Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1276)
1972-01-15 / No. 1211
PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, Ш [UNK]П-VÄJ ----------------------- ~ 4 pas I ** —Щ"1.............■ [UNK]ММИМНИИИИИИИ [UNK] ■—"I-I— ........... 1 —....................'■ [UNK] [UNK] [UNK]>■ [UNK]II тя [UNK]а [UNK] O metodă eficientă de asigurare a calității produselor AUTOCONTROLUL ÎN LANȚ Documentele de partid, care se ocupă de problemele deducție, subliniază importanța prope care o are, în etapa actuală, asigurarea unei dinamici ascendente nivelului calitativ al produselor. Privind problema calității în contextul legăturii dintre calitate și eficiență, în Raportul la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul secretarul general al partidului sublinia: „Ridicarea calității produselor, realizarea de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, trebuie să constituie, de asemenea, o preocupare de prim ordin, una din sarcinile de cea mai mare însemnătate a ministerelor, centralelor industriale, a unităților economice, a tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și specialiștilor din industria noastră socialistă“. Călăuziți de aceste principii, oamenii muncii din unitățile industriale ale județului nostru depun eforturi susținute pentru a răspunde sarcinilor trasate de partid, pentru ridicarea pe treaptă superioară a întregii prooblematici legată de calitatea muncii și a produselor realizate. Se caută metode din ce în ce mai eficiente pentru asigurarea parametri ridicați procesului unor de producție, și în special a acelora care caracterizează calitatea produselor. O astfel de metodă este autocontrolul muncitoresc în lanț, metodă utilizată cu mult succes într-o serie de unități din țară, ca și din județul nostru, cum ar fi Fabrica de mașini „23 August", Fabrica de casnice confecții Mondiala ș. a. Metoda autocontrolului se bazează pe nivelul de conștiință ridicat al celor care o aplică, pe înțelegerea profundă a datoriei de a produce numai bunuri de bună calitate, pe răspunderea pe care trebuie să o simtă fiecare salariat, în calitatea sa de producător de bunuri materiale, de proprietar al mijloacelor de producție și de consumator. In acest fel, deci, autocontrolul primește un profund caracter politic și social, devine o problemă care depășește cu mult simplul profesionalism de control al calității. Obligația legală, stipulată în contractul de muncă individual al fiecărui salariat, ca și în contractul colectiv, în care fiecare se angajează să respecte cu strictețe obligațiile de serviciu ce-i revin, obligații printre care, la loc de frunte se situează realizarea produselor de bună calitate, prin executarea conștiincioasă a tuturor operațiunilor tehnologice. Pentru introducerea și generalizarea autocontrolului este însă necesar să se desfășoare o intensă muncă politică de masă și pregătirea profesională, de atestarea fiecăruia la urmată locul său de muncă. Problema calității trebuie tratată sub diferitele ei aspecte: calitatea tehnică, funcțională, economică și comercială, evidențiindu-se ce avantaje prezintă realizarea de produse de calitate atît pentru individ, cit și pentru societate, pentru întreaga economie națională. Atestarea profesională crează cadrul tehnic al acțiunii, permite constatarea dacă toți cei care participă la autocontrol stăpînesc cunoștințele teoretice și practice necesare executării corecte a operațiunilor ce li s-au încredințat. Aceasta însă nu este suficient. Autocontrolul presupune ca toți cei care îl practică să cunoască și modul de executare și condițiile de calitate ale operațiunilor de la locurile de muncă vecine. Este recomandabil, deci, ca acțiunea să fie precedată de un curs de reîmprospătare a cunoștințelor profesionale, legate în mod concret de locurile de muncă respective. Partea operativă a autocontrolului constă deci în fapul că fiecare muncitor este în același timp controlorul colegului său de muncă care lucrează în procesul tehnologic înainte lui. Deoarece cunoaște condițiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească operațiile ing. EMERIC LERM inspector principal I.G.S. (Continuare în pag. a 2-a) - 30 bani (XII) ►ă<ă Larga competitivitate a produselor Fabricii de tricotaje Tricotex din Satu Mare, atît pe piața internă cit și externă, are ca suport preocuparea continuă a colectivului de creație al întreprinderii pentru continua diversificare a modelelor prezentate, pentru îmbunătățirea