Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)
1971-01-13 / No. 898
2 кИ GHINIONIȘTI | Locatarii blocului nr. 56 din! ] Cartierul Someș au un mare Í necaz încă de cînd și-au ocupat apartamentele. Iată ce nei scriu cîțiva din ei. | ] ..Blocul nostru a fost uitat și de toți constructorii, de toți cei de la Comunală și I.L.L. I (Se spune că niște instalatori j ! (nu știu de cine aparțineau), au uitat să facă racordarea lar instalațiile pentru apă potabilă. De atunci să tot fie vreo : /două luni. Noi cărăm apă pentru nevoile gospodărești de la I (un puț aflat la o distanță de la peste 200 metri. Cînd ajungem /acasă cu vasele pentru ] sunt aproape goale pentru apă că]pe „drum“ trebuie să facem o adevărată echilibristică, pentru a ocoli gropile și... bălțile]de apă. Ajunși în apartament! ! '„avem“ apă suficientă — dar nu în vase, ci pe haine, în încălțăminte. Cam astea /necazurile noastre și cînd sînt tei gîndești că din cauza unor... luitucini se întîmplă atîtea /neajunsuri. Așa că pînă la ( )urmă tot apa i de vină. Așa ,zicem noi. Nu știm ce zic cei de la... Comunală. Să așteptăm răspunsul, dar nu prea mult. ZECE-I DE VINĂ De data aceasta cifra 10 s-a dovedit a fi ghinionistă penru un grup de salariați de la] ■întreprinderea pentru valorificarea cerealelor din Satu Mare, pentru mulți alți cetățeni* [care călătoresc cu autobuzul *nr. 10. , „In zilele de 4 și 26. XII* 1970 și în primele zile din noul an, autobuzul amintit, căreia face cursa Cartierul Someș —, C.E.I.L. nu a circulat trebuind" I să facem drumul pe jos pînă lai [serviciu. Am avut necazuri lai .locurile noastre de muncă pentru că am întîrziat mult timp"! I— se spune într-o scrisoare] I semnată de mai mulți, cetățeni.. Lucrurile, s-au adeverit. In același timp, deficiente asemănătoare am întîlnit și pe alte rui jte ale transportului în comun.1 Părerea noastră este că nu cifra 110 e de vină ci unii salariați de la întreprinderea comunală pe care-i lasă rece toate sesizările și criticile. UITUCUL ! Maria Varna din Poiana Соndrului este mamă a trei copii, Soțul a părăsit-o cu ani în urmă, fiind obligat în același timp, prin hotărîre judecătorească la plata unei pensii an 1imentare lunare în valoare de 1250 lei. Din luna aprilie anul a trecut soțul și tatăl celor trei copii a „uitat" de îndatoririle]lui de părinte, adică nu a mai]trimis nici un leu acasă. După] [unele informații — Gavrilă i [Varna — pentru că așa se numește soțul, s-ar afla undeva ] spe la exploatarea minieră lilia. / Dacă cumva îl cunoașteți, ] ]dacă-l întîlniți, amintiți-i ]îndatoririle sale de părinte de] și]de obligațiile pe care le are] i față de copii, în conformitate ] [ cu legile statului. i / Nu uitați însă să anunțați și organele locale pentru a-ți„scutura" și a-i arăta drumul] I spre ... tribunal. I ULEI CONTRAI ȚUICĂ Dacă vreun cetățean din (satul Bicău, dorește să cumpere ]de la cooperativa de i din localitate un kg de consum/ ulei ] Í rămîne cu ... dorința dacă nu ] / se prezintă cu sticle — tot ]pline dar să fie cu țuică. De unnde această practică? i ] — Avem dispoziție — a[răspuns mai multor cetățeni ] gestionarul și cumpărătorii au fi fost nevoiți să facă calea stoarsă cu sticlele ... goale. în I . Întrebat despre această ... [metodă nouă în comerțul din bicău, tovarășul președinte all cooperativei de consum din comuna Crucișor, de care aparține unitatea din Bicău, ne-a răspuns că nu cunoaște o asemenea dispoziție. Poate știe gestionarul cooperativei. încurcată treabă. Oare cine o va descurca? F. ISTRATE ■ 4 ■ CRONICA SATMÄRFANÄ emu - CULTURALĂ - Aspect de la biblioteca din Păulești. FORMULA NU ESTE TOTUL.. Filarmonica și-a subintitulat primul program din 1971 Concert popular — intenționînd să numească, desigur, binecunoscuta popularitate lucrărilor cuprinse. Treacînd peste labilitatea termenului (concert popular), vom observa dintru început că toate cele patru bucăți executate în această primă manifestare muzicală a anului au fost reluări — cu care, atît ansamblul cît și publicul, sînt, în bună măsură, familiarizați. Așa stînd lucrurile, nu putem sconta decît pe o reușită deplină a execuției și receptării. Produsă în ansamblu, reușita nu s-a situat totuși la altitudinea scontată și, mai ales, nu s-a datorat atît presupusei