Cronica, 1994 (Anul 29, nr. 1-24)

1994-12-15 / nr. 24

DATINI ȘI OBICEIURI STRĂBUNE . Colindele „Așa de antice și de primitive mi se păreau uneori aceste colinde, cind le ascultam in seri de Crăciun, în nopți înstelate și în tăce­rea cîmpiilor albe, incit aveam halucinația unor îngînări melodice ale pămîntului însuși, glasu­ri telurice, ecouri ale morților din mi­lenii“. MIHAIL SADOVEANU Berbecul alb, Șcheia — Iași Colind de fereastră Sculați, sculați, mari boieri (u) Că vă vin colindători (u) Pe la miez de cîntători (u) Și nu vă vin nici c­on rău, Ci vă aduc pe Dumnezeu, Mititel și-nfășățăl (u) Fașa-i dalbă, de mătasă, Împletită vița-n șasă. Cu scufia de bumbac (u) Bătută cu diamant (u). Dar în fundul scufințîi Ești-o piatră năstrăpiatră Ce plătește-o lume toată, Țarigradul jumătate Și Craiova-a treia parte. Ci v-aduc turme de oi (u) Și cîrdurile de miei (u). Dar in cîrdu mieilor (u) Ești,un berbecel mai mare. Cu corniță de alamă . In virvu cornițelor (u) Mîndră masă s-o­ nchiiat (u), Dar la masă cine­ nu șade ? Șade Maica Domnului (u) Cu tot sfinți tot de-a ei (u)­­ Busuioc verde pe masă Rămîi, gazdă, sănătoasă, La anu cind am veni (u) Să vă găsim sănătos (u). Cu ocolu plin de boi (u) Dinapoi turme de oi (u) Și coșări de popușoi (u) (Butea — Iași, Festival, 1968) Colind de fată mare Sus pe cer, pe sub locel, La cel verde vișinel. Oi leuri, Ier Doamne ? Mi se face,un scăunel, Scăunel de tărtănel. Dar pe scaun cine-mi șade ? Șade Leana cea frumoasă ! Și mi­ și șade Și mi-și coasă Cămeșul părinților, Guleraș frăținilor, Găitănaș da verilor. Și mi­ și mușcă dintr-un măr Și mi-și cint-un cintecel, Da nu­ i cîntec muzăcesc, Ci e cînt împărătesc. Și-nyiăratu nu-i acasă, Ci-mparatu-i la vînat, Și i-e calea-ntorcătoare, Pe la curtea dumisale , Și-mi este că te­ o auzi, Te-o auzi și te-o­ ndrăgi Iar pe mine m.o uri, M-o uri, m-o ob­osi. Iar pe tine te,o dărui , Ți-o da care cu comoare, Ți-o da pungi cu bani mărunți, Ți-o da plugușor cu boi, Ți-o da turmele de oi ! , Nu vreau care cu comoare. Nu vreau pungi cu bani mărunți, Nu vreau plugușor cu boi, Nu vreau turmele de oi. Numai voinicel de-aseară, De-aseară, de-alaltă seară, Și pe nume cum îl cheamă ? Și mi-l cheamă tot Ion, El să-mi fie sănătos, Cu­ ai lui frați, Cu-ai lui părinți ! Să-i fie de bine ! (Barta — Reni, Odesa. Festival. 1991) forum cultura/ Colind de gospodari Semănatul Dinaintea istor curți, Măru-i, măru.i mărgărit * Sînt doi meri mari și rotați, La tulpin-apropiați, La tulpini la doi meri Esti,un pat mari-ncheiat, Din scinduri dalbi di brad. Dar pi Pat ci-i așternut ? Iarbi verdi di la Prut Ș-un covor pînî­ n pămint ! Dar in pat cini-i culcat ? si jupinu, gazda noastrî, Cu-a lui dalbi jupîneasi ! Busuioc bătut pi masî, Rămîi, gazdî, sănătoasî, Busuioc bătut pi loc, Rămîi, gazdî, cu noroc, La anu și la mulți ani ! (Costuleni — Iași, Festival, 1990) . Refrenul se repetă după fiecare vers. Anul Nou cu bine, Cu zile senine, Anul Nou cu pace, Cu spor la găzdace, Cu spor în toate Și cu sănătate ! Să trăiți, Să-nfloriți, Intru mulți ani fericiți Și cu pomii să-nfioriți ! Cu merii, ca perii. In mijlocul primăverii, Și cu toamna cea bogată S-aveți casa­ mbelșugată Tot cu mesele întinse, Cu făcliile aprinse Să fie a voastră casă Intru toate mai aleasă, Tot cu mană Și cu hrană, Din neam în neam Și din