Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1277-1353)

1972-04-08 / No. 1283

2 CRONICA SATMAREANA , s,mba,a, ,ima ,m Cooperativa de credit factor de întărire econo­mică a cooperativelor de consum Intr-un interviu solicitat tovarășului Aurel Marian, președinte­le Comitetului executiv al Cooperației de credit de pe lingă U.J.C.C. Satu Mare, ne-am interesat de activitatea acestei coope­rative, de contribuția ei la dezvoltarea economică a cooperativelor de consum. —• Ne-ar interesa tovarășe Ma­rian citeva detalii privind activi­tatea cooperației de credit. — Trebuie să remarc că în anul 1971 numărul membrilor co­­tizanți ai cooperativei de ajutor reciproc Satu Mare a ajuns la peste 35.000. Creată cu scopul sprijinirii membrilor cotizanți prin împrumuturi acordate pentru scopuri productive, cu prioritate, cooperativa de cre­dit are deja o rețea des­tul de întinsă în județul nos­tru. Astfel în afara orașelor Satu Mare, Cărei, Negrești-Oaș și Tăș­­nad ființează cooperative de cre­dit la Ardud, Craidorolț, Halmeu, Livada, Medieșu Aurit, Odoreu, Crișu Nou, Pișcolt, Pomi, Sanis­­lău, Supur, Tiream, Turț, Turu­­lung și Viile Satu Mare. Nu este lipsit de interes faptul că în 1971 s-au acordat membrilor cotizanti peste 11 milioane lei împrumu­turi bănești, mai mult cu un mi­lion și jumătate decît în anul 1970. Majoritatea împrumuturi­lor acordate au fost folosite de Cooperativele de credit folo­sesc pentru acordarea de împru­muturi membrilor lor fondurile proprii constituite din: — fondul social încasat; — fondul de bază; — alte fonduri create din surse proprii. De asemenea, pe lângă fonduri­le proprii, cooperativele de cre­dit pot folosi la acordarea îm­­prumuturilor și fonduri atrase din alte surse. împrumuturile se acordă mem­brilor care au domiciliul stabil în raza de activitate a cooperativei și sunt la curent cu vărsămintele la fondul social subscris, pe ba­ză de cerere scrisă, completată cu toate datele prevăzute în for­mular, semnată de solicitanți. Formularul de cerere este gratuit. Solicitanții vor prezenta adeve­rințe eliberate de la locul de muncă (C.A.P., întreprinderi etc.) din care să rezulte veniturile și debitele pe care le au la data solicitării împrumuturilor. Pro­ducătorii individuali vor prezen­ta adeverințe de la consiliile populare din raza domiciliului lor, din care să rezulte baza materia­lă de care dispun. Pe baza adeverinței, comitetul executiv al cooperativei de cre­dit va aprecia acordarea împru­mutului solicitat. In cazul produ­cătorilor individuali, se va verifi­ca, dacă baza materială permite, restituirea împrumuturilor solici­tate. Se interzice acordarea de îm­prumuturi membrilor cooperatori care la data solicitării împrumu­turilor au debite, la alte institu­ții, în proporție de 1/3 din ve­nitul lunar, sau care au rate de rambursat la cooperativa de cre­dit. Cererile se rezolvă de comite­tul executiv în cel mult 30 de zile de la depunere, în limita fondurilor disponibile ale coope­rativei. La ședința de aprobare a împrumuturilor trebuie să ia par­te cel puțin jumătate plus din numărul membrilor din anul co­mitetul executiv, iar hotărîrile se iau cu majoritatea celor prezenți. Pe cererea de împrumut, con­tabilul cooperativei de credit este membrii cooperatori la cumpărări de vaci, juninci de prăsilă, oi, ie­puri de casă, stupi de albine, viermi de mătase etc. — Referiți-vă vă rog la intere­sul cu care