Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-10-26 / No. 1143

^ CRONICA SATM­IREANA EDUCATIA SANITARA­ a­ rețelei specializate in combaterea tuberculozei In permanență, în lupta dusă pentru combaterea unei boli apar aspecte noi, explicate prin sporirea rezistenței microbului la armele ce-i sunt opuse, im­plicit, și extrem de firesc, prin căutarea unor căi de anihilare a acestuia, intensificarea acțiuni­lor existente. Inserted in coloanele ziaru­lui nostru aspecte actuale ale combaterii tuberculozei, am an­gajat cu tovarășul dr. Martin Deutsch un interviu pe această temă. — Vă propunem să înce­pem convorbirea pornind de la faptul că in ultimii ani s-a semnalat o oarecare recru­descență a indicelui de mor­biditate, prin tuberculoză, as­pect subliniat de altfel și in recenta consfătuire a ftiziolo­­gilor pe țară, găzduită de Spitalul din Satu Mare. " —* Descoperirea unui număr relativ sporit de cazuri noi — respectiv acea relativă creștere a indicelui de morbiditate — se explică prin intensificarea ac­țiunilor de depistare a tuber­culozei, și în privința aceasta aș da un exemplu legat de zona Oaș: în vreme ce indicele de mortalitate infantilă prin tu­berculoză era foarte ridicat, in­dicele de morbiditate (de desco­perire a cazurilor noi de tu­berculoză) era foarte redus. In decursul a mai bine de 20 de ani de existență a rețelei noastre specializate în combate­rea tuberculozei am efectuat trei acțiuni de depistare inte­grală a bolii. Deși s-au desco­perit multe cazuri noi, nu stăm totuși rău în această privință. Nu mai revin asupra cauzelor econom­ico-sociale din trecut (situație îndeajuns de cunoscută) care făcuseră Țara Oașului o zonă extrem din de­favorabilă tuberculozei. Aș mai insista aici asupra unui fenomen mai puțin cunoscut de marea masă a cetățenilor, pri­vitor la evoluția tuberculozei. S-a schimbat ceva in ultimul timp în felul în care se mani­festă boala. Ea nu se mai ca­racterizează acum printr-un de­but rapid, de simptomatologie pregnantă. Cazurile de tubercu­loză descoperite astăzi manifestă simptome minime, nesesizabile de către bolnavi. Aproape 20—25 dintre cazurile depistate prin micro-fotografii sunt în fază incipientă, aproape fără simpto­matologie. — înțelegem din cele spu­se aici că trebuie să se persiste în acțiunea de de­pistare a cazurilor de tuber­a­culoză, că lupta de combatere acesteia trebuie susținută continuu. — Spre regretul nostru, nu misiunea ce ne-am asumat-o întîmpinăm și unele greu­tăți. Este vorba în principal de : 1. Neasigurarea unei educații sanitare eficiente a maselor de cetățeni și; 2. rezistența bol­navilor la acțiunile întreprin­se de rețelele sanitare (controa­le medicale, internări etc.) Mulți, foarte mulți cetățeni consideră încă tuberculoza o boală nevindecabilă. De aici cred eu reținerea față de in­tervențiile rețelei Sunt destule persoane specializate, care se simt bolnave, dar nu se adresea­ză medicului, de teama de a nu li se confirma existența tu­berculozei. Poziție extrem de dăunătoare atît individului în cauză, cât și persoanelor din mediul apropiat. Perioada des­tul de lungă de incubație (une­ori infecția suferită în copilă­rie devine activă după 10, 20 și chiar 40 de ani) duce la falsa părere că tuberculoza nu ar fi contagioasă. Nu sînt tratați, sau rămîn neizolate de familii, per­soane bolnave de tuberculo­ză, adevărate focare de propaga­re a acesteia. Un bolnav cavi­­tar, eliberează zilnic 20 miliarde de bacili, atîția vicii, teoretic vorbind, el