Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1276)

1972-01-15 / No. 1211

PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, Ш [UNK]П-VÄJ -----------------------­ ~ 4 pas I ** —Щ"1.............■ [UNK]ММИМНИИИИИИИ [UNK] ■—"I-I— ...........­ 1 —....................'■ [UNK] [UNK] [UNK]>■ [UNK]­I­I тя [UNK]а [UNK] O metodă eficientă de asigurare a calității produselor AUTOCONTROLUL ÎN LANȚ Documentele de partid, care se ocupă de problemele de­ducție, subliniază importanța pro­pe care o are, în etapa actuală, asi­gurarea unei dinamici ascenden­te nivelului calitativ al produse­lor. Privind problema calității în contextul legăturii dintre calita­te și eficiență, în Raportul la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul secreta­rul general al partidului sublinia: „Ridicarea calității produselor, rea­lizarea de produse cu caracteris­tici tehnico-economice superioare, trebuie să constituie, de aseme­nea, o preocupare de prim ordin, una din sarcinile de cea mai ma­re însemnătate a ministerelor, centralelor industriale, a unități­lor economice, a tuturor munci­torilor, tehnicienilor, inginerilor și specialiștilor din industria noastră socialistă“. Călăuziți de aceste principii, oamenii muncii din unitățile in­dustriale ale județului nostru depun eforturi susținute pentru a răspunde sarcinilor trasate de partid, pentru ridicarea pe treaptă superioară a întregii pro­o­blematici legată de calitatea mun­cii și a produselor realizate. Se caută metode din ce în ce mai eficiente pentru asigurarea parametri ridicați procesului unor de producție, și în special a acelora care caracterizează calitatea pro­duselor. O astfel de metodă este autocontrolul muncitoresc în lanț, metodă utilizată cu mult succes într-o serie de unități din țară, ca și din județul nostru, cum ar fi Fabrica de mașini „23 August", Fabrica de casnice con­fecții Mondiala ș. a. Metoda autocontrolului se ba­zează pe nivelul de conștiință ridicat al celor care o aplică, pe înțelegerea profundă a datoriei de a produce numai bunuri de bună calitate, pe răspunderea pe ca­re trebuie să o simtă fiecare sa­lariat, în calitatea sa de produ­cător de bunuri materiale, de proprietar al mijloacelor de pro­ducție și de consumator. In acest fel, deci, autocontrolul­ primește un profund caracter politic și social, devine o problemă care depășește cu mult simplul pro­fesionalism de control al calită­ții. Obligația legală, stipulată în contractul de muncă individual al fiecărui salariat, ca și în contractul colectiv, în care fieca­re se angajează să respecte cu strictețe obligațiile de serviciu ce-i revin, obligații printre care, la loc de frunte se situează reali­zarea produselor de bună calita­te, prin executarea conștiincioasă a tuturor operațiunilor tehnologi­ce. Pentru introducerea și genera­lizarea autocontrolului este însă necesar să se desfășoare o inten­să muncă politică de masă și pregătirea profesională, de atestarea fiecăruia la urmată locul său de muncă. Problema calității trebuie tra­tată sub diferitele ei aspecte: ca­litatea tehnică, funcțională, eco­nomică și comercială, eviden­­țiindu-se ce avantaje prezintă realizarea de produse de calitate atît pentru individ, cit și pentru societate, pentru întreaga econo­mie națională. Atestarea profesională crează cadrul tehnic al acțiunii, permi­te constatarea dacă toți cei care participă la autocontrol stăpînesc cunoștințele teoretice și­ practice necesare executării corecte a operațiunilor ce li s-au încre­dințat. Aceasta însă nu este su­ficient. Autocontrolul presupune ca toți cei care îl practică să cunoască și modul­­ de executare și condițiile