află fieful campionilor de bridge, iar toamna este anotimpul lor. Intrând la Maison du Bridge poți vedea, printre alții, pe Paul Chemla, Georges Zontzeff, Toto Kass sau Patrice Piganeau. Iată-l pe acesta din urmă (ca Sud) în focul disputării unei dlone din ultima ediție a campionatului pe echipe al Franței. Licitația. Poate că Piganeau, văzând la “mort” cartea ce i-o oferea partenerul său, era în drept să regrete că a trecut peste barajul adversarilor și nu i-a lăsat pe ei să joace, bineînțeles contrați. Totul depindea acum de repartiția careurilor și numai astfel se putea încerca realizarea contra­ctului. în consecință, el a tăiat A­A cu care West de­butase și a tras asul său de atu, pentru control. Apoi, a tăiat o treflă jos, cupă în PICADOR propune o donă pe săptămână mână și din nou treflă. Pleacă de la mort cu ♦­3 și Est, în dilemă, se decide pentru nouar. Foarte bine, se ia cu asul și pentru a treia oară urmează tai de treflă și de cupă. Acum (la mare inspirație!) Sud joa­că ♦ 8 spre decor și Estul trebuie să acopere cu valetul. Dar, oroare! El rămâne cu damă și sesar în “furculița” mortului, rege-șeptar. Piganeau, în extazul galeriei, are picul șlem de pici făcut, întrebare: dacă la primul tur de care Est punea 5-ul? Atunci, iar în extrem “suspense”, Sud juca 8-ul, păcălindu-și cu brio adversarii. O­D­V 9­6­5 *984 Sud Vest Nord Est 1A contra 4v pas pas 5a 5a pas pas 6a pas 6a­s­a pas pas pas

Next