singur ar putea îm­bolnăvi de tuberculoză toți co­piii de pe glob. Socotesc ca foarte important să subliniez că tuberculoza este o boală care se vindecă total. Mai ales cînd ea se află în fază incipientă. Sunt asigurate toate condițiile pentru înlă­turarea acestei boli. Sunt crea­te condiții de tratament, de spitalizare, de tratament spitalicesc gratuit, și totuși post a­­vem destule cazuri cint bol­navii depistați refuză să se supună tratamentelor, acceptă să se interneze în spital numai în fazele avansate ale bolii, atunci cînd apar și complica­țiile. Important de știut este și faptul că prin tratamentul chimio-profilactic (administrarea hidrazidei), tuberculoza se poa­te efectiv înlătura. Aș mai atrage atenția și asupra altei cauze de apariție a tuberculozei i contribuția alcoolului (20 la sută dintre bolnavi sunt alcoolici cronici), iar în programarea ei cazurile de angajare în fami­lii a unor persoane pentru în­grijirea copiilor, persoane ne­verificate din punct de vedere medical.­berculozei Pentru prevenirea ta­la copii noi efec­tuăm vaccinările B.C.G., ceea ce nu înseamnă că nu trebuie evitat contactul acestora cu bolnavii. Una din comunicările prezentate la consfătuire de către un colectiv al Spitalului sătmârean, avea ca temă descoperirea unei forme ine­dite de tuberculoză. Cum ex­plicați depistarea fenomenu­lui? — Este vorba de o formă nu­mită fibroză pulmonară, boală întîlnită la femeile din prelucrătoare de cînepă. Aui Oaș, vă­zut, desigur, în Oaș, ținînd in­tr-o mină caierul, în cealaltă fusul și potrivind grosimea fi­rului, tors, de cînepă cu uii. În acest fel osencele fac din­o formă deosebită de conioză (depunere de praf vegetal — în speță de cînepă — pe plă­­mîni), boală care favorizează complicația cu tuberculoza. Cum am depistat acest caz? Ne-a surprins faptul că în zona Oaș procentajul de îmbolnă­viri a femeilor este mai ridicat prin tuberculoză decit în cele­lalte zone. Acesta fiind primul semn care ne-a îndemnat la studiu, un studiu la care și-a adus contribuția personalul din întreaga rețea sanitară specia­lizată în combaterea tubercu­lozei.­­ Așadar în combaterea tuberculozei, un mijloc efi­cient ar mai fi și cunoașterea de către masa largă de cetă­țeni a cît mai multe amă­nunte despre aceasta. — Nu numai noi, rețeaua sanitară specializată, ori cea nes­pecializată, trebuie să combatem boala. Un aliat prețios ne-ar fi, în lupta dusă împotriva ei, însăși masa largă de cetățeni, ca­re, edificată asupra simptomelor bolii, asupra căilor de anihilare a ei, își poate de autoapărare. mări capacitatea Pentru este necesară o persistentă aceasta edu­cație sanitară, realizată nu nu­mai prin rețelele specializate, ci și prin prezentarea unor ex­puneri la căminul cultural, unor conferințe, filme pe aceas­a­tă temă. Foarte utilă ar fi și consacrarea a cîteva ore de igienă din școli (și igiena cred că ar trebui introdusă și în școli le­gate de generale) problemelor la­această boală, pentru ca elevii să devină propagandiști, ai noștri, adevărați capabili să determine aplicarea și res­pectarea unor măsuri generale de prevenire a bolii. Interviu consemnat de ȘTEFAN VIDA Interviu cu tovarășul Marlin Deutsch, directorul Spitalului T. B. C. din Satu Mare Constructori și beneficiari 9 realizat în această perioadă 83 la sută din planul anual, treprinderea de transporturi la în­au­te 85 la sută, la C.E.I.L. 74 la sută. Realizări apropiate de 100 la sută a planului de investiții au înregistrat I.G.O. Tășnad,­­ Consi­liul popular orășenesc Cărei și altele. In schimb, investițiile în domeniul poștelor și telecomuni­cațiilor din județul nostru, exe­cutant Direcția județeană P.T.T.R. Maramureș, reprezintă o realizare de numai 31 la sută, cele ale Direcției comerciale ju­dețene 46 la sută. Combinatul 1 Mai și-a realizat numai 37 la sută din plan etc., etc. La Combinatul 1 Mai, cauza neîndeplinirii planului rezidă în special în neasigurarea de către beneficiar a instalațiilor linia de galvanizare. Dar pentru acest caz nu este unic. Nici la Unio nu s-au asigurat toate utilajele ne­cesare turnătoriei de fontă plani­ficate pentru acest an. Situația este similară la construcția pozitului alimentar al O.C.L. de­A­­limentare — 40 la sută realizat —, la baza de întreținere auto a întreprinderii comunale, la po­ligonul de prefabricate al între­prinderii județene de construc­ții, șoseaua Satu Mare — Odo­­reu și, în general, aproape toate construcțiile de locuințe școli din mediul rural, unde reu­bi­lizările obținute sînt în jur de 10—30 la sută, în majoritatea a­­cestor cazuri neputînd fi vorba de îndeplinirea planului prevă­zut pentru acest an. Timpul deosebit de prielnic pentru construcții, favorizat și de faptul că majoritatea zilor de sezon — recoltări, lucră­în­­sămînțări etc. au fost terminate — creazâ condiții de lucru op­time în continuare. Există și materiale suficiente și nu mai poate fi vorba de lipsa forței de muncă. Se impune deci mobili­zarea tuturor forțelor disponibi­le în vederea recuperării a cît mai multe din rămâerile în urmă a investițiilor. De asemenea, este necesar ca beneficiarii să asi­gure de pe acum toate docu­mentațiile necesare investițiilor din anul viitor, iar constructorii să pregătească totul pentru ca, din prima zi a anului 1972 să înceapă cu toate forțele lucrul pe toate șantierele, urmărindu-se zilnic realizarea graficului stabi­lit și executînd lucrări de cali­tate, la un preț de cost cît mai scăzut și într-un regim de stric­tă economie de materiale. Va trebui, de asemenea, urmărită cu toată răspunderea introduce­rea cît mai largă a muncii la acord global, mai buna organi­zare a lucrului, folosirea rațio­nală a personalului tehnic și ex­ploatarea cu maximă eficiență a mijloacelor de mecanizare a muncii. Dispunem de forțe suficiente în județ care să poată asigura în­deplinirea și depășirea planului de investiții. Totul depinde de felul în care constructorii și be­neficiarii de investiții vor ști să folosească aceste forțe. Memento Ф Memento Ф Memento в RADIO Miercuri 27 octombrie 8.08 la opere. Matineu muzical. Uverturi 8.25 Mement poetic. Versuri de Victoria Ana Tău­­șan. 8.30 La microfon, preferată. 9.00 Buletin de melodia știri. 9.03 La microfon, melodia prefe­rată (continuare). 9.30 Viața căr­ților (reluare). 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Mărginimea Sibiului. 10.30 Vreau să știu (emisiune de știință și tehnică). 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică ușoară. 11.15 Con­sultație juridică. 11.30 Corul Ra­­dioteleviziunii dirijat de Aurel Grigoraș. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 Variațiuni pe aceeași temă — muzică ușoară. 12.10 Re­cital de operă Teodora Lucaciu. 12.30 Intilnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretu­tindeni. 14.00 Compozitorul săp­­tâmînii — Camille Saint-Saens. 14.30 Balade și jocuri populare. 15­00 Buletin de știri. 15.05 — 100 de legende românești. „Pe o s­tin­că neagră“ de Călin Gruia. 