de calitate ale ope­rațiunilor de la locurile de mun­că vecine. Este recomandabil, deci, ca acțiunea să fie preceda­tă de un curs de reîmprospătare a cunoștințelor profesionale, le­gate în mod concret de locurile de muncă respective. Partea operativă a autocontro­lului constă deci în fapul că fie­­care muncitor este în același timp controlorul colegului său de muncă care lucrează în pro­cesul tehnologic înainte lui. Deoarece cunoaște condițiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească operațiile ing. EMERIC LERM inspector principal I.G.S. (Continuare în pag. a 2-a) - 30 bani (XII) ►ă<ă Larga competitivitate a pro­duselor Fabricii de tricotaje Tricotex din Satu Mare, atît pe piața internă cit și externă, are ca suport preocuparea continuă a colectivului de creație al întreprinderii pen­tru continua diversificare a modelelor prezentate, pentru îmbunătățirea calităților este­tice și utilitare. Pentru anul 1972 fabrica și-a propus să producă circa 320 articole de tricotaje noi, din­ 320 noi modele de tricotaje dre care 76 au și fost introdu­se în ciclul de fabricație. Se evidențiază că noile mo­dele, realizate după sondarea științifică a gustului public și a cerințelor modei, au în ve­dere toate cele trei categorii de confecții (femei, bărbați și copii). Faptul că 60 la sută din producția întreprinderii este destinată exportului re­prezintă un indiciu elocvent al prețuirii de care se bucură tricotajele sătmărene pe piața externă. ISL Instantaneu din secția de emailat a Fabricii de mașini casnice emailate „23 August" din Satu Mare ■ în 8 zile, fîșii pentru 76 de apartamente La secția de prefa­bricate din beton a întreprinderii de pro­ducție industrială Sa­tu Mare se într-un ritm lucrează deose­bit. Pe șantierele de construcții din ju­deț munca se des­fășoară din plin, ne­cesarul de fîșii cu goluri și de alte ele­mente este la nive­lul zilelor de vară, iar acesta satisfăcut fără trebuie nici o rezervă. In conse­cință, după cum ne spune tovarășul li­beral Pink, șeful secției, din primele zile ale anului s-au luat măsuri organiza­torice eficiente. Ast­fel, s-a eliberat un bazin de aburire pen­tru a se satisface o­­perativ comenzile ma­sive de grinzi, stîlpi și alte elemente de construcție pentru di­ferite șantiere din județ­ul din țară. In același timp, lă­cătușii secției au rezolvat aburirea fîșiilor din beton­ ar­­mat cu goluri, în chesoane, în spațiu deschis și cu rezulta­te excepționale. O altă măsură ce asigură o producti­vitate ridicată este aceea a sudării prin puncte a armăturilor pentru prefabricatele din beton. înainte se folosea legarea clasi­că, cu sîrmă. Toate acestea, a­­lături de organizarea muncii în două schim­buri regim prelungite de șantier , au dus la realizarea în primele 8 zile lu­crătoare din an a 3.100 mp fîșii din beton­ armat cu go­luri, ceea ce înseam­nă tru 76 necesarul pen­apartamente. In fiecare zi se li­vrează beneficiarilor cite 400 m.p. aseme­nea fîșii și 17 m.c. pre­fabricate diverse, co­lectivul asigurîndu-și de pe acum un a­nins de o zi la producția marfă și de două zile la producția glo­bală. Ш/Ш DE A EI UTECISE Primirea carnetului roșu procură de fie­care dată aceeași emo­ție nedisimulată, ace­lași fierbinte atașa­ment cu care tinerii se angajează să-și res­pecte și să-și înnobi­leze calitatea de ute­­cist. Cu timpul, purtăr­torii carnetelor roșii se maturizează într-o societate a socialismu­lui, contopindu-se în cuget și simțiri cu pa­tria, cu valorile sale. Momentul inițial, ace­la al primirii în U.T.C., își dovedește atunci adevărata sem­nificație, temeinicie. Organizația U.T.C. es­te prima școală a vie­ții, a