Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)
1971-04-22 / No. 983
y PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA! ----------------------- ВЦ gg| li I ggj 1 A- 'V <X.> iiumâ ~ ~ 4 pag. _„ 30 ban i În întimpinarea aniversării SEMICENTENARULUI PARTIDULUI i si 50 1921-1971 Concursul „Momente din istoria mișcării comuniste și muncitorești din România” începînd din luna februarie și pînă în prezent, la nivelul tuturor comunelor și unităților s-a desfășurat Concursul „Momente din istoria mișcării comuniste și muncitorești din România“. mează ca în perioada 22 și 2r25 aprilie să aibă loc fazele municipală, orășenești și intercomunale. Astfel, în data de 22 aprilie a.c. concursul se va ține în Satu Mare, Cărei, Tășnad și Negrești — Oaș, iar în ziua de 25 aprilie în comunele Sanislău, Supur, Ardud, Livada, Halmeu, Căuaș, Bicsad, Moftin, Culciu. Cu această ocazie vor avea loc și fazele intercomunale ale „Crosului tineretului“ — activitate ce se va încheia cu prezentarea unui bogat program cultural-artistic. Angajamentele au devenit fapte Antrenat în întrecerea socialistă ce se desfășoară în cinstea semicentenarului partidului, colectivul de muncă de la Depoul de locomotive din Satu Mare raportează îndeplinirea și depășirea tuturor angajamentelor ce și le-a asumat. Astfel, planul producției globale pe trimestrul I și primele două decade ale lunii aprilie a fost depășit cu 1,86 la sută, înregistrîndu-se peste prevederi 226.000 lei economii la prețul de cost. In aceeași perioadă, s-au remorcat în plus 86 de trenuri cu 112.640 tone supratonaj, în timp ce durata de imobilizare a locomotivelor în reparație s-a redus — ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice aplicate — cu 8 la sută, rezultînd o economie de 764 ore. De remarcat că toate aceste depășiri sînt superioare cifrelor înscrise în angajamentul asumat în întrecerea socialistă. O contribuție de seamă în obținerea acestor rezultate au adus-o Iosif Filip, Victor Ghetina, Gheorghe Filip, Francisc Zarto, Gheorghe Pap — mecanici, Ioan Rusu, Gheorghe Vălean, Ștefan Șuta, Nicolae Cresula — fochiști, Alexandru Venete, Ernest Demenyi, Emeric Pop și Nicolae Șaitoș — lăcătuși. Bilanț revelator Pentru colectivul de muncă de la Atelierul de zonă C.F.R. Satu Mare a devenit o tradiție faptul de a se număra printre primele unități economice care raportează îndeplinirea sarcinilor de plan înainte de termen. Aplicînd în procesele de producție o seamă de măsuri tehnico-organizatorice, muncind cu elan și pricepere, colectivul de aici a reușit să înscrie pe graficul întrecerii socialiste un nou succes remarcabil: îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele patru luni ale anului cu 8 zile mai devreme. Din altecalcule rezultă că pînă la finele lunii, planul producției globale, exprimat în reparații curente echivalente, va fi depășit cu 4,2 la sută, iar indicatorul productivității muncii, cu 7 la sută. De remarcat că, pînă acum, au fost reparate peste plan 68 vagoane, rezultînd o economie la producția totală realizată de 62.760 lei. De asemenea, prin organizarea superioară a producției și a muncii, durata de imobilizare a vagoanelor în reparație s-a redus cu 8 la sută, ceea ce reprezintă — la total vagoane reparate— o economie de 203 zile. Simpozion La Casa orășenească de cultură din Cărei s-a organizat recent o manifestare festivă consacrată apropiatei aniversări a creării P.C.R.. Simpozionul intitulat „Partidul Comunist Român —■ forța conducătoare încercată a poporului român, organizatorul și îndrumătorul construcției socialiste“ a avut un bogat conținut de idei, contribuind la îmbogățirea cunoștințelor participanților despre partid, patrie și popor. In încheiere a fost prezentat