Cotidianul, aprilie 2002 (Anul 12, nr. 76-101)

2002-04-16 / nr. 89

marți, 16 aprilie 2002 evenimente în top La 12 ani de la moartea lui Nicolae Ceausescu ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ România redevine mesager în Orientul Mijlociu Țara noastră a fost solicitată de Israel pentru a transmite Siriei să intervină pentru a pune capăt atacurilor Hezbollah asupra graniței israeliene din nord România a jucat rolul de inter­mediar între Israel și Siria, țara noastră aflându-se pe lista mai multor state cărora autoritățile de la Ierusalim le-au solicitat să trans­mită un mesaj regimului de la Damasc, de a stăvili acțiunile violente ale mișcării Hezbollah de la granița israeliano-libaneză. In­formația a fost dezvăluită ieri, într-o conferință de presă, de către ambasadorul israelian la București, Sandu Mazor. „Câteva țări, printre care și România, au fost rugate să aducă la cunoștința sirienilor, care, ca și Iranul, sunt patronii acestei mișcări, dorința Israelului de a fi stăpânite aceste acțiuni", a de­clarat Mazor, în referire la gruparea Hezbollah care și-a reluat atacurile asupra graniței de nord a Israe­lului, imediat după începerea in­cursiunilor armatei israeliene în teritoriile palestiniene. Deși Israelul s-a retras, în mai 2000, din sudul Libanului, baza de acțiune a milițiile libaneze șiite pro­­iraniene, Hezbollah-ul atacă aproa­pe zilnic zonele de la granița de nord a Israelului, a precizat Mazor, care a subliniat că țara sa dorește încetarea acestor provocări din partea grupării proiraniene și încearcă să evite escaladarea violențelor la granița cu Libanul, a adăugat acesta. Apelul lansat către Siria nu este întâmplător, în condițiile în care statul libanez se află, de zeci de ani, sub influența politică a Da­mascului, care a patronat atât regimurile de la Beirut, cât și milițiile extremiste Hezbollah ce au acționat împotriva prezenței isra­eliene în Libanul de Sud. După aproape două decenii, armata israeliană s-a retras în vara lui 2000, în urma deciziei premierul israelian din acea vreme, Ehud Barak, retragere salutată de în­treaga lume, dar și de majoritatea israelienilor, nemulțumiți de prețul prea mare, ca număr de vieți, plătit în războiul de gherilă din sudul Libanului. Răspuns „pozitiv“ Ambasadorul israelian a relevat totodată faptul că, în această chestiune, a luat personal legătura cu președintele Ion Iliescu și că știe că „premierul și ministrul de Externe români au făcut pașii necesari pentru ca doleanțele israeliene să ajungă la destinatar“, întrebat dacă partea israeliană a primit vreun răspuns din partea Siriei, prin intermediul autorităților române, Mazor a precizat, fără a oferi însă detalii, că „feed-back-ul transmis de Ministerul român de Externe chiar săptămâna trecută poate fi apreciat drept pozitiv". Sandu Mazor a subliniat, cu aceeași ocazie, că „Guvernul Ro­mâniei și Președinția au dat dovadă de aceeași politică echil­ibrată cu care au obișnuit partea israeliană și pe care aceasta o apreciază", făcând astfel referire la poziția exprimată de România în legătură cu situația din Israel și teritoriile palestiniene, și cu dis­ponibilitatea arătată pentru a juca un rol în soluționarea crizei din Orientul Mijlociu. Ambasadorul israelian a remarcat de altfel această disponibilitate a României de a-și oferi bunele oficii, dacă Israelul îi va solicita aportul, pentru a ajuta la aplanarea conflictului israeliano-arab. „Autoritățile româ­ne mi-au adus la cunoștință faptul că sunt dispuse să-și ofere bunele oficii, dacă Israelul o va dori", a declarat Mazor, relevând că pro­punerea din partea autorităților române i-a fost prezentată săptă­mâna trecută la Ministerul român de Externe. Potrivit unor surse diplomatice de la București, care au dorit să-și păstreze anonimatul, această so­licitare a fost făcută în urmă cu două săptămâni imediat după începerea incursiunilor militare israeliene în teritoriile palestiniene și reizbucnirea atacurilor Hezbollah la granița de nord a Israelului, ca o nouă provocare pentru Guvernul Sharon. Aceleași surse spun că răspunsul Siriei a sosit imediat și că totodată s-a putut constata o diminuare a