făuririi viitorului din prezent, este ado­lescența și prima tine­rețe dornică de afir­mare. Asemenea sentimen­te se puteau desluși pe chipurile celor o sută patruzeci de tineri ca­­reieni, cărora li se în­mina zilele trecute carnetul de utecist. In­trarea lor în U.T.C are o semnificație sim­­bolică: devin membrii unei organizații comu­niste, încercate, aflată în al cincizecilea an al existenței sale. Devin uteciști în cînd partidul perioada comu­nist a el­abord­ân­ d însemnări de la o emoționantă festivitate care pană vast program al edu­cației, în care pro­blema tineretului con­stituie o preocupare constantă a comuniști­lor din România. Atmosfera sărbăto­rească din sala Comi­tetului orășenesc de partid din Cărei, a fost o prezență con­stantă pe întreg par­cursul festivității. Parti­ciparea tovarășilor Ge­orge Berezeanu, prim­­secretar al Comitetu­lui orășenesc Cărei al P.C.R., Ion Boncotă, șeful sectorului de propagandă al C.C. al U.T.C., Grigore Sălă­­gean, prim-secretar al Comitetului județean al U.T.C., au însufle­țit adunarea tinerilor careieni. In cuvinte calde, tovarășii Geor­ge Bereteanu și Grigo­re Sălăgean au evo­cat activitatea orga­nizației revoluționare de tineret din anii ile­galității partidului co­munist, tradițiile de luptă ale tinerilor co­muniști. Au fost evo­cate, de asemenea, anii tumultuoși ai construc­ției socialiste, faptele de­ eroism în muncă ale detașamentelor de brigadieri angajate pe marile șantiere ale țării. Seara, în sala clubu­lui „9 Mai“ din locali­tate s-a desfășurat un program cultural-artis­tic în cinstea celor pri­miți în acea zi în or­ganizația U.T.C. GRIGORE SCARLAT Exigențe sporite în desfășurarea învățămîntului de partid Programul­­­u privire la mun­ca ideologică, de educare mar­­xist-leninistă a membrilor de partid și a celorlalți oameni ai muncii și de așezare a relațiilor sociale pe principiile eticii și echității socialiste, adoptat de întregul nostru partid, de între­gul nostru popor, situează învă­­țămîntul de partid pe un loc de frunte în ansamblul activității organelor și organizațiilor de partid, cere îmbunătățirea acestei activități. Comitetul de partid de la Com­binatul 1 Mai se preocupă de îmbunătățirea desfășurării în­vățămîntului de partid, de îm­bunătățirea conținutului acestuia, în lumina indicațiilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Astfel, pro­pagandiștii sînt ajutați să adapteze tematica cursurilor ce­rințelor actuale ale muncii ideo­logice, să înfăptuiască legătura obiectiv necesară cu activitatea concretă a cursanților. Recent, la cursul de educație moral-cetățenească de la secția textilă a Combinatului, propa­gandistul Iosif Bota a expus te­ma: „Ce înseamnă să fii comu­nist“. In cadrul expunerii pe ba­za unei înlănțuiri logice, gandistul a argumentat în propo­mod just necesitatea obiectivă a creș­terii rolului conducător al parti­dului, al organelor și organizații­lor de partid, a fiecărui comu­nist, în etapa actuală a făuririi so­cietății socialiste multilateral dezvoltate. Ținînd seama de titlul temei, tovarășul Bota a subliniat trăsă­turile ce trebuie să-l caracterize­ze pe fiecare comunist, faptul că fiecare membru de partid tre­buie să fie la locul său de mun­că un luptător hotărît și înflăcă­rat pentru înfăptuirea liniei po­litice generale a partidului nos­tru, deoarece aceasta corespunde, în gradul cel mai înalt, interese­lor fundamentale, de progres și bunăstare, ale întregului nostru popor. Comunistul este exemplu demn de urmat în muncă, în ceea ce privește comportarea lui în societate și familie, fiind exem­plu de modestie și simplitate. El este un om cinstit, curajos în lupta