calităților estetice și utilitare. Pentru anul 1972 fabrica și-a propus să producă circa 320 articole de tricotaje noi, din 320 noi modele de tricotaje dre care 76 au și fost introduse în ciclul de fabricație. Se evidențiază că noile modele, realizate după sondarea științifică a gustului public și a cerințelor modei, au în vedere toate cele trei categorii de confecții (femei, bărbați și copii). Faptul că 60 la sută din producția întreprinderii este destinată exportului reprezintă un indiciu elocvent al prețuirii de care se bucură tricotajele sătmărene pe piața externă. ISL Instantaneu din secția de emailat a Fabricii de mașini casnice emailate „23 August" din Satu Mare ■ în 8 zile, fîșii pentru 76 de apartamente La secția de prefabricate din beton a întreprinderii de producție industrială Satu Mare se într-un ritm lucrează deosebit. Pe șantierele de construcții din județ munca se desfășoară din plin, necesarul de fîșii cu goluri și de alte elemente este la nivelul zilelor de vară, iar acesta satisfăcut fără trebuie nici o rezervă. In consecință, după cum ne spune tovarășul liberal Pink, șeful secției, din primele zile ale anului s-au luat măsuri organizatorice eficiente. Astfel, s-a eliberat un bazin de aburire pentru a se satisface operativ comenzile masive de grinzi, stîlpi și alte elemente de construcție pentru diferite șantiere din județul din țară. In același timp, lăcătușii secției au rezolvat aburirea fîșiilor din beton armat cu goluri, în chesoane, în spațiu deschis și cu rezultate excepționale. O altă măsură ce asigură o productivitate ridicată este aceea a sudării prin puncte a armăturilor pentru prefabricatele din beton. înainte se folosea legarea clasică, cu sîrmă. Toate acestea, alături de organizarea muncii în două schimburi regim prelungite de șantier , au dus la realizarea în primele 8 zile lucrătoare din an a 3.100 mp fîșii din beton armat cu goluri, ceea ce înseamnă tru 76 necesarul penapartamente. In fiecare zi se livrează beneficiarilor cite 400 m.p. asemenea fîșii și 17 m.c. prefabricate diverse, colectivul asigurîndu-și de pe acum un anins de o zi la producția marfă și de două zile la producția globală. Ш/Ш DE A EI UTECISE Primirea carnetului roșu procură de fiecare dată aceeași emoție nedisimulată, același fierbinte atașament cu care tinerii se angajează să-și respecte și să-și înnobileze calitatea de utecist. Cu timpul, purtărtorii carnetelor roșii se maturizează într-o societate a socialismului, contopindu-se în cuget și simțiri cu patria, cu valorile sale. Momentul inițial, acela al primirii în U.T.C., își dovedește atunci adevărata semnificație, temeinicie. Organizația U.T.C. este prima școală a vieții, a făuririi viitorului din prezent, este adolescența și prima tinerețe dornică de afirmare. Asemenea sentimente se puteau desluși pe chipurile celor o sută patruzeci de tineri careieni, cărora li se înmina zilele trecute carnetul de utecist. Intrarea lor în U.T.C are o semnificație simbolică: devin membrii unei organizații comuniste, încercate, aflată în al cincizecilea an al existenței sale. Devin uteciști în cînd partidul perioada comunist a elabordân d însemnări de la o emoționantă festivitate care pană vast program al educației, în care problema tineretului constituie o preocupare constantă a comuniștilor din România. Atmosfera sărbătorească din sala Comitetului orășenesc de partid din Cărei, a fost o prezență constantă pe întreg parcursul festivității. Participarea tovarășilor George Berezeanu, primsecretar al Comitetului orășenesc Cărei al P.C.R., Ion Boncotă, șeful sectorului de propagandă al C.C. al U.T.C., Grigore Sălăgean, prim-secretar al Comitetului județean al U.T.C., au însuflețit adunarea tinerilor careieni. In cuvinte calde, tovarășii George Bereteanu și Grigore Sălăgean au evocat activitatea organizației revoluționare de tineret din anii ilegalității partidului comunist, tradițiile de luptă ale tinerilor comuniști. Au fost evocate, de asemenea, anii tumultuoși ai construcției socialiste, faptele de eroism în muncă ale detașamentelor de brigadieri angajate pe marile șantiere ale țării. Seara, în sala clubului „9 Mai“ din localitate s-a desfășurat un program cultural-artistic în cinstea celor primiți în acea zi în organizația U.T.C. GRIGORE SCARLAT Exigențe sporite în desfășurarea învățămîntului de partid Programulu privire la munca ideologică, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid și a celorlalți oameni ai muncii și