Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-06-03 / No. 1019

Ш PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Г И1СА1 „VOM MOBILIZA ÍI­TREAGA iASTRĂ ENERGIE PENTRU ÎNFĂPTUIREA SARCINILOR ÎNCREDINȚATE PRIN PLAIUL CINCINAL" — Ecoul vibrantei Chemări a Frontului Unității Socialiste — Alături de întregul nostru po­por, oamenii muncii din jude­țul Satu Mare — români, ma­ghiari, germani și de alte naționa­lități­i, au primit cu viu inte­res și răspundere patriotică în­sufleți­toarea Chemare a Frontului Unității Socialiste adresată re­cent oamenilor muncii de la ora­șe și sate, tuturor cetățenilor Ro­mâniei socialiste. îndată după apariția în presă a textului Chemării, organele și organizațiile de partid din în­treprinderi, unități agricole, in­stituții au inițiat măsuri pentru popularizarea largă și însușirea de către oamenii muncii a conți­nutului ei — prin afișarea, ci­tirea în grup, expunerea la sta­țiile de radioamplificare. Totodată, în aceste zile, orga­nele de partid din localitățile ju­dețului nostru organizează instru­iri cu activele de lectori, propa­gandiști și membri ai comisiilor de muncă politică de masă, pen­tru ca aceștia să contribuie efi­cient­ la înțelegerea și însușirea temeinică a conținutului valoro­sului document.­­ Inițiată în vederea antrenării tuturor energiilor și resurselor materiale și umane ale națiunii noastre socialiste la înfăptuirea cu succes a planului de dezvol­tare a economiei naționale pe perioada 1971 — 1975, Chemarea Frontului Unității Socialiste cîștigat o largă adeziune în rîn­­­­dul muncitorilor, țăranilor și in­telectualilor județului nostru. Este o nouă expresie elocventă a atașamentului acestora la politi­ca înțeleaptă a Partidului Comu­nist Român, a hotărîrii lor ferme de a acționa cu forțe sporite în ve­derea realizării și depășirii sar­cinilor care le revin din obiecti­vele actualului cincinal. In perioada care urmează, este necesar ca sub conducerea orga­nelor și organizațiilor de partid, organizațiile de masă și obștești, conducerile unităților, toți oame­nii muncii să analizeze cu spirit de răspundere posibilitățile exis­tente în vederea utilizării supe­rioare a potențialului economic al județului nostru, descoperirii și valorificării rezervelor existen­te în fiecare unitate productivă, ridicării neîncetate a eficienței activității în toate sectoarele vieții sociale. In acest fel, răspunsul oamenilor muncii din județul Sa­tu Mare se va materializa în noi și însemnate realizări în proce­sul de producție, în contribuția lor mereu crescîndă la înfăptui­rea obiectivelor făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Ca și în celelalte întreprinderi ale județului, Chemarea a stirnit un viu interes și în modul colectivului de muncă de la Fabrica de mașini casnice din Satu Mare. PRECIZAREA PH LEGE­A ATRI­BUIR­II COMPETENTELOR -cadru de optimim a activității unităților economice de stat In proiectul de lege cu privire și organizarea și conducerea uni­tăților economice de stat, în par­tea ce cuprinde organizarea pro­ducției și a muncii sunt sintetiza­te atribuțiile principale ce revin întreprinderilor în vederea asi­gurării unei organizări temeini­ce a procesului productiv pe ba­za celor mai moderne metode. De la început, aș vrea să subli­niez faptul că acum nu există o delimitare strictă a atribuțiuni­­lor ce revin pe linia organizării producției și a muncii întreprin­derii ca persoană juridică, comi­tetului de direcție, ca organ de conducere colectivă, pe de o par­te, și centralei și consiliului de administrație, pe de altă parte, existînd o oarecare posibilitate de a interveni în atribuțiunile a­­cestor organe, fapt ce poate du­ce la paralelisme între centrală și întreprinderile componente. Găsesc ca foarte justă prevede­rea din proiect care se referă la posibilitatea­ acordată întreprin­derilor de a-și stabili sarcini pe baza folosirii maxime a capaci­tăților de producție, precum și de a elabora planul de normare a muncii pe baza cărora și centra­lele industriale își întocmesc a­­nalize. Prin întreaga metodolo­gie prevăzută în proiectul de le­ge să se asigure o mai mare auto­nomie întreprinderii industria­le, alături de conducerea centra­lizată a acesteia. De asemenea, consider necesar ca noua lege de organizare și conducere a unităților economice de stat să prevadă expres drep­tul fiecărei întreprinderi de a-și stabili cele mai adecvate forme de salarizare din cele­ reglementate de lege, care să permită o cointe­resare cît mai deplină a masei de salariați în realizarea sarcini­lor de producție. Obligația­­ centralelor industri­ale de a valorifica studiile pro­prii și a celor elaborate de uni­tățile subordonate, consider că va avea ca efect o economisire a muncii sociale depuse în acest domeniu, o mai bună informare între unități, care se va reflecta in însăși îmbunătățirea torilor de productivitate și indica­preț de cost. Aș considera necesar să se pre­vadă în obligațiile centralelor in­dustriale aceea de a face legătu­ra între cercetarea științifică, sub toate formele sale, de activitatea productivă, aceasta fiind un ele­ment de îmbunătățire a fluxului cercetare-aplicare. I. BALOG, director la I.G.O. Negrești-Oaș Nr. 1019 (1758) 4 pag.