15.30 Pagini vocale și orchestra­le din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Melodii de Gelu Solomo­­nescu. 16.35 Piese corale de D. D. Botez. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. Studioul elevilor. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de Virgil Cân­­dea. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Cîntă Cornelia Bălu și A­­lexandru Grozuță. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. Buletin gri. Sport. 22.30 Concert meteorolo­de sea­ră. 22.55 Moment poetic. Versuri de Emil Giurgiuca. 23.00 Con­cert de seară (continuare). 24.09 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estra­da nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00; 5.00). Marți 26 octombrie 16,15 — Deschiderea emisiunii. Handbal feminin : Iugoslavia_ U.R.S.S. (Trofeul Carpați) _ Transmisiune directă de la Cluj, 17,15 — Revista literară Tv. Fes­tivalul „George Bacovia" — re­portaj filmat. 17,30 — Brățara de aur — emisiune-concurs pe me­serii. 18,30 — Handbal feminin : România—Olanda (Trofeul Car­­păți). Transmisiune directă de la Cluj. In pauză, la ora 18,55 — „1001 de seri" — emisiune pen­tru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Reflector. 20,15 — Popas folcloric bănățean. 20,30 Seară de teatru : „Moartea unui artist" de Horia Lovinescu. 22,45 — Imagini din Austria. 23,00 — Telejurnalul de noapte.­ ­TVI Cămin de zi la Poiana Codrului Zilele trecute a fost dat în folosință, la Poiana Codru­lui, un cămin de zi cu 36 de locuri pentru copiii salar­­­ilor Fabricii de sticlă „Vic­toria muncii“ din localitate. Noul imobil este dotat cu mobilier modern, micilor be­neficiari fiindu-le asigurat tot confortul pe timpul ci­ sunt găzduiți aici. Mulțumiri Zilele trecute, un tăuraș de rasă, in valoare de peste 3.000 lei, a fugit din baza de recepție din Satu Mare. îngrijitorii l-au căutat, dar nu i-au dat mă. După cinci zile, baza de uz­a pri­mit un telefon. S-a găsit tăura­­șul. Cum s-au petrecut lucrurile? IOAN PLEUT, de pe strada A­­mați nr. 150, a dat intr-o zi de tăurașul rătăcit. S-a adăpostit în grajdul propriu, la hrănit și îngrijit, anunțind totodată orga­nele de miliție, care, la rindul lor, au anunțat baza. După cinci zile, baza a reintrat în posesia animalului pierdut și, printr-un telefon, roagă redac­ția să-i transmită tovarășului Ioan Pletz, mulțumiri din partea lucrătorilor bazei de recepție, îndeplinim cu multă plăcere această rugăminte. Urmări din pag. 1 —Urmări din pag. 1 — Urmări din pag. 1 — Urmări din pag. 1 Aprovizionarea pentru sezonul rece­ lui de cantină privind aprovizio­narea, în schimb și-au exprimat insatisfacția față de personalul de serviciu. La Uzina Unio a fost semnalată apoi problema diversificării me­niurilor, a condimentării raționale a acestora, a preocupării adminis­trației cantinei privind asigurarea unor noutăți de sezon (salate, cea­pă verde, cartofi timpurii etc.) de care, in acest an, au cam dus lipsă abonații. Ne-a surprins plăcut faptul că la cantina de la Fabrica Mondia­la (care a fost criticată anul tre­cut) s-a îmbunătățit simțitor ac­tivitatea. Din ianuarie 1971, aici s-a înființat o gospodărie anexă, în cadrul căreia s-a organizat o crescătorie de porci. La ora actu­ală, cantina dispune de 19 porci, între 60—120 kilograme, și 11 purcei de 3 luni. De altfel, Legea privind cantinele-restaurant pen­tru salariați (publicată la finele lunii aprilie a.c.) — lege după care trebuie, desigur, să se călăuzească în mod ferm și