acțiunilor Hezbollah. Amenințarea deschiderii unui nou front Această situație nu a durat însă prea mult, mișcarea șiită reluând atacurile, caracterizate de secre­tarul de stat al SUA, Colin Powell, drept o amenințare pentru întreaga regiune. Powell a sosit ieri la Beirut, în continuarea turneului său în Orientul Mijlociu, a cerut încetarea imediată a confruntărilor, de­ la granița libanezo-israeliană. „SUA rămân preocupate de violențele care continuă de o parte și de alta a liniei albastre trasate de ONU după retragerea israeliană din Libanul de Sud, în mai 2000, a subliniat șeful diplomației ame­ricane. Pentru Powell, care ur­mează să se deplaseze la Damasc, „situația de la frontieră ar putea duce la extinderea conflictului în regiune". De la 30 martie, gruparea libaneză Hezbollah a atacat aproape în fiecare zi, cu intensitate diferită, pozițiile armatei israeliene din sectorul fermelor Shebaa, cucerit de Israel în Siria, în 1967, și revendicat de Beirut. Aceste atacuri au stârnit temeri în legătură cu eventualitatea deschiderii unui al doilea front la granița de nord a Israelului și extinderea conflictului palestiniano-israelian în Siria și Liban. Gabriela MANEA Cornel Codiță, analist politic „Nu este de mirare că României îi este solicitat să se implice, știute fiind bunele relații cu Israelul. România este un actor important și poate contribui la căutarea unei soluții în zonă. Credibilitatea diplomației românești în Orientul Mijlociu se menține intactă, iar această credibilitate este un punct pozitiv, care contează în eforturile de integrare." Soarta spațiilor duty-free (fără taxe) de la Aeroportul Otopeni rămâne în continuare incertă în condițiile în care licitația orga­nizată ieri pentru închirirea acestor spații a fost anulată. Din­tre cele zece firme care au cum­părat caietul de sarcini, numai una singură s-a prezentat ieri cu documentația necesară participă­rii la licitație. în aceste condiții, reprezentanții Ministerului Lucră­rilor Publice, Transporturilor și Lo­cuinței (MLPTL) și cei ai Adminis­trației Aeroportului Otopeni (AIEO) au considerat că nu sunt în­deplinite prevederile legale pri­vind concurența și au decis amânarea licitației la o dată care va fi anunțată ulterior. Repre­zentanții câtorva dintre cele nouă firme care nu au participat la licitație spun că motivul absenței lor îl consituie prevederile din caietul de sarcini. Astfel, firmele care doreau să participe la licitație ar fi trebuit să depună o garanție de participare de 750.000 de dolari, precum și o garanție de punere în execuție de patru milioane de dolari, în special această ultimă sumă a fost considerată cu mult prea mare față de posibilitățile acestor firme, în același timp, chiria minimă prevăzută în caietul de sarcini a fost percepută de către repre­zentanții acestor firme ca fiind mult prea ridicată; în aceste condiții, singura competitoare a rămas firma care a exploatat până de curând spațiile duty-free de la Otopeni, Eastern Duty Free (EDF), între această societate și RIRO a existat un contract de închiriere la a cărui expirare a izbucnit un întreg scandal. EDF a dorit con­tinuarea înțelegerii în aceiași termeni, însă ministrul Trans­porturilor, Miron Mitrea, s-a opus și a anunțat scoaterea la licitație a spațiilor duty-free. De la afaceri la antisemitism Reacția celor de la EDF a fost una extrem de rapidă și în același timp dură. Refuzul Administrației Aeroportului de a continua con­tractul a fost categorisit drept un act antisemit de către repre­zentanții EDF, în condițiile în care aceștia sunt israelieni. Astfel, redacțiile ziarelor, numeroase organismele internaționale, ca și o parte a ambasadelor României din străinătate au fost bombar­date cu comunicate referitoare la discriminarea practicată de repre­zentanții MLPTL și ai Adminis­trației AIRO. Legătura dintre antisemitism și decizia AIRO de a nu mai continua contractul este prezentată făcându-se compara­ția dintre un document al Administrației și ideologia nazistă. Astfel, fraza „societatea noastră, care este în esența sa statul român, nu poate fi obligată la susținerea unei societăți-căpușă, așa cum pare a fi reclamanta, care