Curentul, martie 1929 (Anul 2, nr. 404-434)
1929-03-01 / nr. 404
4- Revizuirea reformei agrare? O CAMPANIE PERICULOASA SI CU GRAVE CONSECINŢE. - IMPOSIBILITATEA SATISFACERILOR. — NECESITATEA DEFINITIVAREI STABILIZARE! proprietate! RURALE ’Autorităţile sânt zilnic asaltate de cate fi du le petite din partea sătenilor rămaşi neîmproprietăriti sau carietii şi-au obţinut lotul complect, cerând împroprietărirea, eventual printr-o nouă expropriere. Prefecturile de judeţ, consilieratele agricole, deputaţii şi senatorii, redacţiile ziarelor primesc întâmpinări în această problemă, care poate lua o gravă întorsătură. De la început ne punem întrebarea : Vine şi din al cui ordin sau răspândit astfel de zvonuri in populaţia rurală a ţyrei şi cine are interes a produce o astfel de gravă perturbare, tocmai acum la începutul campaniei agricole de primăvară. Oricine ştie în ţara românească, cât de deşănţată campanie s'a făcut prin dupralicitaţia de magică in chestia agrară şi oricine ştie că există nedreptăţi nu în modu! cum s’a făcut reforma agrară — nedreptăţi care erau inerente în aplicarea unei reforme cu un caracter atât de vast. Dar toată lumea era convinsă că acum chestiunea supralicitarei agrare este încheiată şi toată puterea de muncă a tuturor se va concentra în organizarea producţiunei agricole, şi mai «Ies în lupta pentru înjghebarea cât gnaî solidă a gospodăriilor nouilor împroprietăriţi. Toată atenţiunea trebuia concentrată la fixarea proprietăței nouilor lotari, pentru a se convinge că reforma arteră este un fapt solid, că pământul obţinut este de veci proprietate şi nu la fiecare moment sau schimbare de regim, ne putem juca de-a schimbatul loturilor, vârînd in capul sătenilor. Nesiguranţa asupra dreptului de proprietate consfinţit prin legile ţarei după toate formele legale. Concomitent cu lucrările acestea cadastrului şi cărţilor funduare ne aşteptam la organizarea muncei artiicoll la aprovizionarea şi importareaele sămânţă selecţionată, la procurarea de unelte şi vite de muncă, la imediate organizare a unui credit agricol pîugăresc (în special pentru ţăraui împroprietăriţi), la dezvoltarea cooperaţiei pentru cumpărarea şi vânzarea în comun, aşa cum de altfel guvernul şi-a stabilit programul agricol-economie şi cum d. I. Mihalache şi-a fixat planul de lucru. Şi atunci ne întrebăm cu destulă îngrijorare: îşi dă cineva seama în ţara aceasta ce efecte dezastruoase însemnează o aţâţare a spiritelor din nou, pe tema revizuirei reformei agrare, în specială a improprietărirei ? Căci oricâte păcate ar avea această împroprietărire (în orice caz cu caracter sporadic) nu trebue să se încerce compromiterea întregei opere, pentru câteva cazuri păcătoase. Cine a avut interes a răspândi aceste zvonuri, căci suntem siguri că este vorba de o acţiune subversiva, sau în orice caz opera unor agenţi electorali fără scrupule, fără ştiinţa cercurilor diriguitoare şi în special a d-lui terţi, şi care şi-a anunţat progranul său de refacere şi organizare a muncei şi producţiei agricole naţionale? Se zice că s'ar fi „adunat" câteva sute de mii de cereri ale ţăranilor, făgăduindu-li-se satisfacerea lor. De unde să se ia acest pământ necesar satisfacerei a 3 — 4 sute de mii de ţărani. Câţi din petiţionarii „provocaţi la aceasta", vor fi având drepturile legale de a fi împroprietăriţi ? Credem că ministerul agriculturei şi guvernul ar trebui să ia în serioasă cercetare această chestiune, despre a cărei gravitate, nici nu voim să mai adăugăm nimic. Agriș Vineri I Marile 1323 ft. NI R P M T II I DI CURENTUL” MINIER ECONOMIC Banchetul Sta produs zilele acestea o manifestare caracteristică. La