cantinele-restau­rant, înființate in municipiul nos­tru, prevede clar, la articolul 13, această recomandare. Cităm : „Cantinele-restaurant pot organiza gospodării anexe, îndeosebi cres­cătorii de animale și păsări, acolo unde există condiții corespunză­toare și unde furajarea este asi­gurată". Nu știm de ce tovarășii de la Uzina Unio nu pot organiza o asemenea gospodărie anexă !? Ținând seama de faptul că abo­nații și-au exprimat unele dolean­țe — dintre care e suficient să amintim „diversificarea meniuri­lor" — este limpede că soluțio­narea problemei pusă în discuție devine o necesitate firească, fiind cunoscut numărul foarte ma­re de salariați ai uzinei, din ca­re mulți continuă să ocolească și în prezent cantina. Spre deosebire de aceste aspec­te, am constatat­­ apoi, continuîn­­du-ne investigațiile, că la Spitalul unificat, Grupul școlar Unic și la Școala profesională de meserii, funcționează cantine bine gospo­dărite din toate punctele de ve­dere. Și să nu uităm că aceste cantine gătesc de mai multe ori pe zi: 5 mese calde, între 5—6 meniuri, regim diferit, la Spitalul unificat, 3 mese calde și rece (supliment, pentru ora hrană 10) la cele două cantine școlare amin­tite. Deci, sunt cantine la care se muncește serios, cum s-ar spune „din zori și pînă-n seară !". De aceea și rezultatele sînt mult mai bune, aici gătindu-se pentru un număr sporit de persoane: peste 1000 elevi, la Grupul școlar Unic, pentru 650—700 bolnavi internați la Spital și pentru 400 elevi la Școala de meserii. De reținut, de asemenea, că la Grupul școlar Unic se practică de peste 8 ani sistemul autoservirii, cu rezulta­te excelente. Bunăoară, micul de­jun este servit, eșalonat, într-o oră și ceva pentru toți cei peste 1000 elevi . Autoservirea urmează să fie introdusă in curînd și la Școala de meserii. La Cărei, tovarășul Sigismund Kávási, șeful serviciului alimen­tație publică de la O.C.L. Mixt, ne relata că niciodată orașul Că­rei n-a fost asigurat așa bine cu legume și murături ca in acest an. Spre a ne convinge ne-a fur­nizat cîteva cifre: 12 tone cartofi, 1.000 kg rădăcinoase, 2.200 kg ceapă, 500 kg usturoi, 100 kg nuci (sîmburi), 200 kg sfeclă roșie, 600 kg fasole și altele. De asemenea, în urmă cu cîteva zile a început conservarea murăturilor, existînd din abundență toate cantitățile necesare: castraveți, varză roșie, ardei iuți etc. Toate acestea le-a confirmat apoi și tovarășul Alexandru Su­­ciu, directorul O.C.L. Mixt Oarei, care a ținut să completeze însă că nu se știe unde vor fi valorifi­cate aceste mari cantități de legu­me, fiindcă, cel mai însemnat local din oraș — restaurantul „Victoria" — este închis de luni de zile pentru renovare. Lucră­rile — a spus dînsul — „stațio­nează" din cauza „meșterilor" de la I.G.O., unitate cu care suntem­ nevoiți să ducem acum tratative pentru a ne preda localul, așa cum este (lăsat in paragină !) pentru a-l renova noi, provizoriu, in scopul redeschiderii lui pentru sezonul de iarnă. — In afară de acest local, după cum știm, mai sunt și altele în oraș. Acestea n-ar putea „suplini" activitatea restaurantului Victo­ria ? — am întrebat noi. — Din păcate, NU — a venit răspunsul — deoarece dacă în­tr-un trimestru este închis localul „Victoria" noi pierdem circa 750.000 lei, sumă care nu poate fi recuperată, nicicum, de toate uni­tățile din oraș. Motivul 11 aflăm, „detaliat", de la tovarășul Sigismund Kávási. — Unitățile acestea se ocupă îndeo­sebi cu desfacerea băuturilor. La birtul „9 