pentru adevăr, pentru drep­tate și libertate. La fel, a scos în evidență preocuparea comuniș­tilor pentru apărarea și dezvol­tarea proprietății socialiste, pu­­nînd pe primul plan interesele generale ale poporului român, subordonînd interesele personale acestor interese generale. Propagandistul, în cadrul ex­punerii, a încercat să realizeze o îmbinare între aceste trăsături și activitatea membrilor de par­tid din secția respectivă. Dar, această îmbinare putea să aibă o eficiență mai mare dacă nu s-ar fi oprit la nivel general cu exemplele date. De altfel, acest neajuns se manifestă încă și la alte cursuri și la alți propagan­diști, care se mulțumesc doar să arate că­ și la noi sunt aseme­nea exemple, fapte, bune sau re­le, dar nu se concretizează pe oameni, deși ar fi absolut nece­sar, avînd un rol educativ deo­sebit. Tocmai de aceasta depin­de în mare măsură eficiența în­­vățămîntului de partid. Pentru înlăturarea acestui ne­ajuns din activitatea cursurilor de învățămînt de partid, se cere ca tovarășii din organul de par­tid să nu se mulțumească doar cu darea unor indicații propagan­diștilor, ci să le acorde un aju­­ TOLTAN szóbel (Continuare în pag. a 2-a) PAGInA A 3-a VIATA LITERARĂ ȘI ARTISTICA _____________________________________________________________ a­mm mm» έnălțimi Foto: A. NAGV Așchia a rămas la infracțiuni. Cu cîtva timp in urmă, șeful postului de miliție din comuna Viile Satu Mare anunțase lapidar Inspectoratul județean de mi­liție . La Cooperativa din Viile Satu Mare s-a produs azi noap­te o spargere prin forțarea ușii de la intrare. Nu se cunosc pa­gubele. Urmează cercetări pentru identificarea infractorului. S-ar putea să fie o înscenare ... Colonelul de miliție Ioachim Filimon, studie amănunțit nota transmisă, avu o convorbire tele­fonică cu șeful postului de mi­liție. Il chemă apoi în cabinetul său pe căpitanul de miliție Emil Sălăjan. La numai cîteva minute ce primi ordinul să se ocupe după de acest caz, ofițerul Sălăjan­­ se a­­fla într-un autoturism care alerga cu toată viteza spre locul infrac­țiunii. Căpitanul de miliție încer­că să-și imagineze cum s-a produs spargerea, ce metode a folosit infractorul și cine ar fi putut să comită o asemenea in­fracțiune. Pentru cîteva clipe îi trecu prin memorie figurile unor elemente suspecte din această lo­calitate. Se cunoștea și... me­todele. Nu reuși totuși să se fixe­ze asupra niciunuia dintre ei. ... Viile Satu Mare. In jurul sediului cooperativei de consum se adunaseră mulți cetățeni, cu­rioși să vadă ce s-a întîmplat și urmărind felul cum acționează lucrătorii de miliție. Căpitanul E­mil Sălăjan, sosit la fața locului, făcu ordine printre curioși, apoi începu cercetările. După ce a luat toate măsurile pentru culegerea de cit mai multe probe și eventuale corpuri delic­te, părăsi încăperea cooperativei pentru a-și continua cercetările în exterior. Nu făcu însă cîțiva pași cînd se trezi cu un cetățean care se apropie și începu să-i vor­bească . — Nu cred ca hoțul să fie din Viile Satu Mare. Și apoi, după părerea mea, — a lucrat cam din secure. Ardea lumina, erau pe aproape paznici ... — Dumneata ai văzut seara paznicii? — Mi se pare că au cam tras la măsea, după cîte am auzit. — Ii cunoști ce fel de oameni sînt? — Oameni cumsecade. Nu știu ce le-a venit să bea în timpul serviciului. — Alte amănunte nu cunoști? și întrebă ofițerul în timp ce învîrtea între degete o așchie de lemn. — Nu cunosc — spuse preci­pitat omul, apoi plecă grăbit, in­vocând niște treburi. Au urmat ore și zile de muncă intensă. Audieri de martori, veri­ficări amănunțite ale grupului de suspecți. Toți au fost trecuți prin