de așezare a relațiilor sociale pe principiile eticii și echității socialiste, adoptat de întregul nostru partid, de întregul nostru popor, situează învățămîntul de partid pe un loc de frunte în ansamblul activității organelor și organizațiilor de partid, cere îmbunătățirea acestei activități. Comitetul de partid de la Combinatul 1 Mai se preocupă de îmbunătățirea desfășurării învățămîntului de partid, de îmbunătățirea conținutului acestuia, în lumina indicațiilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Astfel, propagandiștii sînt ajutați să adapteze tematica cursurilor cerințelor actuale ale muncii ideologice, să înfăptuiască legătura obiectiv necesară cu activitatea concretă a cursanților. Recent, la cursul de educație moral-cetățenească de la secția textilă a Combinatului, propagandistul Iosif Bota a expus tema: „Ce înseamnă să fii comunist“. In cadrul expunerii pe baza unei înlănțuiri logice, gandistul a argumentat în propomod just necesitatea obiectivă a creșterii rolului conducător al partidului, al organelor și organizațiilor de partid, a fiecărui comunist, în etapa actuală a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Ținînd seama de titlul temei, tovarășul Bota a subliniat trăsăturile ce trebuie să-l caracterizeze pe fiecare comunist, faptul că fiecare membru de partid trebuie să fie la locul său de muncă un luptător hotărît și înflăcărat pentru înfăptuirea liniei politice generale a partidului nostru, deoarece aceasta corespunde, în gradul cel mai înalt, intereselor fundamentale, de progres și bunăstare, ale întregului nostru popor. Comunistul este exemplu demn de urmat în muncă, în ceea ce privește comportarea lui în societate și familie, fiind exemplu de modestie și simplitate. El este un om cinstit, curajos în lupta pentru adevăr, pentru dreptate și libertate. La fel, a scos în evidență preocuparea comuniștilor pentru apărarea și dezvoltarea proprietății socialiste, punînd pe primul plan interesele generale ale poporului român, subordonînd interesele personale acestor interese generale. Propagandistul, în cadrul expunerii, a încercat să realizeze o îmbinare între aceste trăsături și activitatea membrilor de partid din secția respectivă. Dar, această îmbinare putea să aibă o eficiență mai mare dacă nu s-ar fi oprit la nivel general cu exemplele date. De altfel, acest neajuns se manifestă încă și la alte cursuri și la alți propagandiști, care se mulțumesc doar să arate că și la noi sunt asemenea exemple, fapte, bune sau rele, dar nu se concretizează pe oameni, deși ar fi absolut necesar, avînd un rol educativ deosebit. Tocmai de aceasta depinde în mare măsură eficiența învățămîntului de partid. Pentru înlăturarea acestui neajuns din activitatea cursurilor de învățămînt de partid, se cere ca tovarășii din organul de partid să nu se mulțumească doar cu darea unor indicații propagandiștilor, ci să le acorde un aju TOLTAN szóbel (Continuare în pag. a 2-a) PAGInA A 3-a VIATA LITERARĂ ȘI ARTISTICA _____________________________________________________________ amm mm» Înălțimi Foto: A. NAGV Așchia a rămas la infracțiuni. Cu cîtva timp in urmă, șeful postului de miliție din comuna Viile Satu Mare anunțase lapidar Inspectoratul județean de miliție . La Cooperativa din Viile Satu Mare s-a produs azi noapte o spargere prin forțarea ușii de la intrare. Nu se cunosc pagubele. Urmează cercetări pentru identificarea infractorului. S-ar putea să fie o înscenare ... Colonelul de miliție Ioachim Filimon, studie amănunțit nota transmisă, avu o convorbire telefonică cu șeful postului de miliție. Il chemă apoi în cabinetul său pe căpitanul de miliție Emil Sălăjan. La numai cîteva minute ce primi ordinul să se ocupe după de acest caz, ofițerul Sălăjan se afla într-un autoturism care alerga cu toată viteza spre locul infracțiunii. Căpitanul de miliție încercă să-și imagineze cum s-a produs spargerea, ce metode a folosit infractorul și cine ar fi putut să comită o asemenea infracțiune. Pentru cîteva clipe îi trecu prin memorie figurile unor elemente suspecte din această localitate. Se cunoștea și... metodele. Nu reuși totuși să se fixeze asupra niciunuia dintre ei. ... Viile Satu Mare. In jurul sediului cooperativei de consum se adunaseră mulți cetățeni, curioși să vadă ce s-a întîmplat și urmărind felul cum acționează lucrătorii de miliție. Căpitanul Emil Sălăjan, sosit la fața locului, făcu ordine printre curioși, apoi începu cercetările. După ce a luat toate măsurile