un banchet al „Uniunii industriilor metalurgice şi miniere din România” ft’au pronunţat unele declaraţii menite să lumineze viitoarea orienta* * re oficială in politica industrială. Pentru întâia oară poate, am aflat în mod lămurit punctul de contact intre politica economică a guvernului şi năzuinţele industriilor netalurgice şi miniere. Se ştie că aceste industrii se au- Atentează, in mare parte, gratie comenzilor de stat. Mărginindu-ne deocamdată la cazul metalurgiei indigene suntem nevoiţi să constităm că această industrie a ocupat Sistematic o poziţie parazitară, atât Şefă de bugetul statului, cât şi in raport cu economia particulară. Prostând de exagerările tarifului va de import, metalurgia a uzat de eoeie abuzive, pentru a-şi asiefiştiguri nelegitime. «Oraţie cartelurilor de desfacere, Industria metalurgică a reuşit să pândă din ţară, produsele sale la preţuri depăşind cu 60 până la 100 la sută pe cele din străinătate. Talia de invelitoare, ferul de beton ■mat, ferul laminat, sârma de legat, cuiele, lăcătuşeria au fost vândute la preţuri excesive, scumpindu-se construcţiile în consecinţă.Concurenta străină fusese înlăturată, graţie taxelor vamale exagerate, obţinute uzând de traficul de influenţa şi corupţia administraţiei, iar concurenta internă fusese anihilată, gratie cartelurilor de vânzare. In raport cu statul, procedeele au fost altele. Fără a analiza metodele întrebuinţate, funcţie de afinităţile politice ale conducătorilor fimanţei interesate e indeajuns să constatăm că s’au încheiat contracte publice oneroase. Aşa au fost contractul cu Reşiţa, încheiat de C. F. R., pe ani de zile înainte, pentru furnitura de material decale, la preţuri fabuloase, apoi contractat ca „soc. Franco-Română pentru material de anim de fer”, în condiţiuni dezastruoase pentru administraţie, privitor la repararea de locomotive şi altele în acelaş gen. Prin aceste procedeie, industria metalurgică a reuşit să-şi stabilească reputaţia, bine întemeiată, de "parazitară". Insă, ca întotdeauna, din excesul răului se naşte binele. Se intelece că în căzut de faţă acest îinem nu mai relativ.*. La banchetul amintit, au asistat p foşti şi actual miniştri, subsecretaride stat, secretari generali şi alte personalităţi oficiale. S’au ţinut discursuri, s’au schimbat declaraţii, date publicităţii, în care s’a subliniat o armonie de vederi neaşteptată, in curs de realizare. Reprezentanţii industriei au făgăduitîmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost“. D. Const. Buşilă, preşedintele U. G. I. R. (Uniunea generală a Industriaşilor din România), care a formulat „deviza“ de mai sus, a precizat acordul industriaşilor cu vederile oficiale. In ce ne priveşte, facem toate rezervele cuvenite. D. C. Orghidan, preşedintele Uniunii metalurgice şi miniere, vorbind autorizat, ne-a dat cheia acestei aparente „prefaceri“, care nui este in realitate decât o „prefăcătorie". Mai întâi despre „raţionalizare", care ar însemna îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost, d-sa găseşte că : „Astăzi raţionalizarea este la ordinea zilei şi toţi discută aplicarea ei. Noi credem însă că exemplul trebue să vie de sus, de la stat“. Cu alte cuvinte „însă" statul să binevoiască a face începutul, după care „industriile, dispunând de sumele ce li se vor plăti (din împrumut), vor realiza treptat (sic) programele ce au alcătuit in acest scop". Precum se vede refuzul de a scădea preţurile . Însoţit de condiţia prealabilă de a 11 se achita creanţele. N’am avut noi dreptate să subliniem faptul că statul n’are autoritatea morală de-a impune reducerea taxelor vamale abuzive, înainte de a-şi fi