Cronica, 1981 (Anul 16, nr. 1-52)
1981-01-01 / nr. 1
Wl- Proletari din toate țările, uniți-va !CRONICA Sâptâmînal politic-social-culture editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Iași, anul XII, nr. 1 (779), 1 ianuarie 1981, 8 pagini, 1 leu Iașii la confluența dintre două cincinale PETRU ENACHE Membru supleant al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului județean Iași al Partidului Comunist Român Perioada ultimilor cinci ani, prin profunzimea și amploarea transformărilor înregistrate în toate domeniile vieții economico-sociale, prin rezultatele obținute în edificarea socialistă a patriei, sub conducerea Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se constituie într-o veritabilă etapă de referință pentru istoria noastră prezentă și viitoare, dă dimensiunea capacității de creație materială și spirituală a națiunii române libere, stăpînă pe destinele sale. O retrospectivă făcută acum, la confluența a două cincinale, scoate pregnanat în evidență pe de o parte elementul de continuitate între eforturile făcute pentru realizarea sarcinilor perioadei 1976 — 1980 și cele cerute de pregătirea condițiilor necesare pentru trecerea la înfăptuirea cu succes a obiectivelor de perspectivă stabilite de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român. Pe de altă parte, reliefează, încă o dată, angajarea responsabilă, spiritul de dăruire și pasiunea cu care toți oamenii din județul nostru, în frunte cu comuniștii, asemenea întregului popor, au acționat pentru a da viață hotărîrilor de partid privind dezvoltarea economico-socială în profil teritorial a tuturor localităților. Bilanțul realizărilor obținute de oamenii acestor meleaguri în cincinalul pe care l-am încheiat de curînd evidențiază totodată schimbările semnificative ce au avut loc în peisajul economic al județului, în viața socială și spirituală. Această perioadă, deși scurtă ca timp, reprezintă — prin rezultate — o confirmare de netăgăduit a atașamentului și abnegației cu care oamenii muncii, toți locuitorii, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, și-au consacrat eforturile înfloririi multilaterale a acestor locuri, ridicării lor pe noi trepte ale progresului și bunăstării. Beneficiind din plin de roadele politicii științifice a partidului nostru, județului Iași i-au fost alocate în cincinalul 1976 — 1980 investiții însumînd aproape 26 miliarde lei, față de numai 13,2 miliarde lei acordate în cincinalul 1971 — 1975. Iașul obține la finele acestei etape o producție industrială de 1,3 ori mrai mari față de realizările întregii Românii din anul 1938. Intre trăsăturile definitorii ale acestei perioade se înscriu puternicul dinamism al dezvoltării industriale, modernizarea și creșterea producției ramurilor purtătoare ale progresului tehnic, ritmul înalt de creștere economică Astfel, ritmul mediu anual de creștere a producției industriale a devansat și în cincinalul pe care l-am încheiat media națională. Ramurile de vîrf — construcțiile de mașini, chimia și metalurgia — dau în prezent circa 60 la sută din totalul producției. Azi, județul nostru contribuie la realizarea producției industriale a țării cu aproape trei la sută, dînd economiei naționale 85 la sută din antibiotice, aproape totalul radioreceptoarelor, 47 la sută din firele și fibrele sintetice, 41 la sută din țevile sudate din oțel, peste o treime din țesăturile din mătase și tip mătase. Ca urmare a diversificării producției, a ridicării sistematice a gradului de tehnicitate, a crescut în acești ani volumul produselor exportate, care reprezintă astăzi mai mult de o pătrime din totalul producției și care au pătruns în peste 70 de țări ale lumii. Și în agricultură, ramură de bază a economiei naționale, județul Iași a dobîndit în cincinalul încheiat succese însemnate. S-a amplificat procesul de concentrare și specializare a producției agricole, a avut loc o mai accentuată dezvoltare și modernizare a bazei materiale, s-au efectuat ample lucrări de îmbunătățiri funciare. Totodată, această perioadă este