familiarizări prealabile a orchestrei cu partiturile, cît prezenței prestigioase în program a solistei maghiare Szabó Csilla. In Concertul pentru pian și orchestră în La de Franz Liszt, tînăra interpretă s-a dovedit o muziciană matură, care reunește armonios tehnica cu muzicalitatea și spontaneitatea cu profunzimea. Sonoritatea abundentă delicată totodată a interrpretării sale, evidentă în Concert, a fost probată cu egală adeziune la public în Mazurca in Sol diez minor și un mi minor de în Valsul Acompaniamentul Chopin. orchestrei nu s-a ridicat însă la nivelul posibilităților confirmate cu alte prilejuri, el resimținduse de o anumită crispare. La toate suflătorii îndeobște, (trombonul și clarinetul) își au partea lor sensibilă de vină (ton slab, ritm inadecvat, emisie lipsită de acuratețe). In Preludii în schimb, sonoritatea orchestrală este mai bine rezolvată, omogenizarea compartimentelor mai împlinită. Exceptînd cîteva mici decalaje valorice sesizabile în desfășurarea primei părți, satisfăcătoare a fost și execuția Simfoniei a V-a de Schubert. Poate și pentru că imaginea schubertiană de vis tineresc și de imn al voioșiei, fără contraste tematice și fără conflicte dramatice, a convenit mai bine formației și dirijorului ei Alexandru Munteanu decît tumultul romantic din Concertul pentru pian. O interpretare adecvată spiritului partiturii a fost dată și celor „Două capricii" de I ian иe Theodor Rogalski. In acest fel concertul se echilibrează calitativ, orchestra lăsînd, totuși, cîteva semne de întrebare stăruitoare pentru melomanul sătmărean — care așteaptă evitarea decalajelor valorice de la un program la altul și de la o bucată la alta, precum și consolidarea în front larg a ceea ce am numit cu alt prilej bunuri câștigate. Aspecte esențiale pe care, precum se vede, o anumită formulă de concert nu le rezolvă, dar pe care leam întîlnit mai complinite în Concertul Brahms de aseară — care a cuprins Uvertura academica, Concertul pentru vioară și orchestră in Re major și Simfonia a IV-a — la care și-au dat concursul doi prestigioși muzicieni români : dirijorul Mircea Cristescu și violonistul Varujan Cozighian. VASILE SAVINESCU Cronică de concert ■ CINEMA SATU MARE: Victoria — King Kong evadează (film japonez, color, cinemascop), Popular — Călătorie în jurul craniului meu (film mag color); CĂRȚI: Popular Obiect pentru o schiță (film vietic, color, cinemascop), August — Moll Flander( englez, color, cinemascop); GREȘTI—OAȘ: Celebrul (film românesc); TÂȘNAD: chiar, Suso 23 (film NE-702 Sub semnul lui Monte Cristo francez, color); BERVENI: (film Aport, Muhtar (film sovietic, cinemascop); HALMEU: Operațiunea Leontine (film francez, color); SANISLAU: Canarul și viscolul (film românesc, color). Miercuri 13 ianuarie 1971 a Carnet CINEMATOGRAFIC iiaaainina aaaizia in immii—p—r Călătorie in jurul craniului meu Nu cred că mă înșel cînd afirm că acest film este detalierea cinematografică a unui caz clinic, pornind de la însemnările cele mai intime ale cuiva care a cunoscut — in vivo — ce înseamnă o boală foarte gravă , o tumoare cerebrală. De altfel romanul cu același nume care a stat la baza scenariului este replica literară acestei experiențe sau situații limită a scriitoarului Karinthy Frigyes. Un om deci — și nu un oarecare ci un spirit sensibil și sagace — constată că are întreaga simptomatologie a unei boli foarte grave, constatare ce se confirmă în urma examinărilor medicale și, pe fondul sensibilității sale native această apropiere de moarte îi sporește sensibilitatea, și, mai ales, luciditatea cu care se judecă pe sine și pe cei din jurul său. Se înțelepțește aș zice, așa cum bătrînii în ultimii ani ai vieții lor devin (și de fapt sînt) mai înțelepți pentru că neavînd înaintea lor un spațiu în care să-și proiecteze idealuri, ambiții sau Vise, se întorc cu privirea înapoi și se judecă pe ei și cei în mijlocul cărora au trăit. (Nu întîmplător oamenii și-au închipuit dintotdeauna filosofii — pe înțelepți deci — ca pe niște bătrîni scrutînd din amurgul vieții viața.) Atît doar că în cazul nostru această cale spre înțelepțire nu numără zeci de ani, ci ea se produce brusc, omul nostru suferind o îmbătrînire rapidă, accelerată, ca și cum viața ar fi fost filmată cu încetinitorul și apoi