un reușit program de recitări cu tema „Slavă partidului“. Expuneri la stația de amplificare a Uzinei Unio De două ori pe săptămînă, in cadrul celei mai mari întreprinderi sătmărene — Uzina Unio — sunt transmise la stația de amplificare expuneri închinate Semicentenarului partidului. Pînă acum au fost prezentate expunerile: „Partidul Comunist Român — cerință a mișcării muncitorești din țara noastră“ In aceste zile premergătoare semicentenarului partidului, tovarășul Francisc Török, membru al Biroului C.C. al U.T.C., secretar al Comitetului județean Satu Mare al U.T.C. s-a întîlnit cu uteciștii de la Centrul militar județean, cărora le-a vorbit desși „Creșterea rolului conducător al Partidului Comunist Român — factor hotărîtor al edificării societății socialiste multilateral dezvoltate“. Expunerile cu temele de sus fac parte dintr-un ciclu mai de șase emisiuni prezentate la stația de amplificare a acestei mari uzine, pre apropiata sărbătoare a semicentenarului partidului, relevînd totodată însemnătatea documentelor Congresului al IX-lea al U.T.C. și măsurile stabilite pe județ în vederea traducerii lor în viață. Constituirea Consiliului de conducere al Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor Pentru asigurarea unei conduceri competente și adoptarea de măsuri concrete și unitare în principalele probleme privind agricultura, industria alimentară, silvicultura și gospodărirea apelor în cadrul județului nostru, în baza art. 30 din Decretul nr. 14 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și a Hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 349/1971, ieri a avut loc constituirea Consiliului de conducere al Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, organ de conducere colectivă, de pe lângă Comitetul executiv al Consiliului popular județean, format din 35 de membri. Din consiliu fac parte tovarășii : Nicolae Babici, director general al Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Manta, președintele Uniunii Vasile județene a cooperativelor agricole de producție, Aurel Lăpușan, directorul Stațiunii experimentale agricole din Livada, directorii generali adjuncți,, șefii sectoarelor și conducătorii unităților subordonate Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Activitate intensă pe ogoarele județului I.A.S. Odoreu a terminat însămînțatul porumbului boabe. Alte unități mențin un ritm înalt de lucru Organizarea muncii — cheia succeselor Bătălia pentru însămînțarea celor peste 50.000 ha cu porumb boabe în cooperativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat din județ se desfășoară cu intensitate. Din incursiunea făcută în zilele de 20 și 21 aprilie , a.c. la unele unități agricole din județ, putem relata următoarele: In cursul zilei de ieri, datorită folosirii din plin în campanie a celor 15 semănători S.P.C.6, la întreprinderea agricolă de stat din Odoreu s-a terminat însămînțatul celor 550 ha planificate cu porumb boabe, iar din 334 ha destinate porumbului siloz, s-au semănat 200 ha. Facem mențiunea că pe întreaga suprafață însămînțată s-au folosit erbicide, iar lucrările sînt executate la un nivel calitativ corespunzător. La întreprinderea agricolă de stat Satu Mare, din șase ferme care au în plan porumb boabe, trei au terminat însămînțatul. Acestea sînt: ferma nr. 6 Mare, ferma nr. 12 Rodina Calciu și ferma nr. 4 Vetiș. In vederea încheierii acestei lucrări și în celelalte ferme, s-au luat măsuri de mișcare a unor utilaje în scopul măririi vitezei de lucru la fermele cu suprafețe mai mari de însămînțat. Din discuțiile purtate cu tovarășul ing. Podolyak, directorul tehnic Iosif al întreprinderii, rezultă că cu cele 12 semănători S.P.C.6, care lucrează la porumb, în următoarele 5—6 