marcată de inițierea primelor acțiuni consacrate regularizării unor rîuri de pe teritoriul județului și realizării unor mari acumulări de apă. S-au produs, de asemenea, îmbunătățiri profunde în structura producției vegetale, în sensul creșterii sensibile a culturilor intensive, la care se adaugă extinderea și modernizarea plantațiilor de vii și pomi. Concentrarea producției în zootehnie este reflectată de existența celor 55 de complexe în care se realizează cea mai mare parte a fondului de stat ce revine județului nostru. Schimbări majore au caracterizat și celelalte domenii ale producției materiale, orientarea fermă reprezentînd-o accentuarea procesului de modernizare a structurii economiei județului, creșterea importanței factorilor intensivi ai dezvoltării economico-sociale. Vechile și prestigioasele tradiții științifice și culturale ale Iașului au cunoscut în ultimii cinci ani o puternică dezvoltare și înflorire. Mărturia acestei aprecieri o constituie dimensiunile școlii ieșene în care învață aproape 220 000 elevi și 30 000 studenți, activitatea instituțiilor artistice de interpretare, asociațiilor și filialelor uniunilor de creatori, caselor de cultură, unităților muzeistice, bibliotecilor, căminelor culturale, editurii „Junimea“, publicisticii ieșene. Modificarea fizionomiei economice a județului, dezvoltarea economică în ritm susținut a determinat creșterea continuă a nivelului de trai material și spiritual al oamenilor muncii, îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață, modernizarea structurilor socio-profesionale, sporirea veniturilor populației, creșterea calității vieții. Numai veniturile suplimentare înregistrate de cei 211 000 oameni ai muncii din ramurile neagricole, 100 000 de țărani și cei 80 000 de pensionari la care se adaugă alocațiile pentru 187 000 de copii și celelalte ajutoare familiale se ridică, la nivelul unui an, la peste 2 miliarde lei. Majorarea veniturilor a fost însoțită de creșterea cu aproape 36 000 a locurilor de muncă în ramurile neagricole. Consemnăm totodată că, în cincinalul încheiat, au fost construite 27 500 apartamente, ceea ce a asigurat mutarea în case noi a unui număr de aproape 100 000 de cetățeni ai Iașului. Numai în anul 1980, ca urmare a măsurilor luate de Comitetul județean de partid, a eforturilor deosebite depuse de proiectanți și constructori, au fost date în folosință peste 7 000 apartamente, față de 6 816 prevăzute în plan. S-a îmbogățit baza materială a învățămîntului, științei, culturii și asistenței medicale cu 520 săli de clasă, peste 1 400 laboratoare și ateliere școlare, au fost create 4 500 (continuare în pag. 3) | Щ [UNK] [UNK] [UNK] ш|||$ n |HpÉI Mi * Ü, mEKÊÊИ w ш ■ щ 11111 i> i-4 € » •! ! 32243 . „Să ne angajam in fața poporului nostru că nu vom precupeți nimic pentru măreția, bunăstarea, demnitatea și independența României socialiste . Cu această încredere în forța minunatului nostru popor doresc sa adresez acum, în preajma noului an, clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor categoriilor sociale, întregului nostru popor cele mai bune urări de bunăstare, de fericire, de succes în întreaga activitate !“ NICOLAE CEAUȘESCU ma ente formative Omenirea s-a mîngîiat cîndva cu visul de a găsi o piatră filosofală, o „quinta essentia“ a cărei putere să poată transforma orișice metal obișnuit in nobilul și strălucitorul aur. Savanții de altădată urmăreau o nălucă, descoperirea elixirului, prin care să se poată prelungi viața și vindeca bolile : formă laică a minunii , vis îndrăzneț, pregătitor de adevăr, fior romantic al aspirației de adolescent. Treptat, omul a izgonit tot mai mult misterele din sinul naturii : lumea a devenit uniformă și rece, condusă de legi implacabile, riguroase și universale. Mînuind aceste legi, omul a devenit stăpânul naturii. „Nu era totuși mai frumoasă lumea lui Albertus Magnus sau a lui Paracelsus ?