— 30 bani Anni IV (XI) Joi 3 iunie 1971 * în actualitate ____ Recoltarea culturilor furajere In unitățile agricole din ju­dețul nostru este în plină desfă­șurare campania de recoltare a culturilor furajere. Această ac­țiune, deosebit de­­ importantă pentru dezvoltarea permanentă a creșterii animalelor,­ spre deose­bire de celelalte campanii agrico­le, se eșalonează pe o perioadă mult mai lungă și are ca asigurarea furajelor fibroase scop și suculente pînă la noua recoltă a anului viitor, iar masa verde în toată perioada de vară și toam­nă, pînă la intrarea în stabula­­ție. Astfel, trebuie să se recolte­ze în I.A.S. ș. C.A.P. peste 25.000 ha fînuri cultivate (lucernă, tri­foi, ghizdei, borceaguri) menite să asigure circa 85.000 tone fîn. Pa­ralel, se recoltează culturile pen­­tru masă verde, care, de aseme­nea, reprezintă un volum mare — circa 200.000 tone, care se fura­­jează la iesle. In următoarele zi­le va începe din plin și prima coasă a celor peste 20.000 ha fi­nețe naturale, importantă resur­să pentru asigurarea fibroaselor necesare animalelor. In vederea păstrării cît mai multor furaje pentru perioade de stabulație este necesar ca vinuri­le depozitate să fie predate fer­melor zootehnice, cîntărite cu acte de predare și răspunderi concrete pentru buna conserva­re a lor. Se impune o co­relare a recoltării furajelor cu celelalte lucrări agricole de sezon, pentru a putea fi reparti­zate tractoarele și mașinile ne­cesare în așa fel încît să se respecte termenele optime de re­ ing. I. CRISTEA (Continuare in pag. a 2-a). VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU IN R.P. CHINEZĂ Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășii Manea Mănescu, Dumi­tru Popa, Ion Iliescu, George Ma­­covescu și Aurel Duma, membri ai delegației de partid și guver­namentale a Republicii Socialis­te România, au vizitat Universi­tatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pre­gătire a viitorilor specialiști. Oaspeții au fost însoțiți de Huan Iun-sen, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Cen­tral al P.C. Chinez, șeful Mare­lui Stat Major al Armatei Popu­lare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., șeful Sec­ției pentru relații externe din cadrul Comitetului Central, Cian Hai-fu, ambasadorul R.P. Chine­ze la București. Oaspeții români s-au bucurat de aceleași vibrante manifestări de prietenie, prețuire și stimă pentru conducătorii partidului și statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta uni­versității și pînă la clădirea prin­cipală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenți, cadre didactice, funcțio­nari ai institutului de învățămînt superior salută cu deosebită căl­dură, cu îndelungi urale și ovații pe oaspeții români. In fața clădirii, unde se află sala de primire a invitaților de seamă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția și membrii delegației sînt întîmpinați de Si Ciun, locțiitorul secretarului de partid, membru principal al Co­mitetului Permanent al Comite­tului Revoluționar și al condu­cerii universității, Lie Tiu­i, membru al Comitetului Perma­nent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, și membru al Comitetului Permanent al Co­mitetului de Partid, vicepreședin­te al Comitetului Revoluționar al Universității, Liu Pin, membru de conducere al comitetului re­voluționar, Li Sien-ian, membru al conducerii comitetului revolu­ționar al universității. , In timp ce urcă scările care duc spre sala de recepție, oaspe­ții și gazdele străbat cu greu prin mulțimea dornică să fie cît mai aproape, să adreseze un cu­­vînt de salut, să ofere flori. In sala de primire, Si Ciun adresează, în numele conducerii universității, al studenților profesorilor, al comitetului revo­si­luționar și al comitetului de par­tid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulți din cei ce lucrează la universitate păs­trează vie în amintire vizita fă­cută aici, în 1964, de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, el a prezentat oaspeților date privind activita­tea universității. întemeiată în 1911, universitatea cunoaște o pu­ternică dezvoltare abia în ulti­mii ani, avînd astăzi 11 facultăți — printre care de electronică, energetică, construcții de mașini, mecanică — cu peste 50 de spe­cialități. Aici învață 2.800 de studenți