Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-05-03 / nr. 1923

Vineri 3 mai 1974 ________________________________ CRONICA SATMAREANA________________________________ în dezbatere publică PROIECTUL LEGII PRIVIND SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ȘI A LOCALITĂȚILOR URBANE ȘI RURALE Practica punerii în dezbate­re a maselor largi de ai muncii sub formă de oameni pro­iect al unor legi ce vizează în măsură egală interesele țării pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvol­tate și cele ale populației, în cazul de față a proiectului Le­gii privind sistematizarea te­ritoriului și localităților urbane și rurale, demonstrează încă o dată în plus o latură carac­teristică a democrației noastre socialiste, cînd oamenii muncii, alături de aleșii lor în Adunare Națională, prin Marea pro­punerile și sugestiile făcute, participă nemijlocit la definiti­varea și elaborarea legislației. In cazul de față, proiectul noii legi supus dezbaterii blice a avut un larg ecou pe­în rîndul cetățenilor orașului Tăș­­nad, tocmai pentru faptul că reglementează organizarea judi­cioasă a teritoriului țării, a lo­calităților urbane și rurale, zonarea funcțională a vetrei construibile pe bază de detalii de sistematizare, în care se include stabilirea regimului de înălțime a construcțiilor și den­sitatea lor, precum și al spa­țiilor plantate și de agrement, echiparea cu dotări social-cultu­­rale, cu lucrări tehnico-edilita­­re, căi de comunicație și tran­sport, păstrarea și îmbunătăți­rea mediului înconjurător, creș­terea eficienței economice sociale a investițiilor și îmbu­și­nătățirea continuă a condițiilor de muncă, de locuit și odihnă ale cetățenilor. Noua reglementare a siste­matizării teritoriului și locali­tăților urbane și rurale consti­tuie pentru activitatea noastră de viitor un prețios act­­ nor­mativ în baza căruia sîntem chemați să asigurăm o dezvol­tare armonioasă a aspectului edilitar-gospodăresc al lui, a dezvoltării lui în orașu­timp pe o bază științifică în folosi­rea judicioasă a fondului fun­ciar, a amplasării construcțiilor economice și social-culturale, a căilor de comunicație și de transport și de a nu fi realizate toate aceste probleme la voia întîmplării, așa cum s-a petre­cut în trecut, în mod deosebit în situația configurației fice pe care o prezintă geogra­Tuș­­nadul. De asemenea, noua tare va constitui baza reglemen­rezol­vării atribuirii de loturi per­sonale pentru cetățenii din lo­calitățile propuse spre dezafec­tare potrivit schiței de siste­matizare actuale. Constituirea de loturi pentru construcția de locuințe și atri­buirea acestora, în condițiunile legii, noilor căsătoriți, celor ce au locuințe în afara perime­trului construibil și îndeosebi a modului de compensare a cetățenilor în cauză, precum și sancționarea exemplară a ace­lora ce încalcă prevederile le­gii — sînt alte prevederi dem­ne de subliniat. Deosebit de apreciată este prevederea din proiectul Legii privind exceptarea în cazuri justificate a regimului de con­strucții cu mai multe nivele, așa cum este cazul în orașul Tășnad, unde în perimetrul construibil există terenuri în pantă cu tendință de alunecare sau cu straturi de nisip la su­prafață și care nu suportă con­strucții cu mai multe nivele. O problemă viu discutată în special de către membrii coo­peratori din cadrul C.A.P.-urilor din orașul nostru s-a referit la mărimea loturilor atribuite de consiliul de conducere al C.A.P.