zile urmează să se termine însămînțatul acestuia și să se treacă cu toate forțele la semănatul celor 500 ha prevăzute cu soia. Paralel cu însămînțatul porumbului boabe, pînă ieri s-au însămînțat și 250 ha cu porumb siloz, iar atît porumbului boabe, cit și celui pentru siloz i se aplică erbicide. Și în cooperativele agricole de producție ritmul de însămînțare a porumbului în ultimele este bun. Așa, de exemplu, zile la C.A.P. Dar s-au depășit deja 50 la sută din suprafețele planificate cu porumb, întreg parcul de tractoare și mașini al secției de mecanizare lucrînd la fertilizări, pregătitul terenului și însămînțări. Mecanizatorii Gheorghe Dărăban și Attila Debreceni folosesc din plin capacitatea de lucru a celor două mașini S.P.C.6 cu care lucrează, depășind zilnic viteza de lucru stabilită. La C.A.P. Valea Vinului, în cursul zilei de ieri, întregul parc de tractoare, în număr de 19, era angrenat în executarea de lucrări în cîmp. Zece tractoare pregăteau terenul cu discurile, două lucrau la grăpat, unul la fertilizat, trei la semănătoarea de porumb S.P.C.G și două arau în plantațiile de pomi. Cu forțe sporite se lucrează și la C.A.P. Pomi. Patru tractoare execută semănatul porumbului, 12 pregătesc terenul și cu unul se lucrează la fertilizări. Deși in aceste două cooperative realizările sunt mai mici (nu depășesc 30 la sută din plan), totuși, folosind din plin cele 7 semănători existente, putem aprecia că și aici semănatul porumbului se poate încheia in circa 8 zile bune de lucru, încadrîndu-se astfel și aceste unități în epoca optimă de însămînțare. Vedere panoramică a cartierului „Someș“ din municipiul Satu Mare. La C.A.P. Bogdand se pregătește în continuare terenul în vederea insămînțării porumbului. Așezată la răspintie de drumuri, punct pe o șosea ce leagă meleagurile milenare ale Sătmarului cu dealurile Băii Mari și la intersecția acesteia cu dipalul drum de acces prinspre Țara Oașului, Livada pare să fi fost predestinată să aspire spre condiția urbană. O așezare geografică favorizantă, o istorie ce traversează, modestă în statornicia ei, cîteva secole și este atestată de cîteva relicve arhitectonice și o explozie in dezvoltare ce măsoară în timp puțin peste, un sfert de veac. Iată cum s-ar putea traduce în cuvinte diagrama posibilă a evoluției acestei comune. Nu este rostul rindurilor acestora să stabilească densitatea realizărilor vizibile macrometric în decursul celor cîteva secole, în raport cu cele din ultimul sfert de veac, dar comparația se impune, este mărturia concretă pe care anii socialismului au grefat-o organic in trupul și spiritul localității. Cele ce aparțin trecutului le-am amintit sumar la începutul acestor rânduri. Adevărata dezvoltare începe abia cu zorii epocii socialiste, firească și logică. Un soi podzolic deloc generos, specific zonei nord-vestice a țării, a impus înființarea aici a unui punct de cercetare. A luat naștere stațiunea experimentală agricolă. La fel de firesc ia naștere un centru de învățămînt cu specific agricol. Rind pe rind dotări ce prefigurează urbanul răsar din munca strădania locuitorilor, din asșipirația lor la mai mult și la mai bine, școli, magazine, lăcașe de cultură în centrul de comună și satele aparținătoare, apoi un embrion al industriei: un poligon de prefabricate La ora cînd apar aceste rînduri, activitatea febrilă de înfrumusețare a comunei în care i-am găsit angrenați pe locuitorii ei continuă din plin. Sătenii, tineri și vîrstnici deopotrivă, au început o dată cu primele zile ale primăverii amenajarea spațiilor verzi, se lucrează din plin în diverse puncte ale localității pentru realizarea planului de dezvoltare. Vicepreședintele comitetului executiv al Consiliului popular comunal, tovarășul