proveniți din rîndurile muncitorilor, țăranilor și milita­rilor. Ei sunt selecționați dintre oamenii cu o bogată experiență în activitatea practică, ceea ce îi ajută la însușirea mai rapidă a cunoștințelor teoretice. După absolvire, ei se reîntorc la locu­rile de muncă de unde au ve­nit. Sistemul de învățămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorganizare, avînd drept­­scop împletirea a trei preocu­pări: studiul, cercetarea științifi­că și activitatea directă, nemijlo­cită, în producție. Prin aplicarea acestui principiu, universitatea (Continuare în pag. a 4-a). OBSTACOLE NEJUSTIFICATE pe traseul finalizării propunerilor salariaților Desfășurate în spiritul unei înalte responsabilități față de sarcinile economice majore sta­bilite de Congresul al X-lea al partidului pentru anul 1971 ca și pe întreg cincinalul actual, adu­nările generale ale salariaților din întreprinderi, ce au avut loc in acest an, au prilejuit dezba­teri fructuoase, reliefînd hotărî­­rea fermă a colectivelor de oa­meni ai muncii din industria ju­dețului de a face totul pentru îm­bunătățirea continuă și ridicarea calitativă a întregii activități e­­conomice. Manifestîndu-și activ inițiativa, competența și capaci­tatea creatoare, cu convingerea că în dubla calitate pe care o au­de proprietari ai mijloacelor de producție și de producători — se simt răspunzători pentru buna gospodărire și rezultatele întregii activități, salariații, unităților noastre industriale au făcut, în adunările generale,­ numeroase propuneri de utilitate certă pen­tru îmbunătățirea activității pro­ductive, pentru fructificarea unor importante rezerve interne și în­deplinirea cu succes a planului și angajamentelor din acest prim an al actualului cincinal. Hotărî­toare pentru eficiența investiției de gîndire și de inițiativă a maselor de salariați este însă finalizarea operativă și integrală, de către comitetele de direcție, a tuturor propunerilor valoroase făcute. A fost înțeles acest im­perativ după adunările generale din acest an? Asupra acestui as­pect ne-am concentrat investiga­țiile făcute recent la întreprinde­rea textilă Ardeleana din Satu Mare. După încheierea adunării gene­rale a salariaților, comitetul de direcție din această întreprindere bătmăreană, împreună cu organi­zația de partid și comitetul sin­dicatului, au analizat propuneri­le făcute și au întocmit progra­me concrete cu termene și res­ponsabilități în vederea traduce­rii lor în fapt. Multe din acestea au fost incluse și în planul de măsuri tehnico-organizatorice, tre­­cîndu-se operativ la aplicarea lor. Evident, rezultatele n-au întîr­­ziat să apară. Ca urmare a în­tăririi resortului de recepție materiilor prime, a asigurării u­­­­nui control interfazic competent și a aprovizionării corespunză­toare cu inele și ace pentru tin­deri la războaiele de țesut, ca­litatea pînzei s-a îmbunătățit, iar volumul bonificațiilor s-a redus simțitor. Alte măsuri rezultate din propunerile făcute, a căror e­­ficiență economică însumează la nivelul celor patru luni și jumă­tate aproape 68.000 lei, și-au gă­sit, de asemenea, rezolvare în procesul de producție, contribu­ind în măsură considerabilă la îmbunătățirea activității între­prinderii. Dar nu sub acest aspect strict cantitativ ne-am propus să pri­vim, în cadrul anchetei făcute, necesitatea fructificării inițiati­vei manifestate de salariați pen­tru îmbunătățirea activității ge­nerale a întreprinderii. Este bi­necunoscut faptul că receptivita­tea comitetului de direcție și, în cazul întreprinderii textile Arde­leana, a consiliului de adminis­trație de la Combinatul textil, față de măsurile propuse crează o atmosferă de încredere, stimu­lează mai puternic interesul și GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 2-a). LA I.T.A. SATU MARE Convorbiri intre delegația de partid și guvernamentală română și delegația de partid și guvernamentală chineză Miercuri după-amiază, la pa­latul Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină au avut­­ loc convorbiri oficiale între delegația de partid și guverna­mentală română condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, și delegația de partid și guvernamentală chi­neză, condusă de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea ro­mână au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R, vice­președinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului mu­nicipal București al P.C.R., pri­marul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macoves­cu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R. amba­sadorul României la Pekin. Con­silieri și experți. Dat Din partea chineză au partici­pavarășii Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, șeful ma­relui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen-Juan, membru