“, s-ar putea întreba visătorul de astăzi, cuprins de frig în mijlocul naturii neînsuflețite și depersonalizate. Omul nu se mai recunoaște în „obiectiv“ și se simte prea mic în „universal“. Dar să ne îndreptăm gîndul spre perspectiva marelui Pascal : dacă, privindu-ne din afară, avem strivește impresia că lumea ne prin imensitatea ei, prin forța noastră lăuntrică, noi o dominăm și o cuprindem. Mintea ascetă și matematică a omului de știință oglindește un singur univers ; miliarde de viețuitoare răsfrîng fiecare, în scânteia sufletului lor, câte o lume ; infinitul mare și infinitul mic ; se pot oare compara mărimile a două infinite ? Subiectiv și obiectiv, vis și realitate, ficțiune și adevăr, poezie și știință, joc și muncă, spontaneitate și constrîngere , doi poli, între care oscilează gîndirea noastră. Obosiți de povara legilor realității, ne refugiem în regiunile efemere ale visului , înfrigurați și secătuiți de monotonia formelor geometrice, ne lăsăm furați de farmecul poeziei , veșnic flux și reflux, veșnică pendulație între inimă și li rațiune. i Acad. V. PAVELCU (continuare în pag. 2) Gînduri la praps unui nou deceniu Stăm la cumpăna unor decenii, inventariind amintiri, împliniri, dezamăgiri sau succese, explorînd, prin forța minții și sufletului, rostul anilor ce vin, intuind urcușul, cu truda și sudoarea lui, priveliștea ce se va deschide privirilor cu cit ne vom înălța mai sus. Pentru oamenii de știință, acest proces este cu atît mai intens cu cît răspunderea lor față de viitorul omenirii — în urma convulsiilor din economia mondială — s-a dovedit hotărîtoare. Este știut că de la știință se așteaptă soluții care să înfrîngă actuala criză de materii prime și energie, să asigure hrana pentru populația globului, în continuă creștere, să ridice media de viață și să îmbunătățească condițiile de trai, în sfîrșit, să ofere omului, în mai mare măsură, indiferent de culoarea pielii, bucuriile și demnitatea către care aspiră. Nicicînd nu m-a frămîntat mai mult, ca în acest deceniu, problematica de viitor a științelor naturii, în particular a chimiei. Mi s-a părut că aici, în substanța lor încă necunoscută nouă, se găsesc răspunsurile la marile întrebări ale existenței ; că aici, la confluența dintre matematică, fizică, chimie și biologie, trebuie săpat în adâncuri — oricîtă energie și eforturi materiale s-ar cere — spre a lumina căile viitorului. Mi s-a părut că revoluția tehnico-științifică contemporană se află încă la începuturile sale , că: Paradoxal și în contrast cu natura, complicăm, în loc să simplificăm, relațiile dintre noi și mediu , că investigăm teritorii cu orizont limitat și cultivăm lăcomia pentru soluții facile și de scurtă durată. Este suficient să comparăm cît de mult s-a investit în petrochimie și cît de puțin în carbo- și lignochimie — deși prima se anunță fără perspective la sfîrșitul acestui mileniu — spre a înțelege cauzele care au generat aceste frămîntări. Iată numai unul din argumentele pentru care cercetarea științifică ar trebui să exploreze cu precădere legile de bază ale naturii și să le exploateze rațional, să renunțe la reproduceri și ameliorări, la focuri de artificii, care încîntă privirea celor cărora cerul cu stele nu le mai spune nimic. Așa îmi închei acest deceniu, nemulțumit că n-am putut să pătrund mai adinc în tainele lumii vegetale și animale, să disec, cu bisturiul mintii și forta experimentului, construcția din cărămizi ne vii a vieții, să reconstitui cu mai mult succes Acad. Cristofor SIMIONESCU (continuare în pag. 3) Colind — Nici o tăgadă, aștept să cadă pulberi umile — nave fragile — elfi pe cărare, pe masă sare... Pentru fereastră aleg o glastră, lîngă livadă, cüsuipar că îi luî... pe care ard ace de brad. Mere și pere string — o avere - dulcile nuci trag în papuci, ivesc din stup un cantalup , și-o albinușă scot din cenușă. Ienibahar pun pe cîntar, și pe ștergar aștern un dar. Boabe de linte, се-și ies din minte în praguri, seara, cînd căprioara suna-va crinul cu Arlechinul... Cîndura știe că-i nostalgie. — și nu-i tăgadă — Visez zăpadă. Ninge într-ima în vie пи [UNK]а’. Vinde ocheanul doar Magicianul — de-o veșnicie, mie și ție. Copilărie. .Aura MUSAT