cooperatorii privesc această formă de intr­ajutorare oferită de cooperativa de credit. — Pot să remarc că în adună­rile generale membrii cooperatori au apreciat pozitiv activitatea cooperației de credit votînd spo­rirea fondurilor ei de bază. Toc­mai de aceea, lărgirea bazei ac­tivității noastre este deja o ce­rință obiectivă. Studiem în pre­zent posibilitatea înființării de noi cooperative de credit și în ale localități din județ. Pentru o mai bună cunoaștere a modalităților de acordare a drepturilor ce revin membrilor cotizanți, publicăm în continuare un extras din Regulamentul pen­tru acordarea de împrumuturi membrilor cooperativelor de cre­dit, obligat să completeze referatul (în spațiul indicat în formular), în care să se arate: — data înscrierii solicitantului ca membru; ■ situația fondului social sub­scris și vărsat; — dacă a mai beneficiat de împrumuturi, în ce sumă și dacă a achitat ratele la scandență; — dacă a garantat pe alți be­neficiari de împrumuturi, în curs de plată. Cooperativele de credit acordă împrumuturi membrilor asociați pentru scopurile și în condițiile arătate mai jos: a) împrumuturi pentru scopuri productive, destinate cumpărării de animale (vaci, juninci, oi, ca­pre, berbeci, iepuri de casă etc.) păsări, albine și stupi de albine, viermi de mătase, material sădi­­tor, procurarea de furaje, precum și pentru alte materiale necesare sau alte necesități legate de spo­rirea producției agricole în gos­podăriile proprii. Suma maximă pentru astfel de împrumuturi este de pînă la 10.000 lei, iar termenul de ram­bursare pînă la 24 luni. b) împrumuturi pentru scopuri neproductive, destinate : — cumpărării de materiale ne­cesare construirii, terminării sau reparării de locuințe; — nevoi gospodărești: cumpă­rarea de mobilier, bunuri de uz casnic și alte scopuri similare; — nevoi familiare: naștere, că­sătorie, boală, deces etc. Suma maximă pentru astfel de împrumuturi este de pînă la 4.000 lei, iar termenul de rambursare pînă la 12 luni. Adunarea­ generală a membrilor cooperatori va stabili anual pla­fonul de împrumut ce poate fi acordat de cooperativă unui membru asociat, pînă la limita maximă de 4.000 lei, pentru sco­puri neproductive și pînă la li­mita maximă de 10.000 lei pentru scopuri productive. La stabilirea plafonului se va ține seama de numărul mediu și valoarea medie a împrumuturilor ce se solicită anual pentru nevoi productive și nevoi neproducti­ve, astfel, ca — în funcție de fondurile proprii de care dispune cooperativa — să se satisfacă cu precădere cererile de împrumut cu destinație pentru producția a­­gricolă și apoi cele cu scopuri neproductive, împrumuturile se acordă în funcție de numărul și valoarea părților sociale subscrise, și achi­tate de solicitanți și de disponi­bilitățile de fonduri ale coopera­tivei de credit, potrivit normelor stabilite. împrumuturile pentru scopuri productive se acordă cu priorita­te față de cele cu caracter ne­productiv. Ponderea acestor îm­prumuturi din volumul total anual al împrumuturilor acordate, tre­buie să crească continuu, deve­nind precumpănitoare, îndeosebi la cooperativele de credit din lo­calitățile situate în zonele de deal și munte. Comitetul executiv va urmări ca fondurile proprii ale cooperati­vei să fie folosite în împrumu­turi pentru scopuri productive cel puțin la nivelul fondului de bază de care dispune cooperati­va. La solicitarea acestor împrumu­turi, membrii