-urilor, avîndu-se în ve­dere că, potrivit specificului muncii, și membrii cooperatori de la orașe cresc în cadrul gos­podăriei lor animale și, pe lin­gă case de locuit, construiască și anexe trebuie să gospodă­rești. In acest scop propunerea constă în aceea ca mărimea lo­turilor atribuite să fie pînă la 500 mp și situate în zone de construcții stabilite prin schița de sistematizare pentru popu­lația ocupată în agricultură. Am reținut, de asemenea, pre­vederile din proiectul Legii ca­re se referă la reactualizarea schiței de sistematizare cu par­ticiparea organelor de stat, precum și a maselor de oameni ai muncii, care în mod nemij­locit participă direct la ridica­rea pe noi trepte de civilizație a propriei lor localități. IOAN BOȘCA vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al orașului Tășnad Muncă entuziastă în secția de gravură a Fabricii Victoria Mun­­.. .­cii din Poiana Codrului Ieri a fost inaugurat la barajul de la Călinești-Oaș Un nou și modern obiectiv turistic Traseul turistic al județului nostru. Îmbogățit an de an cu noi cabane, cu noi locuri de agrement, s-a întregit cu fru­moasa cabană, dată în folosin­ță, ieri, 2 mai a.c., la barajul de la Călinești-Oaș. Turistului, iubitor de fru­museți, lolul unei i se oferă astfel pri­minunate la un obiectiv turistic excursii situat în inima Țării Oașului. de acces, drumul Tufoasa Calea Călinești-Oaș, a fost asfaltat, au fost construite poduri, astfel ca panglica de asfalt să permită o circulație intensă. Pe acest traseu, a fost inaugurat tot în cursul zilei de ieri un nou pod din beton, care prin stră­dania constructorilor a fost terminat cu 60 de zile înainte de termen. Amplasată într-un loc pito­resc, cabana de la lacul Că­linești-Oaș constituie, fără îndoială, un minunat loc de recreere — Deservirea populației (Urmare din pag. 1) constantă pentru înființarea de ateliere care să corijeze ne­ajunsurile unităților comercia­le. De ce, de pildă, întrebau mai multe participante la aceas­tă discuție, nu avem în muni­cipiu ateliere care să repare rapid diferite ustensile gospo­dărești. Unde poți găsi — ca să luăm doar cîteva exemple cita­te — ateliere ale cooperației ca­re să-ți repare operativ, la orice oră, un toc căzut de la pantof, o umbrelă, sau să remaseze un ciorap? Cum să ne putem îm­brăca oare copiii cu gust și la un preț convenabil, căci ce ne oferă comerțul, nu ceea ne convine în nenumărate cazuri. Ghetuțele, pantofii, nu există în numerele cerute pentru cei mici, hăinuțele nu sînt în culori a­­decvate vîrstei, locul lor luîn­­du-l în garderoba unităților cu­lorile mohorîte, bătrînești. Iată cîteva probleme la care s-au raliat un mare grup de vorbi­toare — Elena Pop, Florentina Luțaș, Maria Ciurdărean etc. Alte intervenții, ca cea a to­varășei Rozalia Szekely, au pus în discuție necesitatea ca I.J.I.L. Satu Mare, celelalte unități ale industriei locale, să asimileze cu mai mult curaj noi produse destinate ușurării muncii cas­nice. Reprezentanților industriei locale le-au fost arătate unele articole de uz gospodăresc care au mai fost fabricate la noi, iar o seamă care ar putea fi in­troduse în fabricație, concepute și care s-ar ingenios putea realiza la un preț de cost con­venabil: aparate de bătut friș­­că, maioneză, semiroboți etc. Toate aceste articole își găsesc pe deplin utilitatea în bucătă­ria gospodinelor. Alte propu­neri s-au referit la reanalizarea amplasării unităților rețelei co­merciale, în așa fel ca muni­cipiul să fie cît mai bine com­pletat cu unități comerciale cu precădere în noile cartiere. S-a precizat, în primul rînd, că absolut necesar să se asigure o­­ deservire corespunzătoare cu pîine — deservire care în ulti­mul timp se dovedește deficita­ră atît la cantitate cît mai ales la calitate — precum și cu lap­te. Ce au reținut reprezentanții întreprinderilor? Propunerile formulate s-au bucurat de atenția cuvenită din partea celor prezenți pe postul de reprezentanți ai unităților vizate. Astfel reprezentanții Di­recției comerciale județene, Wil­helm Müller, Nicolae Racoși, Iosif Cuibuș, Francisc