Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1354-1431)
1972-09-27 / No. 1428
H Agendă uzinalămin COMBINATUL — 1 MAI — Utilaje pentru construirea drumurilor Amploarea pe care a luat-o în ultimul timp activitatea de lărgire și îmbunătățire a rețelei de drumuri și șosele în țara noastră — consecință necesară a saltului impetuos, calitativ și cantitativ, înregistrat de economia nulă — presupune crearea națioputernice baze tehnice, care tinei să sporească considerabil productivitatea muncii în acest sector de activitate. Venind în intimpinarea acestei cerințe la Combinatul Mai din Satu Mare au fost asimilate în producție cîteva utilaje importante : mașini de executat benzi de încadrare, mașini de malaxat bitum, de calmatat rosturi și de curățat rosturi de dilatare. Beneficiar — Direcția Generală Drumuri și Poduri, București. Ж [UNK]ЕSQOP DeC € MGWG In intimpinarea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Tineri sibieni, la care s-au alăturat și tineri din județele Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Timiș, Brașov, Vilcea, Cluj, Iași, ș.a. au participat la Festivalul „Cibinium '72" organizat în perioada 17—24 septembrie. Propunindu-și să omagieze tinerețea sub multiplele ei aspecte, „Cibinium ’72“ care se găsește la a cincea ediție, prin acțiunile inițiate a concretizat la nivelul realităților social-economice și culturale sibiene — un proces amplu de creație, de cultură și educație socialistă a tineretului. Cunoscut in întreaga țară prin nenumăratele-i vestigii de artă și tradiții culturale, printr-o bogată și diversă gamă de valoroase obiceiuri de artă populară, Sibiul reprezintă nu numai o zonă în care ■valorificarea acestor bogății de artă și cultură, se impun de la sine, ci și un domeniu mai nou al tehnicii. In cadrul manifestărilor organizate in programul „Cibinium ’72“ , a avut loc un concurs privind activitatea de creație tehnico-științifică a tineretului din unitățile economice sibiene și a județelor participante, unde tineretul din județul Satu Mare a fost reprezentat de inginerul Ioan Avram de la F.M.C.E. „23 August“. Concursul a avut drept scop stimularea preocupărilor față de cercetarea științifică, antrenarea la soluționarea diferitelor probleme tehnice pe care le ridică activitatea ductivă a întreprinderilor proeconomice. La această ediție a festivalului tineretului sibian s-au prezentat, în cadrul sesiunii de comunicări tehnice, 40 de lucrări de tehnică și științifică. Pe creație baza criteriilor concursului de selecție a celor mai bune lucrări prezentate, pentru frumoasa activitate a tineretului participant, comisia a hotărît acordarea a 10 premii. Printre cîștigătorii concursului — tineret, muncă, creație — se află și,tînărul inginer Ioan Avram, unul dintre cei mai activi inovatori de la F.M.C.E. „23 August“. El a prezentat la acest concurs invenția „Procedeu de emailare directă pe tabla de oțel“ — lucrare care a fost apreciată de juriul comisiei și de participanții prezenți la acest festival. Merită relevată activitatea neobosită pe linia cercetării științifice — in domeniul emailării — în ultima perioadă el reușind să elaboreze un email grand in strat subțire, pe tablă, care va aduce anual economii de peste 800 mii lei. 11 IOAN GHEORGHE coresp. Roadele activității neobosite pentru cercetarea științifică Sporește zestrea tehnică Secția Metal I — una dintre secțiile cu pondere în activitatea de producție a combinatului — și-a îmbogățit apreciabil zestrea tehnică. Conform planului de măsuri tehnico-organizatorice privind modernizarea fluxului de fabricație, s-au primit 2 mașini de găurit, un strung paralel normal și 5 polizoare pneumatice. Utilajele au fost procurate prin dotare. Firesc după includerea în flux a noilor mijloace tehnice, randamentul activității secției a crescut simțitor, Un eficient program de autodotare Deosebit de eficientă se dovedește la Combinatul 1 Mai, activitatea de transpunere în practică a programului de autoutilări, stabilit la începutul anului. Nu de mult, în aceeași secție Metal , lucrătorul Adalbert Sălăjan a creat o mașină de executat găuri centrale. Avînd în vedere specificul activității din secție noul mijloc de producție își găsește o largă utilizare, contribuind la economisirea unei cantități importante de scule ajutătoare și la creșterea productivității muncii. Utilajul a fost produs în întregime cu mijloace proprii. Din aceleași surse au fost create și 2 polizoare duble electrice. V ............. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂI -------------------------- RS И Ш [UNK] R AnuiV(XU) EONIM 4 4 pag. — 30 bani UN NOU DISPENSAR MEDICAL DE ÎNTREPRINDERE La Filatura de bumbac din Căței a fost în folosință dat un dispensar medical pentru salariații întreprinderii. Se preconizează ca, pe lângă cabinetul de generală medicină existent, să se înființeze alte două cabinete de stomatologie și ginecologie. Măsura se înscrie în contextul politicii partidului și statului nostru de a asigura asistență medicală salariaților la locurile de muncă. Instantaneu de la noua flatură careiană Trofeul Ciprian Porumbescu la Roșiori Festivalurile corale republicane organizate în Suceava, Pitești, Lugoj și Brașov închinate memoriei înaintașilor de un celebru renume al muzicii corale românești C. Porumbescu, D. G. Chiriac, P. Vidu și G. Dima, aflate anul acesta la a doua ediție, au intrat deja în tradiția mișcării corale românești ca o confruntare de prestigiu a formațiilor corale, reunind cele mai reprezentative coruri sătești ale țării. După o serioasă prezentare din punct de vedere repertorial și interpretativ, corul căminului din satul Roșiori s-a cultural înscris la Festivalul coral C. Porumbescu desfășurat in zilele de 23 și 24 septembrie la Suceava. Plecați de pe meleagurile sătmărene, roșiorenii au demonstrat tuturor celor veniți să se întreacă în cîntări măiestre in cetatea de scaun al lui Ștefan cel Mare cu un repertoriu bine ales, cuprinzînd bucăți reprezentative din zona noastră folclorică, dar dovedind și certe calități vocale și interpretative care au electrizat sala și juriul prin căldura, frumusețea, pasiunea și dăruirea cu care au cintat. Cîntecul lor a trecut dincolo de rampa scenei, emoționind inimile celor din sală care în trei rînduri au cerut ca bucățile interpretate să fie repetate. In final, juriul central a acordat corului din Roșiori distincția maximă „Trofeul Ciprian Porumbescu“ care va fi înminat in luna decembrie a anului curent după terminarea festivalurilor corale din celelalte centre în sala Ateneului Român din București. PETRE PORFIRIE SATU MARE: La înălțime Foto: GH. IAN CU ZIG-ZAG JUDEȚEAN — Vivat, crescent, floreat ! „ La fîntîna cu uluc . . . fl Treceți pe la „Autoservice“ ■ Pe unde să intrăm în cartier ? • Nu ocoliți Valea Măriei Я Nimic nou la Cămărzana fl Și totuși „n-avem“ e mai la îndemînă В S-a extins rețeaua de apă В Ce e în vitrine și ce e în magazine ? Г Vă cunoașteți orașul în care trăiți ? В Turiștii care ne vizitează orașul milenar — de acuma, rămîn plăcut surprinși de febrilitatea cu care sătmărenii înțeleg să pregătească frumosul jubileu al orașului. Hotărît, municipiul trăiește în această toamnă o primăvară nemaiîntîlnită. E și de înțeles, se întîmplă doar la o mie de ani o dată! Щ La Sărvăzel, grație preocupării Consiliului popular comunal a început forarea unei fîntîni arteziene, motiv de solidă bucurie pentru săteni, ci că locul a fost ales camanapoda. Iată însă că . . . lucrările au fost lăsate (nu fintîna), baltă. Și astfel localnicii așteaptă cu gălețile goale. De un an de zile 1 Q Atelierele modernului „Autoservice“ aparținînd Cooperativei Metalo-lemn au fost dotate cu noi mașiniunelte ce permit executarea unor reparații de bună calitate.Să nu ne fie luată informația drept îndemn la sporirea neglijenței în conducere!). Ц Intrarea în cartierul Carpați din municipiu s-a transformat din nou într-o mlaștină. Vinovații, cei de la Șantierul nr. 5 al I.J.C., motivează, frizînd umorul, . . . numai cînd plouă! Fără comentarii. В Cei care nu-și refuză o drumeție în Oaș vor putea fi in curind găzduiți la noul local al O.J.T. Satu Mare. Moderna construcție se află în stadiu de finisaj. Щ întrebare: Ce aveți la această oră pe agenda de lucru. Răspuns : nimic ! Răspunsul ilustrează perfect inerția ce s-a instaurat în activitatea salariaților Consiliului popular Cămărzana. gy I.L.F. Cărei a preluat în această lună 3.671 tone de legume și 1.790 tone fructe. Mare parte dintre acestea trebuia, în mod firesc, să ia drumul magazinelor. De ce se mai aude totuși din gura gestionarilor acel fatidic ,,n-avem“ . . .gogoșari de pildă). В La Tîrșolț, rețeaua de apă potabilă a fost extinsă cu încă 2.700 m.l. Iată o veste care ne bucură mult. Ц Vitrinele unităților comerciale din municipiu sînt în aceste zile atît de îmbietoare încît stîrnesc admirație. Cu ochii la vitrine cumpărătorii mai curajoși fac pasul și peste prag — fie ce-o fi — și intră. Surpriza e că numeroase mărfuri de primă urgență, de sezon, lipsesc. Pină