cooperatori, se vor angaja să valorifice prin unități­le cooperației de consum — în totalitate sau în parte — produ­sele obținute în urma împrumuturilor, sau prin utilizării preda­rea altor produse din gospodăria proprie (ouă, păsări, porci, pene etc.). Pentru cazuri de forță majoră, care necesită cheltuieli urgente (accidente, deces, calamități na­turale), împrumutul poate fi apro­bat de președinte și contabil, ur­­mînd ca aprobarea dată să fie supusă confirmării comitetului e­­xecutiv, la prima ședință. La analiza cererilor de împru­mut, comitetul executiv al coo­perativei va stabili cu toată răs­punderea valoarea împrumutului ce se aprobă, ținîndu-se seama, în toate cazurile, de posibilitățile de restituire ale solicitanților și de garanțiile reale oferite de a­­ceștia. Dobînda, la toate categoriile de împrumuturi, este de 7 la sută pe an și se­ încasează anti­cipat asupra întregului împrumut ținîndu-se seama de ratele și scadențele fixate. Este interzis să se perceapă do­­binzi mai mari sau să se facă al­te rețineri în afară de dobînda legală, costul obligațiilor de pla­tă și prima de asigurare pentru bunurile gajate (care nu au fost asigurate în prealabil). In cel mult 30 de zile de la da­ta plății împrumutului acordat în scopuri productive, debitorul este obligat să justifice la cooperativă modul în care a folosit împrumu­tul. In cazul în care debitorul nu completează declarația în terme­nul arătat mai sus, conducerea cooperativei este obligată să ve­rifice la fața locului utilizarea împrumutului, în următoarele 30 de zile. Dacă debitorul folosește împru­mutul în scopuri neproductive, împrumutul devine deîndată scadent, total sau parțial, după caz, putînd fi urmărit în orice bunuri ale debitorului. In cazuri de nesinceritate vă­dită, comitetul executiv al coope­rativei va depune plîngere pena­lă împotriva debitorului, pentru înșelăciune. Membrii comitetului executiv și salariații cooperativei de cre­dit controlează periodic, pe te­ren, existența și condițiile în ca­re se păstrează gajurile. Asupra constatărilor făcute, se vor întoc­mi note scurte semnate și de debitorii la care s-a făcut consta­tarea. EXTRAS DIN REGULAMENTUL PENTRU ACORDAREA DE ÎMPRUMUTURI MEM­BRILOR COOPERATIVELOR DE CREDIT (Urmare din pag. 1), inovații nu pot fi concretizate deoarece unele materiale nu sunt cuprinse în planul de aprovizio­nare. Se simte necesitatea întoc­mirii unui catalog centralizator care să cuprindă toate materia­lele produse în țară. Au fost cazuri cînd s-a solicitat impor­tul unor materiale care se pro­duc de fapt, pe plan intern. Pe de altă parte, în cele peste 20 milioane lei obținute anul tre­cut în urma inovațiilor aplicate se reflectă prea puțin influența asupra calității produselor — un domeniu explorat mai mult decît insuficient. Relevînd acest as­pect, ing. Emeric Kerm, inspec­tor la Inspectoratul de stat pen­tru controlul calității produselor a spus: „Inovațiile realizate au determinat, în cele mai multe cazuri, sporirea productivității muncii sau economia de materia­le. Aceasta deoarece nu este stă­­pînită încă suficient metodolo­gia de calcul a indicatorului ca­lității. Activitatea de inovații trebuie orientată și în direcția măririi parametrilor funcționali ai produselor la nivelul celor existenți pe plan mondial. Exis­tă cercuri ale inovatorilor și cercuri de calitate, de ce nu se corelează activitatea acestora? La Fabrica „23 August“ s-a realizat controlul statistic al calității pieselor la prelucrări mecanice, inițiativă nouă, dar foarte pre­țioasă“. Un alt neajuns care s-a des­prins din analiza rezultatelor anului precedent este tergiversa­rea aplicării în practică a ino­vațiilor acceptate. Din 843 pro­puneri înregistrate, doar 334 au fost grefate pe fluxul tehnologic, iar 242 au rămas să fie rezolva­te în anul 1972, deși unele au depășit termenul legal de solu­ționare. In cuvîntul său, tovarășul Iosif Uglar, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului județean de partid, pre­zent la adunare, a apreciat po­zitiv dorința masei largi de fău­ritori ai bunurilor materiale de a introduce noul în producție, de a perfecționa mijloacele teh­nice de fabricație. Poporul nos­tru, a spus vorbitorul, se află în plin avînt social, economic și cultural. Atingerea unui nivel superior de dezvoltare multilate­rală impune, ca o cerință primor­dială, valorificarea cît­ mai bu­nă a zestrei de inteligență a ma­selor, a fondului de aur care sint inovatorii. Se evidențiază, în acest context, rolul major care revine clasei muncitoare în per­fecționarea continuă a proceselor tehnologice, introducerea unor noi metode și procedee de mun­că — acțiuni menite să vizeze creșterea productivității muncii, reducerea eforturilor fizice ale muncitorilor, eliminarea unor importuri costisitoare, dimi­nuarea consumurilor exagera­te de materii prime și ma­teriale — într-un cuvînt, rea­lizarea unei înalte eficiente eco­nomice. Faptul că eficiența ino­vațiilor aplicate a crescut, com­parativ cu anul 1968, de peste 5 ori, ilustrează sporirea capacită­ții și puterii de selectare problemelor tehnice, perseveren­­­a­ța tehnicienilor noștri de a fi la curent cu tot ce este nou în do­meniile lor de activitate. Biroul Comitetului județean de partid apreciază în mod deo­sebit spiritul de inițiativă înalta competență a specialiști­­i­lor din industria județului, pre­cum și activitatea laborioasă a organizațiilor de partid și de sin­dicat care au situat la loc de frunte această mișcare de masă — factor esențial al progresului tehnic, al creșterii productivității muncii. Deși progresul înregis­trat în mișcarea de inovații evident, nu este cazul să ne cul­e­găm pe lauri, a relevat vorbito­rul. Sîntem încă departe de a epuiza toate posibilitățile în această direcție. Drumul mate­rializării unei idei este uneori prea lung, birocratic. Este ne­cesar ca fiecare întreprindere să pună la dispoziția inovatorilor toate condițiile materiale și fi­nanciare, pentru ca ideile va­loroase să nu fie abandonate pe parcurs. Se impune să se pună capăt formalismului ce mai per­sistă în mișcarea de inovații, iar propaganda tehnică să-și ocupe locul important ce-i revine în introducerea noului în produc­ție. Va trebui, credem, ca orga­nizarea sistemului de propuneri să fie încredințată unui compar­timent cu acțiune independentă, a cărui poziție în întreprindere să-i garanteze neutralitatea. In felul acesta, inovatorii vor contribui substanțial la realiză­rile de ansamblu ale economiei județului, sporind aportul pe care oamenii muncii de pe me­leagurile sătmărene — români, maghiari, germani și de alte na­ționalități — îl aduc la transpu­nerea în viață a sarcinilor izvo­­rite din documentele Congresului al X-lea al P.C.R. тO [UNK]нит INTELIGENȚEI TЕHNICE MEMENTO • C­inema Sâmbătă 8 aprilie 1972 SATU MARE: Victoria — Mirii anului II (film francez, color, ci­nemascop); Popular — Celebrul 702 (film românesc); CAREU 23 August — Lănțișoare verzi (film sovietic, cinemascop); Popular — Decolarea (film ro­mânesc); NEGREȘTI-OAȘ: Simon Bolivar (coproducție hispano-ita­liană, color, cinemascop); TAȘ­­NAD: Procesul alb (film româ­nesc, cinemascop); HALMEU: Am două mame și doi tați (film iugoslav, color); SANISLAU: 100 de dolari pentru șerif (film ame­rican, color); BERVENI: Căpi­tanul Korda (film cehoslovac, color); Sâmbătă 8 aprilie de 9.00 — Deschiderea emisiunii dimineață. Telex. 9.05 — Biblioteca pentru toți, Vasile Alecsandri (III). 9.40 — De vorbă cu gospodinele. 9.55 — Tele­ en­­ciclopedia. 10.40 — Bucureștiul necunoscut: „Palatele orașului“. 11.05 — Desen animat: „Lupul și mielul“. 11.15 — „Mîndrele“. Program de cîntece și dansuri populare. 11.55 — Emisiune de educație sanitară. 12.10 — Tele­jurnal. 15.20 — Matineu de va­canță. 16.25 — Deschiderea emi­siunii de după-amiază. Fotbal­. România — Franța. Transmisiu­ne directă de la stadionul „23 August“. 18.15 — Emisiune în limba germană. 19.00 — Ritm, tinerețe, dans. 19.20 — 1001 de seri: „Aventurile celor doi căței“. 19.30 — Telejurnal. 20.00 — Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în unele țări din Africa (I). 21.00 — Muzică populară. 21.15 — Film serial „Invadatorii“. 22.05 — Emisiune de divertisment: „Mai ceva ca-n filme“. 22.40 — Tele­jurnal. 22.50 — Săptămîna spor­tivă. 23.10 — Gala vedetelor. MEMENTO« TELEVIZIUNE ▲AAAAAA A A A A A a A a A AA AAAAAAAAAAAAAA AAA.4AAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAi ^-^ТЛ—O—yc.r AVANCRONICA FOTBALISTICA Cursa golaverajelor Și, totuși, acest preambul nu se dorește o pledoarie pentru înfrîn­­gerea onorabilă, pentru jocul er­metic practicat în­deobște în de­plasare, pentru antifotbal. Oricum însă, un echilibru între defensivă și atac se impune echipelor care doresc să supraviețuiască în di­vizie — și nu numai lor — pen­tru că în fond, neglijarea total­mente a apărării aduce surprize neplăcute. Iat-o de pildă, pe Gaz metan căzută în „cursa" golavera­jului, reușind un loc în clasament (și aceasta nu ne supără) în folo­sul unei alte înfrînte duminică în deplasare — Olimpia Satu Mare. Un semnal deci pentru fotbaliștii sătmăreni care încă mai sînt în zona de jos, care încă mai trebuie să facă eforturi pentru a acumula puncte, pentru a nu suferi infrin­geri la scoruri mari. In afara înfrîngerii, medieșeni­­lor, celelalte partide s-au înche­iat cu scoruri strînse, situație ce, se pare, se va repeta și în etapa de care ne ocupăm. Olimpia Satu Mare — C.S.M. Sibiu (0—1 în tur). Procesul de în­tinerire a echipei sibiene au dus încă la îmbunătățirea jocului­­ de ansamblu a acesteia, la rezul­tate deosebit de bune. Starea res­pectivă de locuri nu îngăduie însă sătmărenilor o subestimare a ceea ce pot face la Satu Mare sibienii (ne este încă vie în amintire di­ficultatea cu care Olimpia a în­vins Metalurgistul). O bună evolu­ție a întregii echipe, o bună coor­donare la mijlocul jocului, șire­tenie în fazele de poartă pot du­ce la succesul (atît de dorit) de Olimpia. Chimia Făgăraș — C.S.M. Reși­ța (1—3). Penuria de puncte a făgărășenilor îi va determina de­sigur la o evoluție bună, la con­tracararea valorii adversarilor lor. Greu de precizat deznodămîntul întîlnirii. Va fi desigur un joc e­­chilibrat care numai cu o anumită șansă poate parveni