se încăpățânează să tră­iască fixată pe organismul nostru, ca orice parazit care profită de corpul gazdei", dintr-un docu­ment al AIRO remis unui tribunal, este comparată cu afirmația lui Adolf Hitler din cartea de căpătâi a nazismului, „Mein Kampf", potrivit căruia „sfârșitul este nu numai sfârșitul libertății națiunilor asupriți de evrei, dar și sfârșitul unui parazit al națiunilor. După moartea victimei sale, vampirul moare, mai devreme sau mai târziu, de asemenea", în ciuda presiunii legate de aceste com­parații, licitația fost în cele din urmă organizată. Totuși, repre­zentanții firmelor care au cum­părat caietul de sarcini dar, nu au participat la licitație spun că totul a fost făcut pentru a servi intersele același firme, EDF, în sprijinul acestor afirmații vine și faptul că, în ciuda declarațiilor reprezentan­tului firmei, Maximiliano Katz, care a spus că licitația organizată de MLPTL a fost o ilegalitate, EDF a fost singura firmă care a participat la licitație. „Firma noastră a depus, însă, toată documentația nece­sară pentru a participa la licitație, tocmai pentru a vedea care este modalitatea de desfășurare a acesteia", a continuat Katz. Acesta susține că ilegalitatea licitației constă în faptul că spațiile duty-free în cauză se află într-un litigiu. Secretarul de stat din MLPTL, Ion Șelaru, ne-a declarat însă că au fost respectate toate prevederile legale pentru orga­nizarea licitației". Credeți că la toată presiunea pe care au făcut­­o ne-am fi permis să ne jucăm cu astfel de lucruri? Noi așteptăm ca la viitoarea licitație să participe mai multe firme", a mai spus oficialul MLPTL. Acesta susține că nu va fi modificat caietul de sarcini al licitației. Surse din același minister presupun în a­­celași timp că neparticiparea celorlalte nouă firme reprezintă, de fapt, o stratagemă a celor de la EDF. (Costin ILIE) Pentru că nu a existat decât un ofertant Licitația pentru spațiile duty-free de la Otopeni a fost amânată Reprezentanții EDF, singura firmă participantă, acuză România de antisemitism Cotidianul 3 Situația Liceului „Bolyai Farkas“ din Târgu-Mureș pune pe jar prietenia PSD-UDMR Ministrul Educației, 9­7 împotriva propriului partid Liderul senatorilor PSD, Ion Solcanu, o susține pe Ecaterina Andronescu împotriva UDMR Situația Liceului „Bolyai Farkas" din Târgu-Mureș a luat ieri o întor­sătură abruptă, după ce autoritățile au menținut un ton moderat al decla­rațiilor legate de respectiva situație. Aceasta urma să facă aseară obi­ectul unor discuții aprinse în cadrul comisiei mixte de monitorizare a pro­tocolului PSD-UDMR, încheiat la începutul anului. Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a explicat că nu este d­e acord cu transformarea Liceului „Bolyai Farkas" din Târgu- Mureș într-o unitate de învățământ cu predare exclusiv în limba maghiară. Ecaterina Andronescu a declarat pentru Europa FM că nu va semna nici o decizie în acest sens, chiar dacă această măsură este prevăzută în protocolul PSD-UDMR. Să nu revenim la perioada interbelică, avertizează Ion Solcanu In absența liderului PSD, vicepre­ședintele Ion Solcanu, liderul senato­rilor PSD, a sprijinit prin declarații opiniile ministrului Educației. „Trebu­ie să fim extrem de atenți în această chestiune. Trebuie să apreciem co­rect această situație și să ne confor­măm legislației europene, dar nu printr-o revenire la perioada interbe­lică, atunci când existau licee cu pre­dare exclusiv în limba unor mino­rități", a declarat liderul grupului PSD, Ion Solcanu, însuși președin­tele Ion Iliescu și-a exprimat de­zacordul față de intenția manifestată de UDMR. în replică, președintele Uniunii, Marko Bela, a spus: „Nu sunt de acord cu președintele Iliescu. Ar fi fost bine să se fi informat înainte de a aborda această temă. Aici nu este vorba de etnie, ci de limbă". „Un conflict artificial creat“, dă replica Marko Bela Marko Bela a catalogat situația de la Târgu-Mureș drept un conflict creat artificial și a precizat că în acest caz nu este o noutate, în Ardeal existând 30 de licee cu predare în limba maghiară. „înțe­legerile trebuie respectate, dar nu numai de dragul înțelegerii, ci pentru a fi