Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)

1971-01-13 / No. 898

2 кИ GHINIONIȘTI | Locatarii blocului nr. 56 din! ] Cartierul Someș au un mare­­ Í necaz încă de cînd și-au ocu­­­­­­pat apartamentele. Iată ce ne­­i scriu cîțiva din ei. | ] ..Blocul nostru a fost uitat ș­i de toți constructorii, de toți­­ cei de la Comunală și I.L.L. I (Se spune că niște instalatori j ! (nu știu de cine aparțineau),­­ au uitat să facă racordarea la­­r instalațiile pentru apă pota­­­­­bilă. De atunci să tot fie vreo : /două luni. Noi cărăm apă pen­­­­tru nevoile gospodărești de la I (un puț aflat la o distanță de l­a peste 200 metri. Cînd ajungem­ /acasă cu vasele pentru ] sunt aproape goale pentru apă­ că]­­pe „drum“ trebuie să facem o­­ adevărată echilibristică, pen­­­­­tru a ocoli gropile și... bălțile]­­de apă. Ajunși în apartament! ! '„avem“ apă suficientă — dar­ nu în vase, ci pe haine, în în­­­­călțăminte. Cam astea /necazurile noastre și cînd sînt­­ tei­­ gîndești că din cauza unor... luituci­ni se întîmplă atîtea­­ /neajunsuri. Așa că pînă la ( )urmă tot apa­ i de vină. Așa ,­­zicem noi. Nu știm ce zic cei­­ de la... Comunală. Să aștep­­t­­ăm răspunsul, dar nu prea­­­­ mult. ZECE-I DE VINĂ De data aceasta cifra 10 s-a­­ dovedit a fi ghinionistă pen­­­­­ru un grup de salariați de la] ■întreprinderea pentru valori­­­­ficarea cerealelor din Satu Ma­­­­re, pentru mulți alți cetățeni* [care călătoresc cu autobuzul­ *nr. 10. , „In zilele de 4 și 26. XII* 1970 și în primele zile din no­­­­ul an, autobuzul amintit, cărei­a face cursa Cartierul Someș —, C.E.I.L. nu a circulat trebuind" I să facem drumul pe jos pînă lai [serviciu. Am avut necazuri lai .locurile noastre de muncă pen­tru că am întîrziat mult timp"! I— se spune într-o scrisoare] I semnată de mai mulți, cetățeni.. Lucrurile, s-au­ adeverit. In­­­ același timp, deficiente asemă­­­­nătoare am întîlnit și pe alte ru­i j­te ale transportului în comun.1 Părerea noastră este că nu cifra 110 e de vină ci unii salariați de­­­ la întreprinderea comunală pe care-i lasă rece toate sesizările­­ și criticile. UITUCUL ! Maria Varna din Poiana Со­n­drului este mamă a trei copii,­­ Soțul a părăsit-o cu ani în­­­­ urmă, fiind obligat în același­­­­ timp, prin hotărîre judecăto­­­­rească la plata unei pensii an­­ 1­i­mentare lunare în­ valoare de­­ 1250 lei. Din luna aprilie anul­ a trecut soțul și tatăl celor trei­­­­ copii a „uitat" de îndatoririle]­­lui de părinte, adică nu a mai]­­trimis nici un leu acasă. După] [unele informații — Gavrilă i [Varna — pentru că așa se nu­­­­mește soțul, s-ar afla undeva­ ] spe la exploatarea minieră lilia. / Dacă cumva îl cunoașteți, ] ]dacă-l întîlniți, amintiți-i ]îndatoririle sale de părinte de] și]­­de obligațiile pe care le are] i față de copii, în conformitate ] [ cu legile statului. i / Nu uitați însă să anunțați și­­ organele locale pentru a-ți­­„scutura" și a-i arăta drumul] I spre ... tribunal. I­ ULEI CONTRAI ȚUICĂ Dacă vre­un cetățean din­­ (satul Bicău, dorește să cumpere­ ]de la cooperativa de i din localitate un kg de consum/ ulei ] Í rămîne cu ... dorința dacă nu ] / se prezintă cu sticle — tot ]­­pline dar să fie cu țuică. De­­­­ unnde această practică? i ] — Avem dispoziție — a[­­răspuns mai multor cetățeni­ ] gestionarul și cumpărătorii au f­i fost nevoiți să facă calea s­toarsă cu sticlele ... goale. în­­ I . Întrebat despre această ... [m­etodă nouă în comerțul din­ bicău, tovarășul președinte all­­ cooperativei de consum din­­ comuna Crucișor, de care a­­­parține unitatea din Bicău, ne-a­­ răspuns că nu cunoaște o ase­­­­­menea dispoziție. Poate știe gestionarul coope­rativei.