achitat datoriile către industrie ? Preşedintele Uniunii a avut delicateţea s’o reamintească. Fără supărare« Ce-a mai spus Orghidan ? „Nu ne îndoim că guvernul va găsi mijlocul să satisfacă întâi nevoile de lucru ale industriei noastre dând numai surplusul lucrărilor industriilor din afară". Şi a invocat exemplul celor petrecute in Franţa cu plasarea comenzilor în contul reparaţiilor. Preşedintele Uniunii metalurgice a uitat insă să ne lămurească, dacă şi in Franţa industria indigenă, cerea suprapreturi de 60 până la 100 la sută la comenzile statului. Un mic amănunt, care ri-i liosit însă de importanta sa. Căci dacă sumele realizate din împrumut vor fi sacrificate, la preţurile actuale, industriei indigene, refacerea C. F. R. va fi costat scump, mult prea scump. Şi căile furate, care sunt şi ele o industrie vor avea de suferit consecinţe. Nu vor fi in stare sa-şi amortizeze investiţiunile, fără tarife urcate, anti-economice, de care înşişi industriaşi se plâng *! se vor mai plânge. Toate acestea par să arate că făgăduielile, făcute în atmosfera de „sărbătoare industrială" a unui bine organizat banchet, nu pot constitui bazele unor noi raporturi intre stat şi această industrie, incă parazitară, ca apucături şi mentalitate. Vremea „banchetelor" a trecut. Realizările sunt aspre Să ne adaptăm lor. Ricardo I Ochiuri Se observă o intensificare a lucrărilor de la Gorgota, unde în afară de „Columbia“ și „Steaua Română“ au început lucrările de foraj la „Unirea“. Activitatea in „Odihni*1 propriu zis este concentrată la Vest, răsă-”ritul fiind inundat, lucru care de altefel a fost arătat în situaţiile precedente. Iată situaţianea pe societăţi. Astra Română s Are o producţie de cca. 45 vagoane pe zi. Sonda 124 răzbită. Se fac lucrările de punere în producţie. In sapă sondele 113 şi 125. I. R. D. P.: Producţia este de 25 vagoane pe zi. Sonda 124 s’a răzbit Se fac lucrările de punere în producţie. In sapă sondele 9, 15, 112 şi 1 ÎS. Steaua Română : Are cca. 12 vagoane pe zi. S’a răzbit sonda 37 la stratul 1, care având o presiune mai mare de 60 atm. a spart ventilul După lucrări foarte grele souda a fost închisă şi erupţia lăsată pe orificii. încă nu s’a stabilit debitul. In sapă sonda 31 în ochiuri şi sonda 2 în Gorgota. Această sondă se apropie de răzbire, având peste 1050 m. profunzime. In montaj în Gorgota sondele î şi 3. Credit Mitier ! Are cca. 11 vagoane pe zi. In sapă sonda 37 din răsărit. I .R. D. P. Mica, România Petroliferă . Are 5 vagoane din sonda 210. Sondele 206 şi 213 fac încercări de punere in producţie. In sapă sondele 203 şi 204. Unirea: In Ochiuri are 1/2 vagon pe zi. Celelalte sonde sunt părăsite. Montează la Gorgota sondele 1, 2 şi 3. Prahova . Are 5 vagoane din sonda 1 de la stratul HL Petrolul Românesc . Nici o activitate. Colombia. Are 1/2 vagon din sonda No. 1. In sapă sondele 4, 8 şi 9. Sonda 4 a trecut de 1050 m. si sonda 8 de 1200 m Perimetrul de explorare I. R. O. P. Sonda No. 1, 1025 m. sapă Sonda No. 2. are 24 de vagoane pe zi prin erupţie captată. In pregătire sondele 3 şi 4 Perimetrul de explorare Prahova Sonda No. 1, 970 m. sapă. Sonda No. 2, 920 m. sapă. Gura Ocniţei Nu se semnalează nimic special. Sonda No. 70 a soc. „Unirea“ are 1255 m. adâncime şi continuă explorarea sub stratul NIL Sonda No. 101 a soc. „Steaua Română“, a doua sondă din Gura Ocnîtei, care merge la Meotic la sudul massîvului de sare, are acum 1556 m. adâncime. Meremi Iată situaţiunea pe societăţi : Astra Română. In sapă sondele 286, 312, 313 şi 314. In producţie din Meotic sondele 162, 231, 297, 299, 300, 304, 306. Româno. Americană : In sapă sondele 19 P, 160, 162, 