pentru culegerea de cit mai multe probe și eventuale corpuri delicte, părăsi încăperea cooperativei pentru a-și continua cercetările în exterior. Nu făcu însă cîțiva pași cînd se trezi cu un cetățean care se apropie și începu să-i vorbească . — Nu cred ca hoțul să fie din Viile Satu Mare. Și apoi, după părerea mea, — a lucrat cam din secure. Ardea lumina, erau pe aproape paznici ... — Dumneata ai văzut seara paznicii? — Mi se pare că au cam tras la măsea, după cîte am auzit. — Ii cunoști ce fel de oameni sînt? — Oameni cumsecade. Nu știu ce le-a venit să bea în timpul serviciului. — Alte amănunte nu cunoști? și întrebă ofițerul în timp ce învîrtea între degete o așchie de lemn. — Nu cunosc — spuse precipitat omul, apoi plecă grăbit, invocând niște treburi. Au urmat ore și zile de muncă intensă. Audieri de martori, verificări amănunțite ale grupului de suspecți. Toți au fost trecuți prin sita sigură a ofițerului anchetator. După trei zile ofițerul se prezenta la superiorul său raportînd cele constatate în timpul cercetărilor, își spuse apoi concluziile. Colonelul Ioachim Filimon îl ascultă cu atenție, apoi cu un calm desăvîrșit i se adresă subalternului: — Ai lucrat bine. Concluziile tale însă ar trebui mai bine fondate. Nu toate au o bază solidă, motiv pentru care vei continua cercetările în direcția ... Ofițerul de miliție făcu întoarsă la Viile Satu Mare, calea Au fost invitați la postul de miliție mai mulți cetățeni pentru completarea depozițiilor, pentru clarificarea unor probleme în legătură cu acest caz. La un moment dat, întră în birou un cetățean binedispus, zîmbăreț, care părea a fi o veche cunoștință a ofițerului anchetator. — Cum vă numiți și unde lucrați? — Imre Racz și sînt operator la cinematograful din localitate. De altfel, mă cunoașteți. Eu am fost primul la dumneavoastră și v-am spus părerea în legătură cu... Da, am mai stat de vorbă. Poate vă mai aduceți totuși aminte și de alte amănunte. Ce am știut, am declarat. — Sînteți liber. Dar, pe cînd să părăsească încăperea, ofițerul îl opri invitîndu-i să stea de vorbă. — Dumneavoastră v-ați cumpărat de la Cooperativa din Ambuch — în rate — o mașină de cusut și alte articole. Prin comună aveți mai multe datorii. — Și ce are a face aceasta cu spargerea? — S-ar putea să aibă. Datoriile mi le-am plătit. — Știm. Altfel ajungeați în conflict cu cooperativa de consum. Procese pe la tribunal și alte neplăceri ... De unde ați avut însă bani — peste 3.500 de lei — ca să vă achitați datoriile? — Am lucrat și am cîștigat. Nu-i o sumă așa de mare. — V-ați achitat datoriile după ce s-a produs spargerea la cooperativă. Și ce-i cu asta? — Nici acum nu înțelegi? Ar fi mai bine să spui cum ai procedat la spargerea cooperativei. Nu sînt hoț... Documentele, probele adunate sînt destul de edificatoare. Noi nu facem pe nimeni hoț sau spărgător pînă nu sîntem convinși FLAVIU ISTRATE (Continuare in pag. a 2-a) Din activitatea lucrătorilor de miliție Poftarele creației Există o virstă a capacității, a dezvoltării plenare a patentelor intelectuale, cînd abia atunci un om are dreptul să intre în competiția valorică a timpului său? Și care este această virstă, care sunt semnele ei indubitabile de identificare? Mulți sînt înclinați să indice maturitatea evoluției biologice a individului, motivând prin obligativitatea acumulării, in timp, a unei cantități suficiente de experiență de viață. Judecata este relativă și fixează un teren de așteptare. O barieră în calea afirmării, de trei ori eronată, nu corespunde adevărului, este nedreaptă și este infirmată de realitate. „E încă tînăr. Să mai aștepte!". Să aștepte ce? Să aștept te cu? Nu puține sînt exemplele în istoria științei, tehnicii, artelor, cînd deschizători de drumuri, autori ai unor creații fundamentale pentru dezvoltarea ulterioară au fost tineri. Anul 1971 a înregistrat in întreprinderile sătmărene un fenomen pe care-l consemnăm tru ca un triumf și pledoarie pe nîncredere în capacitățile creatoare ale tinereții. Zeci de tineri și-au înscris numele în cartea inovatorilor. La „Unio", la „23 August la Combinatul „1 Mai“ și alte unități; îndrăzneț, convingător, ei au demonstrat că spiritul novator nu este apanajul unei vîrste arbitrar fixate între anumite limite. Și au mai relevat acești tineri o mare, inestimabilă, virtute — atribut esențial al tinereții, o nesățioasă poftă de creație. Valoare ce se reclamă I cultivată, Înconjurată și ghidată spre realizarea deplină. A. SEVEREANU