­­ încurcată treabă. Oare cine­­ o va descurca? F. ISTRATE ■ 4 ■ CRONICA SATMÄRFANÄ emu - CULTURALĂ - Aspect de la biblioteca din Păulești. FORMULA NU ESTE TOTUL.. Filarmonica și-a subin­titulat primul program din 1971 Concert popular — intenționînd să nu­mească, desigur, binecu­noscuta popularitate lucrărilor cuprinse. Tre­­a­cîn­d peste labilitatea ter­menului (concert popu­lar), vom observa dintru început că toate cele pa­tru bucăți executate în această primă manifes­tare muzicală a anului au fost reluări — cu care, atît ansamblul cît și publicul, sînt, în bună măsură, familiarizați. Așa stînd lucrurile, nu putem sconta decît pe o reușită deplină a execu­ției și receptării. Produsă în ansamblu, reușita nu s-a situat to­tuși la altitudinea scon­tată și, mai ales, nu s-a datorat atît presupusei familiarizări prealabile a orchestrei cu partiturile, cît prezenței prestigioase în program a solistei ma­ghiare Szabó Csilla. In Concertul pentru pian și orchestră în La de Franz Liszt, tînăra interpretă s-a dovedit o muziciană matură, care reunește ar­monios tehnica cu muzi­calitatea și spontaneita­tea cu profunzimea. So­noritatea abundentă delicată totodată a inter­­r­pretării sale, evidentă în Concert, a fost probată cu egală­ adeziune la pu­blic în Mazurca in Sol diez minor și un mi minor de în Valsul Acompaniamentul Chopin. or­chestrei nu s-a ridicat însă la nivelul posibili­tăților confirmate cu alte prilejuri, el resimțindu­­se de o anumită cris­pare. La toate suflătorii îndeobște, (trombonul și clarinetul) își au partea lor sensibilă de vină (ton slab, ritm inadecvat, e­­misie lipsită de acura­tețe). In Preludii în schimb, sonoritatea or­chestrală este mai bine rezolvată, omogenizarea compartimentelor mai împlinită. Exceptînd cîteva mici decalaje valorice sesiza­bile în desfășurarea pri­mei părți, satisfăcătoare a fost și execuția Simfo­­niei a V-a de Schubert. Poate și pentru că ima­ginea schubertiană de vis tineresc și de imn al voioșiei, fără contraste tematice și fără conflicte dramatice, a convenit mai bine formației și di­rijorului ei Alexandru Munteanu decît tumultul romantic din Concertul pentru pian. O interpre­tare adecvată spiritului partiturii a fost dată și celor „Două capricii" de I ia­n и­e Theodor Rogalski. In a­­cest fel concertul se e­­chilibrează calitativ,­­ orchestra lăsînd, totuși, cîteva semne de între­bare stăruitoare pentru melomanul sătmărean — care așteaptă evitarea decalajelor valorice de la un program la altul și de la o bucată la alta, precum și consolidarea în front larg a ceea ce am numit cu alt prilej bunuri câștigate. Aspecte esențiale pe care, pre­cum se vede, o anumită formulă de concert nu le rezolvă, dar pe care le­­am întîlnit mai compli­nite în Concertul Brahms de aseară — care a cu­prins Uvertura academi­ca, Concertul pentru vi­oară și orchestră in Re major și Simfonia a IV-a — la care și-au dat con­cursul doi prestigioși mu­zicieni români : dirijo­rul Mircea Cristescu și violonistul Varujan Cozi­­ghian. VASILE SAVINESCU Cronică de concert ■ CINEMA SATU MARE: Victoria — King Kong evadează (film japonez, color, cinemascop), Popular — Călătorie în jurul craniului meu (film mag color); CĂRȚI: Popular O­biect pentru o schiță (film vietic, color, cinemascop), August — Moll Flander( englez, color, cinemascop); GREȘTI—OAȘ: Celebrul (film românesc); TÂȘNAD: chiar, Su­so­ 23 (film NE-702 Sub semnul lui Monte Cristo francez, color); BERVENI: (film A­­port, Muhtar (film sovietic, ci­nemascop); HALMEU: Opera­țiunea Leontine (film francez, color); SANISLAU: Canarul și viscolul (film românesc, color). Miercuri 13 ianuarie 1971 a Carnet CINEMATOGRAFIC iiaaainina aaaizia in im­­m­­ii—p—r Călătorie in jurul craniului meu Nu cred că mă înșel cînd afirm că acest film este detalierea cinematografică a unui caz cli­nic, pornind de la însemnările cele mai intime ale cuiva care a cunoscut — in vivo — ce în­seamnă o boală foarte gravă , o tumoare cerebra­lă. De altfel romanul cu același nume care a stat la baza scenariului este replica literară acestei experiențe sau situații limită a scriito­a­rului Karinthy Frigyes. Un om deci — și nu un oarecare ci un spi­rit sensibil și sagace — constată că are întreaga simptomatologie a unei boli foarte grave, con­statare ce se confirmă în urma examinărilor me­dicale și, pe fondul sensibilității sale native a­­ceastă apropiere de moarte îi sporește sensibili­tatea, și, mai ales, luciditatea cu care se judecă pe sine și pe cei din jurul său. Se înțelepțește aș zice, așa cum bătrînii în ultimii ani ai vieții lor devin (și de fapt sînt) mai înțelepți pentru că neavînd înaintea lor un spațiu în care să-și proiecteze idealuri, ambiții sau Vise, se întorc cu privirea înapoi și se judecă pe ei și cei în mijlocul cărora au trăit. (Nu întîmplător oamenii și-au închipuit dintotdeauna filosofii — pe înțe­lepți deci — ca pe niște bătrîni scrutînd din amurgul vieții viața.) Atît doar că în cazul nos­tru această cale spre înțelepțire nu numără zeci de ani, ci ea se produce brusc, omul nostru su­ferind o îmbătrînire rapidă, accelerată, ca și cum viața ar fi fost filmată cu încetinitorul și apoi proiectată pe un ecran consumîndu-se în cîteva zile. Din aceasta a rezultat o carte — probabil — stranie și un film straniu, un film care nu știu în ce măsură respectă modelul literar de la care a pornit dar cred că aceasta nu are nici o im­portanță, pentru că nu din acest respect rezidă valoarea unei ecranizări. Filmul — căci pe el trebuie să-l judecăm întotdeauna — conține acea idee de care aminteam în aliniatul precedent și care — cred — justifică singură aprecieri dintre cele mai pozitive. Pentru traducerea într-un limbaj specific cinematografului a acestei idei, a fost utilizată o manieră interesantă. Scriam că există o accelerare temporală, un ritm accelerat al vieții și­ implicit al rememorărilor. Și pentru că ele nu au spațiu pentru a se derula firesc în timp, ele se aglomerează halucinant, în aceeași secvență mai mult, într-o viziune ce amintește de tehnica unui Brueghel (în grafică), Ieronimus Bosch sau a surrealismului (S. Dali). V. MIHALCA Expuneri Duminică — in cadrul­­ manifes­tărilor prilejuite de sărbătoarea semicentenarului creării partidului — în mai multe cămine culturale din județ (ca spre exemplu la Li­vada, Orașu Nou, Prilog) au avut loc expuneri pe tema „Creșterea continuă a prestigiului internațio­nal al Republicii Socialiste Ro­mânia". Expunerile au fost urmărite cu viu interes de către un numeros auditoriu. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO < RADIO 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Odă limbii române. Comori ale limbii noastre. Versuri de Mi­­hai Eminescu: Vladimir Streinu despre Eminescu. Proză inedită de Eugen Barbu, în lectura autorului: Neologismele și limba poetică (II). Prezintă Domnica Gheorghiu. De vorbă cu ascultătorii. La conf. dr. Al. Niculescu; microfon 10.05 pe Argeș în jos — muzică populară. 