165, 167, 169, 170. In producţie din Meotic sondele 19 P, 17, 18, 51, 66, 15 şi 161. Credit Minier: In sapă sondele 41, 100, 301, 305 306, 209 şi 311. In producţie din Meotic 302, 303 şi 304. I. R. D. P.: In sapă sondele 35, 37, 60 şi 62. Sonda 35 se află la 1265 m. şi sonda 60 la 1167 m. Nimfe nou din celelalte şantiere. Producţia medie zilnică totală pe săptămâna trecută a fost de 340 vagoane. Perimetrul de explorare (Credit Minier) Sonda No. 1, 912 m. sapa. Sonda No. 2, 700 m. sapă. . Sonda No. 3, 200 m. sapă. Piscuri Sonda „Unirii" continuă prin orificii mici cu 20 vagoane pe zi. Lucările de foraj urmează cu intensitate. Rumcu Societatea „Mirator" a răzbit sonda No. 116 si prepară pentru eruptie. In celelalte santiere nimic nou de semnalat. Ceplurs Luându-se măsuri de racordare a unor societăţi productive şi cu conductul societăţii „Concordia“ ce trece de la Buzău la Pioieşti In apropiere de şantier, repunerea în producţie a sondelor închise din lipsă de loc este iminentă şi intensitatea de săpare şi de producţie în acest şantier nu va fi împiedicată. Perimetrul de explorare Steua Română (Cepturn) Sonda No. 1, 975 m. sapă. Sonda No. 2, 385 m. lucrări în vederea probei de aţă. Boldeşti Sonda „Româno - Americană“ continuă a da prin erupţie captată 1/2 vagoane pe zi de benzină curată. SITUAŢIA SCHELELOR La 28 Februarie 1329 Consfinţirea „Vi ii Agrare" Dmtzrdc&, V Mărire, tren. 16 dimineaţa, va avea loc, la mila Dacia, adunarea agricultorilor, viticultorilor, pomicultorilor şi pescarilor, pentru constituireaLigii agrare*1*. Bucureşti 20 Februarie 1929 Incheetri oficiala Naţionala opiate 13075; 13100 13150; 13175; 13800 1380 1182 1075, 85 ; 90 465 900 1800 380 610 1160; 110 1050 900, 895 1070 58 Vi 57,30; 57 58% 64 60 M. Blank Romaneasca Românească pul De Scont Populară Pitești St. Română Petrol Blok l. R. D. P. opi Cred. Min. (opt) Cred. Min. pui Reşia optate Letea optate Scris. Rurale Scris. Urb. Buc. Judeţene Impr. Ref. 1920 Renta Impropr. CURSUL DEVIZELOR pe baza operaţiilor încheiate pe ziua de 27 Februarie Franţa Fes. L Anglia L. st. America Do. Italia L. it. Elveţia Fes. el- Belgia Belga Ceho-St. Cor. Austria Sch. Berlin Pengő C. F .R. — Suntem informaţi că direcţia generală C. F. R. a acceptat oferta de păcură făcută de către marile Rafinării, înţelesese in acest scop, pe preţul de ie 10,70 bani. Se pare că din cauza preţului avantajos al păcurei C. F. R. şi-a mult consumul. In Bulgaria în urma diferitelor studii geologice au stabilit că sunt regiuni petrolifere şi capitalişti străin sau adresat guvernului bulgar cerând concesiuni de exploatare. Chestiunea ne interesează foarte de aproape, căci asta însemnează, că in curând vom avea un nou concurent pe piaţa orientală în afară de Rusia, care vinde cum poate produsele ei, cu scopul de a ne înlocui produsele noastre cari îşi făcuse drum, mai ales în Orient. Harile noastre rafinerii de petrol pentru a evita stocurile de păcură care totdeauna au încurcat activitatea lor, sunt mereu în transformări a metodelor de rafinat, căutând să reducă pe cât se poate poducţia acestui combustibil a cărui întrebuinţare mai ales la noi este prea mică în raport cu cantitatea de păcură ce se extrăgea până acum din ţiţei. E vorba ca prin noile metode să se scoată din păcura obişnuită care pârna acum se ardea aşa cum ieşea din prima distilaţie, a încă unui însemnat procent de produse albe şi uleiuri. Sunt speranţe că noile procedee vor da rezultate foarte satsfăcătoare. Exportul de ţiţei: Se discută mult în unele cercuri petrolifere ideea de a se cere guvernului actual să permită exportul ţiţeiului brut dela noi Chestia nu e