Molnar, au remarcat justețea cerințe­lor gospodinelor. Spre a putea fi cît mai operativi, ei s-au an­gajat să cuprindă propunerile formulate cu acest prilej în pla­nurile lor de activitate operati­vă pentru ca ele să prindă cît mai curînd viață. In aceeași mă­sură se așteaptă receptivitate din partea industriei locale, și Rezumînd, dialogul purtat în prezența tovarășei Niculina Re­­cea, secretar al Comitetului mu­­nicipial de partid — au fost relie­fate noi posibilități de sporire a gam­ei de produse, menite să faciliteze gospodinelor o econo­mie mai mare de timp, pe care să și-l poată dedica educației copiilor, instrucției și învăță­mântului etc. In acest chip masa rotundă și-a dovedit pe deplin utilitatea. 3 Intr-un cadru natural de o fermecătoare frumusețe la marginea barajului de la Călinești-Oaș a fost dura­tă o impunătoare cabană turistică Noul pod peste Talna creează condiții optime pentru circulația dintre Tufoasa și Călinești SPORT - SPORT - SPORT - SPORT In etapa de ieri a diviziei A de fotbal lui Etapa a 25-a a campionatu­diviziei A la fotbal, a înregistrat următoarele rezultate: F.C. Constanța învins cu 4—0 echipa Univer­­­sitatea Craiova, Sport Club Bacău — Politehnica Iași 4—0, Politehnica Timișoara — Dinamo București 3—1, Petrolul — Steaua 2—0, Stea­gul roșu Brașov — C.F.R. Cluj 3—0, Universitatea Cluj — C.S.M. Reșița 1—1, U.T.A. — A.S.A. Tg. Mureș 2—0, Ra­pid — Jiul Petroșani 1—0, Sportul Studențesc — F.C. Argeș Pitești 3—0. In clasament continuă să conducă formația Universita­tea Craiova cu 34 puncte, ur­mată de F.C. Constanța — 30 puncte (golaveraj plus 15), Dinamo — 30 puncte (golave­raj plus 11) etc. (Agerpres) Crosul tineretului Duminică dimineața, pe străzile orașului Satu Mare aproximativ 250 de tineri din unitățile econo­mice și din școlile județului nos­tru s-au întrecut în etapa jude­țeană a „Crosului tineretului“. Pe primele trei locuri în cla­samentele finale s-au situat: Cat. 15—16 ani, fete: 1. Doina Ardeleanu (Lie. Tășnad), 2. Eva Kristaly (Lie. Cărei), 3. Ileana Popdan (Șc. gen. Căuaș); băieți: 1. Ștefan Zarto (Lie. nr. 2), 2. Zoltan Hadadi (Lie. maghiar), 3. Ioan Miron (Gr. șc. Univ); cat. 17—19 ani, fete: 1. Angela Marian (Lic. M. Eminescu), 2. Eva Moldo­va­ și 3. Ileana Bentea (Lie. nr. 3); băieți: 1. Vasile Mureșan (Lic. M. Eminescu), 2. Vasile Viski (Lie. agricol Livada), 3. Traian Florea (Tășnad); cat. peste 19 ani, 1. Maria Trif­oi 2. Cornelia fete: Pop (Lie pedagogic Cărei), 3. Bordac (întreprinderea de in Lucia și cinepă Negrești-Oaș); băieți: Viorel Birca (Cărei), 2. Ioan Pur­i­­cel (C.A.P. Sanislău), 3. Arghir Rusu (întreprinderea de in și cî­­nepă Negrești-Oaș) Oină Etapa județeană a „Cupei Ro­mâniei“ la oină, programată zile­le trecute la Cărei, s-a bucurat de prezența a numai trei forma­ții. Au lipsit nemotivat de la a­­ceastă întrecere repreezntativele localităților Craidorolț, Cămin și Pișcolt, localități cu o bună tra­ditie in practicarea acestei dis­cipline sportive. După desfășurarea programate, clasamentul meciurilor celor trei locuri arată astfel: 1. Turul Micula, 2. Crasna Lucăceni, 3. Recolta Maria. Echipa campionă județ­ană este pregătită de prof. Iuliu Doboș, din rîndul acesteia evidențiindu-si in mod deosebit Ioan Kiss, Anton Forgacs și Alexandru Kalai „Pionierul iubește și ocrotește natura" Considerind protejarea me­diului înconjurător ca o problemă de importanță vi­tală, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU arăta: „Este o datorie de onoare a partidu­lui, a întregului popor, să facă totul pentru asigura­rea cadrului ambiant propice ocrotirii sănătății oameni­lor, pentru păstrarea nealte­rată a frumuseților patriei, pentru a transmite genera­țiilor viitoare darurile cu care natura a hărăzit