Mai", bunăoară, renovat în vara aceasta, tocmai cu sco­pul de­ a suplini activitatea resta­urantului „Victoria", s-a constatat că abia 18 la sută din volumul încasărilor lunare l-a reprezentat cuantumul desfacerilor din meni­urile gătite la bucătăria de aici. — Credem că ar trebui să dea de gîndit și faptul — am interve­nit noi — că la piața de alimente există un adevărat restaurant, cu o bucătărie bine dotată, și unde aflăm că se organizează banchete și chiar nunți (deci un local cu 100 de locuri) dar, în care se gătește, în schimb, abia o dată pe săptămână (lunea), adică în ziua de tîrg. Este adevărat, așa cum ne spu­neau interlocutorii, că la Cărei sunt multe „probleme", dar cu un pic de organizare, cu mai mult spirit gospodăresc, credem că la aceste probleme s-ar găsit și so­luții. Bunăoară, se impune mai multă preocupare față de activita­tea unor localuri ca : restaurantul gării (recent renovat, înzestrat cu bucătărie modernă), campingul „Vraja Viilor" și alte bufete, care ar trebui transformate în adevă­rate localuri de alimentație publi­că. Trecînd apoi prin citeva tăți școlare am constatat că uni­Ia cantinele de aici se gătește foarte bine, fiind vădită preocuparea celor puși să le gospodărească, în aprovizionarea și asigurarea pen­tru sezonul rece a unor cantități îndestulătoare de produse agroali­­mentare. Din cele constatate rezultă preocupare sporită în acest an a o responsabililor de cantine și uni­tăți de alimentație publică în ce privește buna aprovizionare de iarnă. Dar în același timp se des­prind și unele aspecte deficitare în ce privește diversitatea și ca­litatea meniurilor, precum și la­cune în deservirea consumatori­lor. Se impune deci o mai intensă preocupare din partea responsabi­lilor acestor unități pentru înlătu­rarea deficiențelor existente și continua îmbunătățire a gradului de deservire a cetățenilor. Anotimpul invențiilor sa aprindă combustia inteli­genței. Mai simplă, dar nu simplis­tă, această mișcare a inovato­rilor își dovedește rodnicia, asemeni anotimpului cel mai mănos. Este foarte posibil ca func­ția de inginer proiectant să se țină „captiv“ intr-un domeniu unde imaginația să creeze ine­ditul neașteptat. Posibilita­tea existentă se poate „turna“ in niște cofraje, aparținind mai mult de ambiție, dorință ardentă de afirmare. Proba­bil că in acest domeniu, se separă definitiv, printr-o linie reală, dorința sinceră de afir­mare și cealaltă, de a epata. Cu cîteva luni in urmă, unii telespectatori l-au putut vedea pe inginerul IOSIF BICZO, de la Fabrica de mașini casnice „23 August“ din Satu Mare, intr-o emisiune unde se făcea elogiul calităților tinerilor. Ca și atunci, tînărul păstrează „blazonul inginer își zării“, „răspunzînd“ interiori­cu un dialog laconic. Se știe că oa­menii de știință sînt mai pu­țin abordabili, mai reținuți, că o oarecare publicitate o re­fuză, spre deosebire de alte categorii, pentru care publici­tatea ar fi oxigenul existenței lor. Noutatea adusă de el, rezu­mată altfel prin creșterea productivității de aproximativ douăsprezece ori față de cea existentă, ștanțe de debitat și îndoit firmă, nu putea rămâ­­ne la periferia interesului. Di­ficilul și lentul proces tehnolo­gic precedent a fost înlocuit, a fost schimbat de o formă su­perioară, care pe lângă eficien­ța economică a ușurat și mun­ca lucrătorilor din secție. Poa­te că ar trebui să adăugăm la cele spuse de inginer, că toate acestea fac parte din obliga­țiile sale profesionale și pato­sul ce definește