seminție în seminție, Tot așa pînă-n vecie, Să petrecem împreună Pînă-n veci, cu voie bună, La anul și la mulți ani ! (Cartal — Reni, Odesa, Festival, 1991) Colindătorii „In România, colindătorii sînt oaspeți buni trimiși de Dumnezeu ca să aducă noroc și sănătate... Cele mai numeroase și mai arhaice colinde ne introduc intr-un univers imaginar. Acțiunea are loc în largul lumii, între vîrful cerului și văile adinei, sau între munți și Marea Neagră... Eroii acestor colinde ar­haice sînt înfățișați la modul fabulos , sunt frumoși și de neînvins, au zugrăvite pe veșmintele lor soa­rele și luna (asemenea lui Dumnezeu în colindele religioase creștine)... Stăpânul casei și toți ai lui sînt mitologizați, proiectați într-un peisaj paradisiac și asemuiți unor crai și împărați... Scenariile multor co­linde amintesc unele ritualuri inițiatice... O analiză corectă a universului imaginar al co­lindelor este capabilă să dezvăluie un tip de expe­riență religioasă și de creativitate mitologică carac­teristică țăranilor din Europa Centrală și Orientală. Din nefericire, nu există încă o hermeneutică adec­vată a tradițiilor rurale... O atare hermeneutică ar pune în evidență atît sensul profund al adeziunii la tezaurul tradițional, cînd și reinterpretările creatoare ale m­esajului creștin“. M­IRC­EA ELIADE Casa studenților (17—18 decembrie 1994) La ediția din acest an a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă, care se va desfășura în cadrul Casei de Cultură a Studenților, și-au anunțat participarea următoarele formații : Colindătorii din satul Arefu, jud. Ar­geș ; Urșii din Dărmănești, jud. Bacău ; Căluții din satul Broscăuți, jud. Botoșani ; Colindătorii din satul Ciocile, jud. Brăi­la ; Colindătorii din Desești — Maramu­reș ; Turca din satul Deleni, jud. Mureș, ; Căluții din satul Bîrgăoani, jud. Neamț ; Ansamblul „Datina“ din satul Zvoriștea, jud. Suceava; Vălărelul din satul Voi­­nești, jud. Vaslui ; Ansamblul de datini și obiceiuri din satul Năruja — Vrancea. Județul Iași va fi reprezentat de urmă­toarele alaiuri : Plugușorul cu felinar din satul Tătăruși ; Capra și Ursul din satul Butea ; Cerbul cu lup, din satul Vânători— Pașcani ; Capra din satul Fârcășeni; Ber­­becii din satul Roșcani ; Capra cu gătiți din satul Voinești ; Roșiorii cu fete și Căiuții din satul Gura Bîdiliței ; Ursul din satul Țibana ; Caprele și Căiuții din satul Miroslovești. Din Republica Moldova și-au anunțat participarea două ansambluri de datini și obiceiuri: „Moștenitorii“ din Șoldanesti și „Vatra­“ din satul Slobozia Doamnei, ra­ionul Orhei. Sînt așteptați de asemenea. Colindătorii și Căiuții din zona Noua Su­liță, regiunea Cernăuți. A. ADRIAN Gîn­duri de sărbătoare „Colindele — catedrale sono­re și ninsori sublime... profund anonime și egal anonime, cum stelele din nopțile reci ...par mai degrabă un anotimp în plus de­­cît un cîntec cîntat“ „Voi colinda cu inima mea mergînd prin zăpadă, mnina mea în cinci colțuri ca o stea începe cuvinte să vadă (...) Să fiți liniștiți, să aveți parte de liniște albă sub cetina verde împodobită. Ochii mei, două vergele-ntr-o salbă, împodobesc oră, clipită. Are vouă bărbaților, femeilor, inima mea vă salută, ninge deasupra secundelor, orelor, cu zăpadă argintie și mută“. NICHITA STĂNESCU Capre pe prăjină Grupaj realizat de Ion N­. CIUBOTARU

Next