proiectată pe un ecran consumîndu-se în cîteva zile. Din aceasta a rezultat o carte — probabil — stranie și un film straniu, un film care nu știu în ce măsură respectă modelul literar de la care a pornit dar cred că aceasta nu are nici o importanță, pentru că nu din acest respect rezidă valoarea unei ecranizări. Filmul — căci pe el trebuie să-l judecăm întotdeauna — conține acea idee de care aminteam în aliniatul precedent și care — cred — justifică singură aprecieri dintre cele mai pozitive. Pentru traducerea într-un limbaj specific cinematografului a acestei idei, a fost utilizată o manieră interesantă. Scriam că există o accelerare temporală, un ritm accelerat al vieții și implicit al rememorărilor. Și pentru că ele nu au spațiu pentru a se derula firesc în timp, ele se aglomerează halucinant, în aceeași secvență mai mult, într-o viziune ce amintește de tehnica unui Brueghel (în grafică), Ieronimus Bosch sau a surrealismului (S. Dali). V. MIHALCA Expuneri Duminică — in cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătoarea semicentenarului creării partidului — în mai multe cămine culturale din județ (ca spre exemplu la Livada, Orașu Nou, Prilog) au avut loc expuneri pe tema „Creșterea continuă a prestigiului internațional al Republicii Socialiste România". Expunerile au fost urmărite cu viu interes de către un numeros auditoriu. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO < RADIO 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Odă limbii române. Comori ale limbii noastre. Versuri de Mihai Eminescu: Vladimir Streinu despre Eminescu. Proză inedită de Eugen Barbu, în lectura autorului: Neologismele și limba poetică (II). Prezintă Domnica Gheorghiu. De vorbă cu ascultătorii. La conf. dr. Al. Niculescu; microfon 10.05 pe Argeș în jos — muzică populară. 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pentru tinerii ascultători). 11.05 Cîntă Spătaru. 11.15 Din țările Doina socialiste. Reportaje din R.P. Polonă și R.P. Chineză. 11.30 Corul Radioteleviziunii — lucrări de loan Chirescu, Nicolae Oancea și Gheorghe Danga. 11.50. Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de Constantin Alexandru. 12.10 Un interpret și rolurile sale. Victoria de Los Angeles în opera „Cavaleria rusticana" de Mascagni. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii: Hector Berlioz. Fragmente din legenda dramatică Damnațiunea lui 15.05 O jumătate de secol Faust. de luptă eroică. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Coruri bărbătești. Formația Palatului culturii din Pitești, dirijată de Emanoil Popescu. 16.30 Melodii cunoscute, interpreți îndrăgiți. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert susținut de ansamblul folcloric „Doina Gorjului" din Tg. Jiu, dirijor Nelu Barabancea. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de Dumitru Radu Popescu. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Bijuterii muzicale. Lieduri de Mozart. 20.55 Știința la zi. 21.00 Canțonete cu Benjamino Gigli, Nicolae Herlea și Valentin Teodorian. 21.25 Consemnări P.C.R.—50. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. Duete din operele lui Verdi. 22.55 Moment poetic. Versuri de Leonid Dimov. 23.00 Concert de seară. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Televiziune Miercuri 13 ianuarie 1971 10.00—11.30 — Emisiuni-secție pentru lucrătorii din agricultură. Pentru o mai bună gospodărire a pămîntului, lucrări pentru combaterea eroziunii solului. 18.00 — Deschiderea emisiunii. Ex-Terra ’71 — emisiune-concurs de construcții tehnice pentru pionieri și școlari. Din cuprins: — Istoricul aviației românești. — Ancheta zburătoare a avionului I.A.R.-822. — Poșta Ex-Terra. 18.30 — Cabinetul economic. T.V. Informatica în etapa actuală. 19.10 — Tragerea Pronoexpres. 19.20 — 1001 de seri. — emisiune pentru copii. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 — Telecinemateca: „Nechemat în țarină". Premieră pe țară. 21.30 — Voci de pretutindeni: Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Sam Davis jr. 21.45 — Cadran internațional. 22.30 — Gala marilor interpreți români: Ion Buzea. 