respectate solicitările maghiarilor din Târgu-Mureș", a declarat pre­ședintele UDMR, dovedindu-se de neclintit în privința respectării prevederilor protocolului. PRM vrea toalete separate în Senat Chestiunea transferului elevilor români din Liceul „Farkas Bolyai" - Târgu-Mureș la alte două instituții de învățământ cu predare în limba română din același oraș, în baza protocolului PSD-UDMR, a stârnit aprigi dispute și replici între re­prezentanții UDMR și PRM, întruniți în plenul Senatului. Senatorul PRM Dumitru Pop a criticat în termeni duri amestecul politicului în dreptul la învățătură: „Ce vom face în acest caz? Trotuare și magazine separate pentru maghiari?!“. Replica edeme­­ristului Szabó Karoly a fost prom­ptă: „Și benzinării!". Latura hilară a acestei probleme de separare etnică a atins culmea ridicolului în momentul în care peremiștii au propus să se facă în Senat toalete separate. Președintele PRM, C.V. Tudor, a adus în discuție șirr­clitudine între situația copiilor o români de la Chișinău, care be­neficiază din partea lui Voronin de un tratament discriminatoriu, cu cea a celor din Târgu-Mureș. Liberalii se pronunță și ei Conflictul de la Târgu-Mureș, iscat în urma deciziei de înființare a unui liceu în limba maghiară prin se­pararea claselor cu limba de predare română de la Liceul „Bolyai Farkas" a stârnit reacții în rândul unor po­liticieni. Astfel, deputatul PNL Crin Antonescu, membru al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, și colegul său, deputatul Eugen Nicolaescu, sunt de părere că vina acestui scandal aparține partidului de guvernământ, care negociat prost protocolul cu UDMR, a precum și liderilor locali ai PSD, care sunt interesați „de sprijinul necon­diționat al UDMR", adăugând că Guvernul Năstase „nu pune preț pe lege", „încercarea intempestivă de a contribui la atenuarea tensiunilor nu face altceva decât să scoată în evidență monstruozitatea unor înțelegeri făcute pentru liniștea Puterii, fără a se evalua impactul măsurilor luate". De critica liberală nu a scăpat nici cealaltă jumătate, respectiv UDMR, despre care duoul Antonescu-Nicolaescu spune că, prin atitudinea intransigentă afișată de aceasta, „a dovedit că interesul lor este departe de interesul național și a evidențiat că aceștia sunt rupți de realitățile comunităților pe care pretind că le reprezintă". Deputații PNL cer Guvernului să adopte o poziție „clară fără echivoc", în sensul „recunoașterii erorilor cuprinse în protocolul cu UDMR", pentru ca situații similare celei de la Târgu- Mureș să nu se poată propaga și în alte localități. Adriana ISTODOR Ana Maria BOGDĂNEL Prin declarații negative asupra unor firme și favorizante despre altele Daniela Bartoș face jocurile pe piața medicamentelor Ministrul a declarat recent că „SICOMED are probleme“ și că MSF ar dori să dețină controlul în industria farmaceutică Dacă până acum ministrul Sănătății afirma că singurul vinovat de criza de medicamente este Fabrica SICOMED, care deținea exclusivitate pe piața internă pentru anumite produse, recent, demnitarul și-a permis să facă aprecieri negative asupra activității firmei bucureștene, favorizând totodată, în aceeași declarație, o altă societate cu capital de stat, „Antibiotice" Iași. Sâmbăta trecută, la Cluj, Daniela Bartoș a declarat că o parte dintre medicamentele furnizate până acum numai de SICOMED vor fi produse și de alte societăți românești, cum ar fi „Terapia" Cluj, „Antibiotice" lași și o altă fabrică din Timișoara, nenominalizată, care ar urma să producă soluții perfuzabile. Nu este prima dată când ministrul Sănătății sugerează că autoritățile vor rezolva criza medicamentelor fără să mai apeleze la SICOMED. Anul trecut, în timpul negocierilor de preț cu fabrica bucureșteană, MSF anunța că nu va accepta o majorare a prețurilor „propusă" de SICOMED, de 200%, și va apela la importuri. în realitate, cel mai mare producător intern de medicamente explica faptul că fusese nevoit să își includă în preț investițiile în standardele de calitate și că dorea o majorare medie de 17-18%. La un moment dat, pe piață chiar au apărut înlocuitori ai produselor SICOMED, de patru­­cinci ori mai scumpe