localnicilor. Așadar, pronostic egal. Gloria Bistrița — Minerul Ani­na (0—1). Oxigenul inspirat la Cugir (o repriză de fapt) aduce în­tr-un fel liniște în tabăra bistrițea­­nă. Fără ca egalul din deplasare să ne convingă asupra valorii ei. Gloria este principala favorită în întîlnirea cu fotbaliștii din Anina. Politehnica Timișoara — Meta­lurgistul Cugir (0—1). Dat fiind raportul de valori, întrevedem o victorie relativ comodă a gaz­delor. Olimpia Oradea — C.F.R. Timi­șoara (0—2), întrecere dîrză pen­tru evitarea retrogradării, res­pectiv urmărirea liderului. Mai lapid ar spus interes de o parte și de alta, cu echilibru șanselor partidei. Posibil deci egalarea. Corvinul Hunedoara — Electro­­putere Craiova (1—1). Toate cal­culele conduc spre o victorie cla­ră a gazdelor. Cu toate că Elec­­troputere reușește uneori evoluții foarte bune în deplasare. Minerul Baia Mare — Vulturii textila Lugoj (0—0). Superiorita­tea evidentă a gazdelor își va pune fără îndoială amprenta pe joc și poate chiar și pe rezultat. Fără rezerve, așadar, succes băi­­mărean. Gaz metan Mediaș — C.F.R. Arad (0—3). Dorința de reabilitare și mai ales necesarul de puncte îi va determina pe localnici la un joc de bună calitate. Este desigur scontabilă victoria lor, dar nicide­cum pe proporțiile înfrîngerii su­portate zilele trecute la Timișoa­ra. V. ȘTEFAN ANUNȚ In legătură cu aniversarea în acest an a mileniului săt­­marean, cetățenii municipiului și județului, care dețin docu­mente cu conținut istoric, cultural, economic și despre orașul Satu Mare, sunt rugați să le facă urgent artistic, cu­noscute Muzeului de istorie. Piața Libertății nr. 21, telefon 11084. Aceste documente achiziționate sau împrumutate vor servi la întocmirea monografiei orașului Satu Mare. FABRICA DE ШИП.СЕ [UNK] [UNK] SATU MARE Str. Botizului nr. 43 Angajează de urgență - MUNCITORI NECALIFICAȚI Condițiile de angajare sunt cele prevăzu­te de H.C.M. nr. 914/1968. SE ASIGURĂ CAZARE GRATUITĂ Informații suplimentare se pot obține la serviciul personal, telefon nr. 1.31.31. COOPERATIVA TEXTILE TRICOTAJE SATU­ MARE anunță că în secțiile de comandă din B-dul Eliberării nr. 10, str. Horea nr. 11 și Ștefan Cel Mare nr. 7 EXECUTA TRICOTAJE ȘI CU PLATA IN RATE LA clienții care depun comenzi ce depășesc suma de 500 lei. De asemenea, aici se mai EXECUTA LA CERERE TRICOTAJE DIN MATERIALUL CLIENTULUI. COMBINATUL IMA! SATU MARE — str. Digului angajează prin concurs: UN INGINER-ȘEF ADJUNCT de spe­cialitate chimist sau constructor mașini UN ȘEF SERVICIU export-import Condiții, studii superioare, respectarea prevederilor Legii nr. 12 din 1971. Informații se pot obține la serviciul perso­nal al întreprinderii, telefon nr. 1.28.68, inte­rior 124, nr. 4 Cetățeni PENTRU A VA FERI DE ÎM­BOLNĂVIRI, PENTRU A VA PĂSTRĂ SANATATEAs păstrați curățenii EXEMPLARA PRETUTIN­DENI UNDE TRĂIȚI ȘI MUNCIȚI! Murdăria este un adevărat cuibar de boli Efectuați curățenia în casele, curțile și grădinile dvs. Colectați și îndepărtați gunoaiele în recipiente închise sau se ardeți în gropi în fundul grădinilor dvs. Stîrpiți muștele și rozătoarele care sunt transmițătoare de boli infecto-contagioase. In interesul sănătății dumneavoastră, răspundeți imediat oricăror chemări și recomandări ale organelor medico­sanitare (vaccinări, supraveghere medicală, tratament preventiv etc.). DIRECȚIA SANITARA A JUDEȚULUI SATU MARE SERVICIUL DE EDUCAȚIE SANITARA

Next