10.30 Clubul călători­lor (emisiune pentru tinerii as­cultători). 11.05 Cîntă Spătaru. 11.15 Din țările Doina so­cialiste. Reportaje din R.P. Polonă și R.P. Chineză. 11.30 Corul Radioteleviziunii — lu­crări de loan Chirescu, Nico­­lae Oancea și Gheorghe Danga. 11.50. Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de Constantin Alexandru. 12.10 Un interpret și rolurile sale. Victoria de Los Angeles în opera „Cava­leria rusticana" de Mascagni. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avan­premieră cotidiană. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii: Hector Berlioz. Fragmente din legenda drama­tică Damnațiunea lui 15.05 O jumătate de secol Faust. de luptă eroică. 15.25 Pagini vo­cale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Coruri bărbătești. Formația Pa­latului culturii din Pitești, di­rijată de Emanoil Popescu. 16.30 Melodii cunoscute, inter­­preți îndrăgiți. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert susținut de an­samblul folcloric „Doina Gor­­jului" din Tg. Jiu, dirijor Nelu Barabancea. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de Dumitru Radu Popescu. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Bijuterii muzicale. Lieduri de Mozart. 20.55 Știința la zi. 21.00 Canțonete cu Benjamino Gigli, Nicolae Herlea și Va­lentin Teodorian. 21.25 Con­semnări P.C.R.—50. 21.30 Re­vista șlagărelor. 22.00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magneto­fonul dumneavoastră. Duete din operele lui Verdi. 22.55 Moment poetic. Versuri de Leonid Dimov. 23.00 Concert de seară. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Televiziune Miercuri 13 ianuarie 1971 10.00—11.30 — Emisiuni-secție pentru lucrătorii din agricultură. Pentru o mai bună gospodărire a pămîntului, lucrări pentru comba­terea eroziunii solului. 18.00 — Deschiderea emisiunii. Ex-Terra ’71 — emisiune-concurs de con­strucții tehnice pentru pionieri și școlari. Din cuprins: — Istoricul aviației românești. — Ancheta zburătoare a avionului I.A.R.-822. — Poșta Ex-Terra. 18.30 — Cabi­netul economic. T.V. Informatica în etapa actuală. 19.10 — Tragerea Pronoexpres. 19.20 — 1001 de seri. — emisiune pentru copii. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 — Telecinemateca: „Nechemat în ța­rină". Premieră pe țară. 21.30 — Voci de pretutindeni: Mary Hop­­kin, Sergio Endrigo, Tereza Ke­­sovja, Sam Davis jr. 21.45 — Ca­dran internațional. 22.30 — Gala marilor interpreți români: Ion Bu­­zea. 22.50 — Telejurnalul de noap­te. Caloriferele sînt încă reci Din păcate nu în toate ca­zurile clopoțelul anunță înce­putul unei etape în școală sub semnul bucuriei. .. încă din prima zi de școală a trimestru­lui al II-lea, zeci de telefoane informează redacția (cerînd sprijinul) despre faptul că la Șc. gen. nr. 8 din Satu Mare, instalația de încălzire încă nu funcționează. Și, într-adevăr, e­­xistă motive de neliniște. Ter­menul de dare în folosință (luna noiembrie) n-a putut onorat de către I.J.C. nici pînă și ieri. Motive obiective sînt: funcționarea depinzînd de com­plexul Dacia, unde este racor­dată instalația. S-a ajuns însă la o soluție de circumstanță prin realizarea (pînă acum doar teoretică) a unui sistem impro­vizat de încălzire. Este singura soluție. De la soluție însă pînă la materializarea ei drumul mult prea lung — se vede. Ma­­­rele impediment a intervenit cînd a fost vorba să se preci­zeze care șantier să termine a­ceastă