decât cele ale producătorului intern. De atunci nu s-a mai auzit nimic despre finalul negocierilor de preț. Numele firmei n-a mai fost pronunțat de ministru până săptămâna trecută, când Daniela Bartoș a făcut aprecieri asupra activității unei firme private, de parcă ar fi fost reprezentantul unui organ de control: „SICOMED are probleme mari, în condițiile în care grecul care conducea această societate a demisionat, iar acționarii principali doresc să reorienteze piața de desfacere a fabricii", a afirmat ministrul. Această declarație a surprins cu atât mai mult cu cât, în urmă cu câteva zile, conducerea fabricii organizase o conferință de presă pentru a spune exact contrariul, în schimb, plângându-se că „ministerul nu poate controla situația din industria farmaceutică", ministrul Bartoș a anunțat că MSF a achiziționat, pachetul majoritar de acțiuni (53%) al Societății „Antibiotice" Iași, precizând că, în acest fel, ministerul dorește să gestioneze eventualele crize de medicamente. Din istoricul privatizării firmei „Antibiotice“ reiese că statul a fost interesat să păstreze o fabrică de medicamente pentru sine. La „Antibiotice“ lași investitorii s-au săturat să tot aștepte Societatea ieșeană „Antibiotice" ar fi trebuit să fie privatizată de APAPS, fiind inclusă în Programul de privatizare PSAL I. Printre cele mai importante firme care s-au arătat interesate de cumpărarea pachetului majoritar se numără Phoenix Pharm București, Drum Invest Podu Turcului din Bacău și un consorțiu format din Romferchim București și Compania germană Sanovita, unul dintre partenerii internaționali ai Fabricii „Antibiotice". Singura care a depus o ofertă a fost Drum Invest Podu Turcului, firmă de construcții și lucrări de asfaltare a drumurilor. Celelalte două firme au renunțat să participe la licitație din cauza numeroaselor amânări ale termenelor pentru depunerea ofertelor. De altfel, APAPS s-a jucat cu nervii directorului firmei germane, Michael Ostermann, acesta făcând drumul spre București de două ori în toamna trecută, de fiecare dată el având surpriza să constate că termenul pentru depunerea ofertelor a fost amânat; în cele din urmă, privatizarea a fost întreruptă, constructorul de drumuri nefiind chemat la negocieri. Eșecul privatizării este ciudat, în condițiile în care acțiunile societății sunt tranzacționate la Categoria Plus a Bursei de Valori București, producătorul ieșean de medicamente posedând toate atuurile pentru a deveni o afacere de succes. Simona POPA Costin ILIE SICOMED se teme de MSF într-un comunicat remis­feri redacției noastre, comunicat ce trebuia să conțină răspunsurile la mai multe întrebări, conducerea firmei SICOMED a evitat să contraatace declarațiile ministerului: «Compania SICOMED susține recenta luare de poziție a MSF în direcția promovării conceptului concurenței pe piața medicamentelor. în acest sens, SICOMED oferă întreg suportul MSF în demersurile sale de a rezolva problemele structurale moștenite pe piața medicamentelor. Soluționarea acestor probleme le va oferi condiții egale tuturor producătorilor de medicamente, locali și externi, pe această piață. SICOMED a traversat un proces de schimbare în privința echipei de conducere la vârf. Prezenta echipă de conducere a SICOMED este solidă, stabilă și capabilă să ducă la îndeplinire obiectivele companiei. Consolidarea rolului de partener al MSF, în interesul bunei funcționări a sistemului românesc de sănătate, este una dintre prioritățile echipei de conducere. Totodată, dorim să precizăm că situațiile punctuale în care medicamentele SICOMED au lipsit de pe piață au fost determinate de lipsa lichidităților, care a întârziat efectuarea plăților către furnizorii SICOMED. Noua echipă de conducere are drept prioritate prevenirea unor asemenea deficiențe în viitori SICOMD â alută dezvoltarea unei piețe concurențiale în industria medicamentului și va continua să producă, pentru a satisface nevoile pieței, pentru a-și îndeplini responsabilitățile sociale și pentru a fi parte activă în procesul de creștere a standardelor de calitate", a declarat Robert M. Luke, președintele Consiliului de Administrație SICOMED.

Next