22.50 — Telejurnalul de noapte. Caloriferele sînt încă reci Din păcate nu în toate cazurile clopoțelul anunță începutul unei etape în școală sub semnul bucuriei. .. încă din prima zi de școală a trimestrului al II-lea, zeci de telefoane informează redacția (cerînd sprijinul) despre faptul că la Șc. gen. nr. 8 din Satu Mare, instalația de încălzire încă nu funcționează. Și, într-adevăr, există motive de neliniște. Termenul de dare în folosință (luna noiembrie) n-a putut onorat de către I.J.C. nici pînă și ieri. Motive obiective sînt: funcționarea depinzînd de complexul Dacia, unde este racordată instalația. S-a ajuns însă la o soluție de circumstanță prin realizarea (pînă acum doar teoretică) a unui sistem improvizat de încălzire. Este singura soluție. De la soluție însă pînă la materializarea ei drumul mult prea lung — se vede. Marele impediment a intervenit cînd a fost vorba să se precizeze care șantier să termine această lucrare. Un pas înainte (se vede că totuși la modul teoretic) a fost făcut cu cîteva zile în urmă cînd a fost desemnat Șantierul nr. 2 cu această răspundere. Deocamdată caloriferele sînt încă reci. Pînă cînd?... S. OVIDIU ■.vw.v.v „King-Kong evadează" Alegoria — instrument artistic deosebit de precis și de eficace — a fost transferată in cinematografie odată cu realizarea întiiului metru de peliculă — adică încă din perioada cind noua formulă de exprimare artistică (pe celuloid) reușea să consfințească posibilitatea simbiozei dintre tehnică și limbajul programatic expresiv al artei. Alegoria convinge tocmai pentru că realizează terenul afectiv cel mai propice pentru receptarea semnificațiilor majore incluse in țesătura ideatică a operei respective și, privită sub acest aspect, cinematografia a descoperit în alegorie o garanție a succesului. Fondate pe rememorarea unui tragic moment istoric,, cîteva dintre peliculele japoneze cu o foarte largă circulație pe meridianele globului, uzitind tocmai de alegorie, se doresc, nu atît moralizatoare, cit mai degrabă un elocvent semnal de alarmă, o gravă atenționare adresată celor care încă nu au realizat pe deplin înțelegerea noțiunii de pace. Godzila, monstrul cosmic Guilala („Misteriosul X din cosmos") și robotul King Kong, iată cele trei infernale apariții care, existînd într-un „ținut“ al ilogicului și al destrucțiunii absurde, nu pot fi născute în cadrul procesului biologic terestru, de aceea omenirea li se opune cu furie și deznădejde, dar și cu întreaga sa luciditate. „King Kong evadează“ urmează întrutotul eternul conflict dintre ideea de bine și rău. Pe de o parte monstrul pozitiv King-Kong (să se ierte paradoxul), pe de alta monstrul „sintetic“ și destructiv, robotul King- Kong. Pe de o parte grupul savantului Carl Nelson, pe de alta grupul de aventurieri conduși de ambițiile paranoice ale unui diabolic doctor, care plănuiește distrugerea omenirii. Firesc, binele triumfă în final. Uriașa gorilă King Kong — „băștinașul" insulei Mondo — inteligentă și cu o fățișă condescedentă pentru „pigmeii-oameni“ salvează Mapamondul de la un iminent dezastru. Dincolo de prezența ușor stînjenitoare a unor simboluri uzate, limbajul filmului „King- Kong evadează" satisface intențiile realizatorilor săi, fiind expresiv și emoționant și garantind astfel succesul. T. DANEȘ CHUM str. Uzinei nr. 35 recrutează muncitori necalificați , pentru curs de calificare în meseria de lăcătuș CONDIȚIILE DE ADMITERE: să aibă stagiul militar satisfăcut: școală elementară de 7 sau 8 ani, sau școală medie ; vîrsta pînă la 30 de ani. Solicitanții vor prezenta: act de școlarizate, certificat de naștere și livretul militar. Informații suplimentare se primesc la serviciul personal G.U.U.M. — Unic, telefon 11802, interior П2. SATU MARE ANUNȚA IN ZIUA DE 20 IANUARIE 1971, ORA 10, IN CLUBUL O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE DIN SATU MARE, STR. PETŐFI NR. 11 (INTRAREA PRIN STR ȚIBLEȘULUI) Se vor vInde prin liCitație publică un număr de 16 autoturisme CARACTERISTICILE ȘI PREȚUL DE INCEPERE A LICITAȚIEI, PRECUM ȘI ADRESELE LA CARE POT FI VĂZUTE AUTOTURISMELE, SINI AFIȘATE LA SEDIUL O.GL. PRODUSE INDUSTRIALE DIN SATU MARE, STR. ROZELOR NR. 2. OFICIUL FARMACEUTIC SATU MARE, Str. Rozelor nr. 2 CAUTĂ PENTRU ANGAJARE: Revizor - contabil principal Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 914/1908. Relații se pot primi la Oficiul farmaceutic Satu Mare, adresa de mai sus.