lucrare. Un pas înainte (se vede că totuși la modul teoretic) a fost făcut cu cîteva zile în urmă cînd a fost desem­nat Șantierul nr. 2 cu această răspundere. Deocamdată calori­ferele sînt încă reci. Pînă cînd?... S. OVIDIU ■.vw.v.v „King-Kong evadează" Alegoria — instrument artistic deosebit de precis și de eficace — a fost transferată in cine­matografie odată cu realizarea întiiului metru de peliculă — adică încă din perioada cind noua formulă de exprimare artistică (pe celuloid) reu­șea să consfințească posibilitatea simbiozei din­tre tehnică și limbajul programatic expresiv al artei. Alegoria convinge tocmai pentru că reali­zează terenul afectiv cel mai propice pentru re­ceptarea semnificațiilor majore incluse in țesă­tura ideatică a operei respective și, privită sub acest aspect, cinematografia a descoperit în ale­gorie o garanție a succesului. Fondate pe rememorarea unui tragic mo­ment istoric,, cîteva dintre peliculele japoneze cu o foarte largă circulație pe meridianele globului, uzitind tocmai de alegorie, se doresc, nu atît mo­ralizatoare, cit mai degrabă un elocvent semnal de alarmă, o gravă atenționare adresată celor care încă nu au realizat pe deplin înțelegerea noțiunii de pace. Godzila, monstrul cosmic Gui­­lala („Misteriosul X din cosmos") și robotul King­ Kong, iată cele trei infernale apariții care, exis­­tînd într-un „ținut“ al ilogicului și al destruc­­țiunii absurde, nu pot fi născute în cadrul pro­cesului biologic terestru, de aceea omenirea li se opune cu furie și deznădejde, dar și cu în­treaga sa luciditate. „King­ Kong evadează“ ur­mează întrutotul eternul conflict dintre ideea de bine și rău. Pe de o parte monstrul pozitiv King-Kong (să se ierte paradoxul), pe de alta monstrul „sintetic“ și destructiv, robotul King- Kong. Pe de o parte grupul savantului Carl Nel­son, pe de alta grupul de aventurieri conduși de ambițiile paranoice ale unui diabolic doctor, care plănuiește distrugerea omenirii. Firesc, binele triumfă în final. Uriașa gorilă King­ Kong — „băștinașul" insulei Mondo — inteligentă și cu o fățișă condescedentă pentru „pigmeii-oameni“ salvează Mapamondul de la un iminent dezastru. Dincolo de prezența ușor stînjenitoare a unor simboluri uzate, limbajul filmului „King- Kong evadează" satisface intențiile realizatori­lor săi, fiind expresiv și emoționant și garantind astfel succesul. T. DANEȘ CHUM str. Uzinei nr. 35 recrutează muncitori necalificați , pentru curs de calificare în meseria de lăcătuș CONDIȚIILE DE ADMITERE: să aibă stagiul militar satisfăcut: școală elementară de 7 sau 8 ani, sau școală medie ; vîrsta pînă la 30 de ani. Solicitanții vor prezenta: act de școlarizate, certificat de naștere și livretul militar. Informații suplimentare se primesc la serviciul per­sonal G.U.U.M. — Unic, telefon 11802, interior П2. SATU MARE ANUNȚA IN ZIUA DE 20 IANUARIE 1971, ORA 10, IN CLUBUL O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE DIN SATU MARE, STR. PE­­TŐFI NR. 11 (INTRAREA PRIN STR ȚIBLEȘULUI) Se vor vInde prin liCitație publică un număr de 16 autoturisme CARACTERISTICILE ȘI PREȚUL DE INCEPERE A LI­CITAȚIEI, PRECUM ȘI ADRESELE LA CARE POT FI VĂZU­TE AUTOTURISMELE, SINI­ AFIȘATE LA SEDIUL O.GL. PRODUSE INDUSTRIALE DIN SATU MARE, STR. ROZELOR NR. 2. OFICIUL FARMACEUTIC SATU MARE, Str. Rozelor nr. 2 CAUTĂ PENTRU ANGAJARE: Revizor - contabil principal Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 914/1908. Relații se pot primi la Oficiul farmaceutic Satu Mare, adresa de mai sus.

Next