Ro­mânia“. Organizația pionierilor îl învață pe copil să se bucure nu numai de binefacerile ci­vilizației, ci și de cele ale na­­turii. Binefacerile naturii sînt cunoscute. Mă voi referi la unele modalități de lucru cu elevii clasei I, pentru ca la primirea lor în Organiza­ția pionierilor cerința în­scrisă în Statutul unităților și detașamentelor de pionieri din R.S.R. — „pionierul iu­bește și­­ ocrotește natura, caută să cunoască frumuse­țile și tainele ei“, sa nu fie doar o frază frumos alcă­tuită și care trebuie știută, ci să aibă un suport real prin activitățile de cunoaș­tere și îngrijire a plantelor și animalelor, activități e­­fectuate în primul an de șco­larizare. Este știut că nu poți iubi un lucru și nu-1 poți decît dacă-1 cunoști și ocroti­știi care sînt condițiile de care are nevoie pentru a putea exista. In acest sens, e bine să se înțeleagă pregătirea șco­larilor în scopul însușirii ce­rinței din statut mai sus amintită. Principiul didactic al ac­cesibilității în formarea de reprezentări, noțiuni și cu­noștințe, în speță regula tre­cerii de la ușor la greu și de la apropiat la îndepărtat trebuie respectat în activita­tea cu pionierii. Iată în spri­jinul celor de mai sus cîteva din activitățile întreprinse cu elevii clasei I. La colțul na­turii vii elevii au adus mare varietate de plante or­o­namentale. Acestea au fost observate cu atenție, insis­­tîndu-se mai mult rolului lor în crearea asupra unei ambianțe plăcute în clasă și au fost îngrijite de elevi. Uneori, micii­­ mei școlari ui­taseră să le ude pentru că nu-și dădeau seama ce im­portanță are apa în viața lor. In loc de orice am făcut următorul discursuri, lucru: am pus elevii să seamene grîu în mai multe ghivece. După ce a răsărit, griul din­­tr-un ghiveci a fost privat de lumină, altul de apă, iar al­tul de căldură. Elevii au ob­servat­ că au supraviețuit plantele care aveau și apă și lumină și căldură.­­ De aici, prin transfer, elevii și-au­ dat seama d­ar trebuie îngrijite plantele cum și au lucrat cu mare plăcere, conștienți de necesitatea în­grijirii florilor din clasă, de acasă și din parcul școlii. Desigur, prin natură nu se înțelege doar flori. Am spre observare în clasă adus un puiet de castan. După ce s-au observat rădăcina și tulpina și au fost stabili­te rolul acestor părți în via­ța plantei, castanul a fost sădit de elevi în parcul șco­lii. Astfel au învățat cum se plantează puieții și cum tre­buie îngrijiți. Cînd casta­nul a înfrunzit, bucuria ele­vilor a fost evidentă: li se confirma utilitatea muncii depuse. Acesta n-a fost sin­gurul cîștig. Cu acest prilej și-au dat seama cît de greu crește un copăcel, cît timp îi trebuie pentru îmi place să cred că aceasta, elevii aceștia nu vor rupe copăceii din parcuri, iar dacă­­ vor ve­dea că alții o fac, vor inter­veni pentru a-i salva. Legat de îngrijirea pomi­lor trebuie să-i facem pe copii să înțeleagă că și pă­sările au rol important în menținerea sănătății acesto­ra. De aici și necesitatea u­­nei atitudini prietenoase și de ocrotire față de păsări. Cunoașterea naturii de că­tre copii poate fi realizată nu numai în clasă — prin convorbiri, demonstrații, ac­tivitate la colțul naturii vii sau în parcul școlii — ci și cu ocazia diferitelor excursii, vizionări de filme, emisiuni TV etc. Activitatea desfășu­rată în cadrul formelor a­­mintite îi conduce pe copii la înțelegerea faptului că fiecare organism viu s-a for­mat și se dezvoltă într-un anumit mediu fizic și că are nevoie de anumite condiții : apă, aer, lumină etc. Absen­ța unuia din acești factori strică echilibrul ecologic, dăunînd organismului. Cu­noașterea naturii, înțelegerea clară a fenomenelor ce se petrec în sinul acesteia con­duce la înțelegerea interde­pendenței cauzale, pune ba­zele