al Birou­lui Politic, Li Sien-m­en, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui­tzo, membru al Biroului Politic, loc­țiitor al șefului Marelui Stat Ma­jor, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, șeful Secției pen­tru relații externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pîn-tei, ministru ad­­interim al afacerilor externe, Fan I, președintele Comitetului pentru relații economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerțului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul R.P. Chineze la București, precum și Li Lien-cin, Liu Ка-min și Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. BACALAUREATUL — văzut de examinatori și examinați In încercarea de a sublinia cî­­teva aspecte definitorii ale exa­menului de bacalaureat și, im­plicit, în dorința de a prefigura repere superioare ale ne-am adresat deopotrivă acestuia, exa­minatorilor și examinaților. Prin ce au mai personal și viabil ca și prin unele lunecări peste esențial, răspunsurile au dezvă­luit temperatura intelectuală a locului și a respectivului mo­ment didactic, în ambele ipos­taze ale sale. Convergența unora ca și di­vergența pronunțată a altora dintre răspunsurile formulate în cadrul anchetei atestă, cum am mai spus, prezența unei medita­ții pedagogice prelungite asupra problematicii bacalaureatului, relevă deziderate ferme și dis­ponibilități reale privitoare la optimizarea pregătirii liceale. Se rețin îndeosebi aprecierile în consens referitoare la pregătirea de ansamblu a candidaților (su­­­perioară de la o ediție la alta), la însușirea mai aproape linie a limbii și literaturii de­ce­ro­mâne la clasele maghiare, la seriozitatea și climatul exami­nării — elemente de orientare și deontologie, sperăm, trainic cîștigate. Este, de asemenea, mai pronunțată și conștientizată — strădania de investigare a carac­terului formativ al procesului de învățămînt care a stat la baza pregătirii candidaților în decur­sul anilor, și, ca urmare, sînt re­levabile cîteva rezultate îmbu­curătoare ale acestui sondaj : ca­pacitatea crescută de generaliza­re, sinteză și maniabilitate a cu­noștințelor, efortul izbutit al unora de a încadra răspunsurile în contexte largi, re­­cunoștințe bine­cuprinzătoa­structurate, fantezie, originalitate. Sunt aces­tea roadele unei îndrumări peda­gogice consecvente, lucide, în spiritul unui învățămînt modern și ale pregătirii sistematice, de durată, ale muncii de învățare depuse de elevi nu numai în vederea unui examen anume ci îndeosebi pentru informare și formare, ca cerințe ale înarmă­rii pentru viață. Dar, din păca­te, nu toți candidații au făcut față la modul optim cerințe­lor virtuale ale bacalaureatului, chiar dacă promovabilitatea în județ a înregistrat la precedenta ediție un procentaj mulțumitor. Gîndit și pregătit din ambele tabere doar ca o etapă de trece­re nu și ca moment autonom, de maturitate școlară, examenul de bacalaureat lasă încă mult, foar­te mult loc pentru mai bine. Din anchetă s-a putut desprinde ast­fel faptul că unii candidați ig­noră deliberat pregătirea teore­tică de ansamblu necesară for­mării lor ca oameni ai unei so­­ i In loc de con­cluzii la o anchetă pedagogică, cietăți moderne, preferind o pretimpurie și nefondată „spe­cializare“. Nu-i mai puțin adevă­rat că adesea această restrînge­­re a intereselor școlare apare ca un justificat „reflex de apărare“ în fața bombardamentelor facto­logice, pe interminabile orizon­tale, ce se mai întîlnesc că unui inactual exces de datori­zel profesional la unele cadre dactice, prea mult tiranizate și­de ideea lui „totul este foarte im­portant“, lipsite, în consecință, de decizia ierarhizării și esenția­­lizării într-o autentică modernă a acelui tot de viziune cunoș­tințe al căror posesori sunt. Faptul însuși (afirmat, am văzut, de mai mulți precum inter­locutori) că există posibilități de eludare a unei pregătiri serioa­se fără a risca pierderea exa­menului reclamă necesitatea unui front comun întru apăra­rea și promovarea principiilor moderne de școală. Superioară și ea ca practică edițiilor precedente, metodica examinării nu a valorificat to­tuși, în extensia și la nivelul do­rit, dimensiunile formative ale pregătirii, nu a prospectat în­deajuns inteligența, maturita­tea și creativitatea. Se mai în­registrează astfel decalaje sur­prinzătoare între cerințele și ca­lificativele obținute la bacalau­reat și cele înregistrate la exa­menele de admitere în facultăți, în ciuda cvasi-identității progra­melor de examene. Supralicita­rea memoriei și ignorarea frec­ventă a funcțiilor intelectuale de relief se mai întîlnește, în­să, acest rudiment al practicii pedagogice (supralicitarea memo­riei) găsind mult mai puțini ac- VASILE SAVINESCU

Next