teritoriul pre­zent și viitor al participării noastre in fluxul contempo­ran. La secția mecanică de serie, strungarul ANDREI ȘIMON iși dovedește zilnic aptitudi­nile sale profesionale. Pentru secție este un element de com­parație, capabil să definească potențialul ridicat al organi­zației comuniste de tineret. Alături de zecile și sutele de tineri, utecistul Andrei Șimon este un produs al societății noastre, care participă cu pa­siune și pricepere la construc­ția socialismului in patria noastră. Fără îndoială, a merge înain­te înseamnă a inventa. A inventa in toate noastre de activitate, domeniile Mersul nostru înainte are­­ privilegiul perspectivei. Pregătiți politic, profesional, vom împlini în­tocmai dezideratele partidului nostru. Cei mai mulți de azi suntem­ creația noii societăți. Ceilalți, care au pregătit-o și făurit-o, au maturitatea clarviziunea partidului. Sărbă­­i­torirea unei jumătăți de veac de la crearea partidului, ex­­plicitează cu claritatea argu­mentelor mersul nostru înain­te, dorința depășirii și autode­­pășirii, mai intci a simțirii și cugetului nostru. Marți 26 octombrie 1971 Cinema Marți 26 octombrie SATU MARE: Victoria — Arti­colul 420 (film indian, seriile I și II) : Popular — Riscul (film sovie­tic, cinemascop): CĂRȚI: 23 Au­gust — Simfonia Leningradului (film sovietic): Popular — Sune­tul muzicii (film american, color, cinemascop, seriile I și II): NE­­GREȘTI-OAȘ: Trandafiri roșii pentru Angelica (coproducție ita­lo-franco-spaniolă, color): TAȘ­­NAD: Tudor (film românesc, seriile I și II): HALMEU: Apoi s-a născut legenda (film românesc, color): SANIS­­LAU: Ai grijă de Suzi (film R.D.G., color): BERVENI: Omul din Sierra (film american, color, cinemascop). UZINA UNSO Satu Mare recrutează absolvenți ai liceelor teoretice cu stagiul militar satisfăcut pentru calificare, prin cursuri de specializare postliceală de scurtă durată în meseria de STRUNGAR Informații suplimentare se pot primi de la Ser­viciul personal-învățămînt, telefon 11800—03, interior 112. 1.1. CRASNA CĂREI strada Moftinului nr. 13 — VINDE din stoc disponibil pentru unitățile so­cialiste, următoarele materiale: tablă plumb 3 mm, broască cu bară pentru dulapuri, întăritor tip C pentru urelit, turnir nnc clasa a III-a, pînză besian, electrozi E 50 A/4 și 5 mm,­­ diferiți rulmenți. Lista completă se poate consulta la adresa de mai sus, telefon nr. 264. Uzina de reparații auto Satu Mare deschide un curs de calificare de scurtă durată, începînd cu data de 1 noiembrie 1971 în me­seriile de mecanici auto și tinichigii carosieri. Concursul de admitere se va ține pe data de 29. 10. 1971 și va consta din: Lucrare scrisă și oral la limba română și matematică Solicitanții vor depune dosarul cu următoarele acte la biroul personal al uzinei : Acte de studii în original, Certificat de naștere In original și copie, Certificat medical eliberat de circumscripția medicală, buletin de analiza singelui, examen radiologic. înscrierile se fac pînă la data de 28. 10. 1971 inclusiv. Se primesc candidați între 18 și 40 ani, cu excepția celor născuți in 1952. Relații suplimentare la biroul personal al uzinei, tel. 11431, str. K. Marx nr. 3. Cooperativa meșteșugărească „Constructorul“ Satu Mare angajează imediat: ZIDARI FIERARI-BETONIȘTI - MUNCITORI NECALIFICAȚI. Condițiile de angajare — conform prevederilor Legii nr. 1. Informații suplimentare se pot obține la servi­ciul personal al Cooperativei din str. Decebal nr. 11, telefon nr. 14497.

Next