Francisc Kranyak, ne-a relatat cîteva din preocupările actuale ale gospodarilor comunei . — Anul 1971 va fi un an bogat in transformări. Încă un bloc cu 8 apartamente cu magazine și unități de prestări de servicii ale cooperației de consum la parter, va fi dat în folosință. Apartamentele care vor fi repartizate cadrelor didactice de la școlile din localitate vor dui mult la ridicarea contracondițiilor de viață și muncă ale acestora și vor admei și mai mult gradul lor de adeziune la viața de aici, îi vor lega — în sensul bun al cuvîntului — de comună, îi vor face să se simtă acasă. Tot în acest sens sînt atacate sau vor începe lucrările la o serie de obiective, cum ar fi un important complex intercooperatist pentru ingrășarea bovinelor, cu o capacitate de 5 000 de capete, construirea unui sediu, a rampelor și garajelor pentru o coloană de mașini aparținînd Autobazei de călători Satu Mare și a clădirilor necesare unei secții a I.M.A. Apa, unui complex de deservirea a cooperației de consum cu secții de frizerie, croitorie, coafură, tîmplărie etc. și a unui magazin mixt în satul Livada Nouă. Am mai reținut din problemele aflate pe agenda de lucru a locuitorilor comunei Livada, cîteva aspecte legate de aceeași preocupare pentru atingerea condiției urbane a localității: în acest an se vor realiza, cu o bună parte din contribuția bănească voluntară, 3.700 m.p. de trotuare, 2.300 metri liniari de drumuri modernizate, va fi extinsă electrificarea cu încă 3 km de rețea de joasă tensiune și concomitent satul Dumbrava va fi complet electrificat. V. MANDA (Continuare în pag. a 3-a) ins^feli Aspirație la urbanizare Raid-anchetă prin bufetele T.A.P.. Deși numai băuturi alcoolice? Intr-un recent raid întreprins prin numeroase bufete ale Trustului alimentației publice locale din municipiu, ne-am interesat in special de preocupările existente pentru a imprima localurilor personalizate, de buna aprovizionare cu preparate culinare calde și reci. Transcriem constatările făcute cu acest prilej. La Bufetul „Gutinul", interiorul oferea o priveliște proprie unui local din filmul „Incoruptibilii". Cîțiva cetățeni — vreo 7— 8 la număr, de pe a căror înfățișare puteai deduce în mod sigur că sunt obișnuiții casei — păreau că au pus mina pe local. De departe persista în local o atmosferă care te silea să cauți ușa cit mai repede. — Cu ce preparate culinare puteți servi la această oră consumatorii? întrebarea am adresat-o gestionarei G. Oprea, care după îndelungă gîndire, ne-a mărturisit că poate oferi... ceva plăcintă. Sărăcia de sortimentație ne-a fost explicată prin „Nu dă T.A.P.L.-ul“. Gestionara ne-a mai asigurat, că, de fapt, ponderea vînzărilor o constituie băutura. Zilnic se desface băutură în valoare de circa 7.000 de lei. (Sunt zile în care se desfac cu ușurință circa 300 litri de băutură). Bufetul „Tractorul" de pe str. Uzinei nu făcea notă discordantă în peisajul unităților vizitate. In vitrina frigiderului era etalat un infim sortiment de preparate reci. In absența responsabilului (Alex. Paskandi), barbhana ne informează că uneori se servesc aici și cremvuiști, iar suma aproximativă realizată din desfacerea mîncărurilor se cifrează la circa 60 lei pe zi. Iată deci că sortimentul mic de mîncâruri, lipsa de preparate specifice atrag firesc rezerva consumatorilor. In schimb, localul realizează cote mari (pînă la 4.000 lei) din vînzarea băuturilor. Cu puține schimbări de decor, atmosfera de la „Gutinul" și „Tractorul” am regăsit-o la Bufetul „Primăverii" (gestionar Nicolae Gyulai). De altfel, fapt semnificativ, dialogul cu gestionarul ne-a fost tot timpul „bruiat" de un ins care cerea să mai fie servit cu o sută a. TONICA. V. MIHALCA (Continuare în pag. a 2-a)