cînd 1 I Ш frumos pliant „Mileniul sătmărean" apărut sub îngrijirea Comitetului județean al U.T.C. adresează invitația de a participa la un concurs „Cine știe, cîștigă" dotat cu premii. Se așeaptă cu mai mulți concurenți. G. T. Imediat după ce ieși din Livada, în drum spre Negrești-Oaș, pe partea stingă a șoselei, înainte că șesul întins să fie învălmășit de primele ridicături ale Oașului, privirile ți se opresc asupra altor citeva metereze, artificiale de astă dată, produse industriale ale cîmpiei și oamenilor acesteia. Nimic paradoxal în aceste afirmații, căci clădirile, aproape pe terminate, ale Complexului intercooperatist pentru îngrășarea tineretului taurin din Livada, deși au o destinație a producției de tip agrar, au în schimb un specific al acesteia de tip industrial. Incit numind acest complex o veritabilă uzină producătoare de carne, nu greșim cu nimic. Căci totul aici semnifică biruința socialismului în agricultură, puterea unității celor 28 de cooperative agricole din jurul Sătmarului, asociate pentru înălțarea acestei construcții stînd chezășie industrializării complexe a ogoarelor. cu Totul a început pe un cimp spulber de zăpezi, în 12 februarie 1971, cînd a fost împlîntat primul țăruș in cadranul cîmpiei. Aceasta însemna începutul, totodată, al execuției unui proiect ambițios, îmi aduc aminte de o discuție ,purtată în urmă cu cîteva luni, cu secretarul comitetului comunal de partid din Livada, tovarășul Vasile Oiegaș. Vorbea dînsul pe atunci despre munca bună și spornică desfășurată pe șantier, de oamenii harnici care-s constructorii acestui complex. Și iată că la o recentă vizită a noastră pe locurile lăudate de secretar, multe vorbe ale lui s-au adeverit. La valoarea inițială a proiectului, vor fi efectuate iar investițiile lucrări în plus suplimentare vor putea fi dirijate pentru desăvîrșirea întregului amplasament: spații de depozitare, drumuri și mijloace de transport. Astfel încît, atunci cînd cele 5.120 de locuri ale „pensionarilor“ celor opt grajduri își vor popula noile locuințe, totul să fie desăvîrșit gata, pentru ca anual să poată fi rulați aici 5.760 de viței. Cum asigurați realizarea investițiilor? Uzina producătoare de carne din Livada Dar ceea ce cu adevărat merită a fi subliniat este valorificarea superioară a investiției, spre deosebire de alte lucrări similare intercooperatiste. Pe măsură ce erau terminate, grajdurile au început a fi populate, încît putem spune că parțial complexul a intrat în folosință încă la 26 iunie a.c., deși stadiul final e fixat pentru 1 noiembrie. Față de un plan de efectiv de 1.830 capete pînă la 1 septembrie, era realizat la acea dată un efectiv de 2.010 capete în cele patru grajduri deja terminate atunci. IOAN POP (Continuare în pag. a 3-a) jO teorie Un filosof medieval le dădea învățăceilor lui un sfat care astăzi, nouă, ni se pare cel puțin curios. Zicea el că, în momentul în care cunoști un om despre care nu știi nimic și de care n-ai auzit niciodată, trebuie să-l egalezi cu zero. Dacă relațiile tale cu persoana căreia ii aplici aceasta teorie ar evolua, zicea filosoful, ai dispune de un mare avantaj : acela că, orice ar face numita persoană, ea nu te-ar putea decepționa. ‘ Cum să te decepționeze felul de a fi al unei persoane pe Шт [UNK] в • ’ ■ jjj^i care tu de la bun început ai egalat-o cu zero ? Dacă, dimpotrivă, persoana respectivă va demonstra, prin fapte și gesturi, că valorează mai mult decât nimic, vei trăi de pe urma proaspetei tale cunoștințe numai revelații plăcute... r Iată o teorie numai aparent solidă. Dincolo de tăioasa ei logică, teoria trebuie amendată la totul umanism. Dialectic, copiea poate fi ușor combătută. A egala cu zero o persoană care mai tirziu te va face să trăiești o plăcută revelație — iată o condamnabilă lipsă , de încredere. Neîncrederea în oameni, chiar cînd e ascunsă sub o mască logică, e ameni dabilă, pentru că prima condiție a revelației pe care o aștepți e predispoziția ta de a recepționa această revelație. Or, cum poți fi predispus să aștepți ceva de la o persoană pe care în prealabil ai egalat-o cu zero ? Chiar și interesul pe care ți-l stârnește înseamnă mai mult decât nimic. De ce ne-am amintit, acum, de o atît de veche Pentru că pînă și azi teorie , unii oameni, puțini ce-i drept, sunt, conștient sau inconștient, adepții ei. Dacă încrederea nu celălalt presupune asumarea unui risc, neasumarea acestui risc înseamnă pură lașitate. Chiar dacă, ulterior, spiritul tău de prevedere e confirmat. ION BLEDEA