sita sigură a ofițerului anchetator. După trei zile ofițerul se prezen­ta la superiorul său raportînd ce­le constatate în timpul cercetări­lor, își spuse apoi concluziile. Colonelul Ioachim Filimon îl ascultă cu atenție, apoi cu un calm desăvîrșit i se adresă sub­alternului: — Ai lucrat bine. Concluziile tale însă ar trebui mai bine fon­date. Nu toate au o bază solidă, motiv pentru care vei continua cercetările în direcția ... Ofițerul de miliție făcu întoarsă la Viile Satu Mare, calea Au fost invitați la postul de miliție mai mulți cetățeni pentru com­pletarea depozițiilor, pentru cla­rificarea unor probleme în le­gătură cu acest caz. La un moment dat, întră în bi­rou un cetățean binedispus, zîm­­băreț, care părea a fi o veche cunoștință a ofițerului anchetator. — Cum vă numiți și unde lu­crați? — Imre Racz și sînt operator la cinematograful din localitate. De altfel, mă cunoașteți. Eu am fost primul la dum­neavoastră și v-am spus părerea în legătură cu...­­ Da, am mai stat de vorbă. Poate vă mai aduceți totuși aminte și de alte amănunte. Ce am știut, am declarat. — Sînteți liber. Dar, pe cînd să părăsească în­căperea, ofițerul îl opri invitîn­­du-i să stea de vorbă. — Dumneavoastră v-ați cum­părat de la Cooperativa din Am­­buch — în rate — o mașină de cusut și alte articole. Prin comu­nă aveți mai multe datorii. — Și ce are a face aceasta cu spargerea? — S-ar putea să aibă. Datoriile mi le-am plătit. — Știm. Altfel ajungeați în conflict cu cooperativa de con­sum. Procese pe la tribunal și al­te neplăceri ... De unde ați a­­vut însă bani — peste 3.500 de lei — ca să vă achitați datoriile? — Am lucrat și am cîștigat. Nu-i o sumă așa de mare. — V-ați achitat datoriile după ce s-a produs spargerea la coo­perativă. Și ce-i­ cu asta? — Nici acum nu înțelegi? Ar fi mai bine să spui cum ai pro­cedat la spargerea cooperativei. Nu sînt hoț... Documentele, probele adu­nate sînt destul de edificatoare. Noi nu facem pe nimeni hoț sau spărgător pînă nu sîntem convinși FLAVIU ISTRATE (Continuare in pag. a 2-a) Din activitatea lucrătorilor de miliție Pofta­rele creației Există o virstă a capacității, a dezvoltării plenare a paten­telor intelectuale, cînd abia atunci un om are dreptul să intre în competiția valorică a timpului său? Și care este această virstă, care sunt sem­nele ei indubitabile de identi­ficare? Mulți sînt înclinați să indice maturitatea evoluției biologice a individului, moti­­vând prin obligativitatea acu­mulării, in timp, a unei can­tități suficiente de experiență de viață. Judecata este relati­vă și fixează un teren de aș­teptare. O barieră în calea afirmării, de trei ori eronată, nu corespunde adevărului, es­te nedreaptă și este infirmată de realitate. „E încă tînăr. Să mai aștep­te!". Să aștepte ce? Să aștep­t te cu­? Nu puține sînt exem­plele în istoria științei, tehni­­­­cii, artelor, cînd deschizători de drumuri, autori ai unor creații fundamentale pentru­­ dezvoltarea ulterioară au fost­­ tineri.­­ Anul 1971 a înregistrat in întreprinderile sătmărene un fenomen pe care-l consemnăm tru ca un triumf și pledoarie pe n­încredere în capacitățile creatoare ale tinereții. Zeci de tineri și-au înscris numele în cartea inovatorilor. La „Unio", la „23 August la Combinatul „1 Mai“ și alte unități; îndrăzneț, convingă­tor, ei au demonstrat că spiri­tul novator nu este apanajul unei vîrste arbitrar fixate în­tre anumite limite. Și au mai relevat acești ti­­­­neri o mare, inestimabilă, vir­tute — atribut esențial al ti­nereții, o nesățioasă poftă de­­ creație. Valoare ce se reclamă I cultivată, Înconjurată și ghi­­­­dată spre realizarea deplină. A. SEVEREANU

Next