formării unei concepții științifice despre natură. Despre poluarea aerului e­­levii mici înțeleg mai puțin, sesizează mai greu raportul vegetație-oxigen și din aceas­tă cauză cred că e prefera­bil să începem cu­ vegetație multă — loc mai frumos. Pe măsură ce elevii înaintea­ză în vîrstă, formele de cu­noaștere și ocrotire a naturii pot să ia diferite aspecte ca­­re-i solicită mai mult, răs­pund mai complet întrebă­rilor lor despre mediu și via­ță și firii lor investigatoare. MARIA LAVINESCU învățătoare д întreceri sportive ale pionierilor De multă vreme arena unei întreceri sportive (în speță stră­zile centrale ale municipiului Satu Mare) n-a mai marcat asemenea amploare ca la aceas­­­tă tradițională întrecere, „Florile primăverii“, ediție croșul în­chinată de pionierii sătmăreni celei de-a 25-a aniversări a or­ganizației lor. Realizat cu concursul Con­siliului județean al Organizației pionierilor (principal animator, profesorul Anton Biro), în cola­borare cu C.J.E.F.S. și resortul circulației din Inspectoratul ju­dețean al Ministerului de Inter­ne, crosul a adunat la său aproximativ 3.500 de startur mici sportivi, urmăriți în pasionan­tele lor dispute pentru locurile fruntașe de numeroși părinți și alți spectatori ocazionali. Momente, febrile înaintea în­trecerii, micuții sportivi își a­­leg cu grijă locul de unde vor porni în marea lor cursă, fie­care dintre ei urmărind un loc cît mai bun după parcurgerea distanței prevăzute, dacă se poa­te chiar primul. Dar, „Florile primăverii“ au mai relevat, alături de pasiu­nea pentru sport a tineretului sătmărean, imensa rezervă de performeri, care într-un viitor mai mult sau mai puțin apro­piat vor apăra cu cinste culo­rile asociației din care vor face parte . Pînă atunci, însă, iată or­dinea primilor trei clasați,­ în clasamentele finale alcătuite pe grupe de clase: Clasele I—III, fete (300 m), 1. Monica Weber (Liceul ma­ghiar), 2. Magdalena Dancu (Șc. gen. nr. 10), 3. Delia Dumitraș­­cu (Liceul nr. 3); băieți (300 m), 1. loan Racoți (Liceul nr. 3), 2. loan Donca (Liceul nr. 3), 3. Attila Tarcsa (Liceul M. Emi­nescu); clasele III—IV, fete (300 m), 1. Lenuța Moș (Șc. gen. nr. 10), 2. Iudita Iaruba (Liceul nr. 4), 3. Rodica Chifor (Șc. gen. nr. 7); băieți (400 m), Ștefan Su­­sanyi (Șc. gen. nr. 10), 2. Andrei Revesz (Șc. gen. nr. 4), 3. Csaba Vincze (Șc. gen. nr. 4); clasele V—VI, fete (400 m­), 1. Lenuța Kalmari (Liceul nr. 2), 2. Marta Pallas (Liceul maghiar), 3. Vio­leta Fetico (Liceul nr. 2); băieți (500 m), 1. Marin Andrei­­ca (Șc. gen. nr. 7), 2. Attila Laskadi (Șc. gen. nr. 10), 3. Că­lin Silaghi (Șc. gen. nr. 2); cla­sele VII—VIII, fete (1.500 m­): 1. Maria Dobai (Șc. gen. nr. 6), 2. Elisabeta Mailath, 3. Susana Anderco (ambele de la M. Eminescu); băieți (600 Liceul I), 1. Ciprian Corabian, 2. Adrian Tiplea, 3. Alexandru Miklos (toți trei de la Școala generală nr. 1). Cu o zi în urmă, o caravană de circa 100 bicicliști au luat parte la o întrecere desfășurată pe străzile municipiului, pre­cum și pe distanța Satu Mare — Dorolț — Satu Mare. Con­cursul s-a desfășurat în două etape, din care una contracro­­nometru. Satisfacțiilor încercate de con­curenți, constînd în participarea la o astfel de întrecere, li s-au adăugat frumoasa și calda pri­mire făcută de colegii lor, elevi ai Școlii generale din Dorolț, de cetățenii comunei, în frunte cu primarul. Primele locuri în clasamente­le finale au fost ocupate de ur­mătorii elevi: Individual. 1. Marcel Radu (Șc. gen. nr. 10), 2. Ernestin Kiss (Liceul maghiar), 3. Pe­tru Szereday (Șc. gen. nr. 5), 4. Iosif Kubinyi (Șc. gen. nr. 10), 5. Gavrilă Toth (Șc. gen. nr. 1), 6. Andrei Tudor (Șc. gen. nr. 5). Echipe: 1. Șc. gen. nr. 10, 2. Liceul maghiar, 3. Șc. gen. nr. 5, 4. Șc. gen. nr. 1.

Next