nouă şi are mare importanţă, căci şi după părerea noastră, exportul de ţiţei într’o anume proporţie ar fi un bun regulator al pieţei noastre şi făcut cu rost ar ajuta mult Însăşi industria noastră petroliferă. Sunt cazuri rezultând din rele conjuncturi la export când produsele noastre petrolifere obţin un preţ foarte scăzut în vreme c© ţiţeiul s-ar emitea atunci exporta la preţuri mult mai remuneratorii decât dacă prelucrându-l am exporta produsele. Prin urmare e clar, că în astfel de împrejurări ori exportăm produse în pagubă ca să nu stânjenim producţiunea de ţiţei ori nu exportăm , atunci stingherim desvoltarea acelei producţiuni. O chestie de mare importanţă de care sperăm că guvernul se va ocupa în curând. Asociaţia depozitarilor de petrol se va constitui în cursul săptămânei viitoare un societate de breaslă. Sunt toate probabilităţile că această grupare va influenţa mult asupra preţurilor produselor petrolifere din Interiorul ţări, stabilind norma de vânzare şi evitând astfel perturbaţiunea de pe piaţa internă. Benzina extrasă din cărbuni de care se ocupă mai ales industria germană, pare a lua proporţii foarte m icni PARIS 15,29 ZURICH 3,09 LONDRA 804 6,5? 816 167,80 8,81 M 32,35 23,35 Vd 4,99 23,65 39,92 29,30 Schimbul în străinătate 2? Februarie 1929 Ion Mihalache, ale cărui principii săNew-York leMi'Anătoase și de ordine le cunoaștem cu ZURICH (închiderea) Petrolifere române le Perl* Astra Românii 310 Steaua Română 290 Concordia UZ Petrol Blorin Redeveata aeeptai. informalta«! petrolifere grjitoare pentru t&Hle care exportau in Germania benzină extrasă din ţiţei. Intr’adevăr un financiar german ne spunea zilele trecute: „Ţara d-voastră a pierdut faţă de noi un important debuşeu pe care 11 avea mărit înainta de război cu benzina petroliferă şi să nu vă mire că finanţa germană e ceva mai rezervată ca un trecut pentru industria d-voastră petroliferă. Sonde noi răzbite, în regiunea Buştenari, Sondele Nr. 279, 438 şi 285 ale Soc. Concordia cu un debit zilnic de aproximativ 30 vagoane, România petroliferă sonda nr. 9 cu un debit de 4 vagoane şi Petrol-Mina cu un debit de 6 vagoane. La Ochiuri sonda nr. 2 a Soc. Româno-Belgiană cu o producţiune de 15 vag. pe zi. Producţiunea lotală de ţiţei în ultima săptămână s’a menţinut la 1300 vagoane zilnic. Iată şi societăţile care au producţiunea cea mai însemnată în vagoane pe zi: Steaua Română 170; Astra Română 190; Creditul Minier 120; I. R. D. P. 75; Concordia 190 ; Sirius 80 ; Româno-Americană 100; Colombia 50. Restul aparține diferitelor altor societăți mai mici PARIS (închiderea) Londra 124,25 Germania -----Belgia 355,75 Italia 155,95 Fraga— România 15,25 Elveția 492,25 Olanda, 1025 Berlin 125,58 Amsterdam 208,25 New-York 5.19,97% londra 25,25% Paris 20,51 % Milano 27,25 Praga 15,59% Budapesta 90,65% Belgrad 9,12% București 5,09 Varşovia 58,55 Viena 73,10 Mfifa porcinia! In uiomete 8 zile Acelaşi situaţie rea ca în săptămâna trecută din cauza marilor greutăţi de transport, provenite din îngheţuri şi înzepeziri Abia acum către sfârşitul săptămânii încep rafinăriile să se descongestioneze, până acum fiind complect blocate de cisterne. Preţurile sunt următoarele : LA INTERN Ţiţei de Buşteni uşor şi mediu Iei 16.700 vagonul Moreni neparafinos lei 11.400 vagonul. Moreni parafinos lei 9806 vagonul. Benzina uşoară iei 9.50 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. Benzină grea iei 5.20 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. Petrol lampam lei 3.20 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. Motorină lei 2.10 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. Păcură neparafinoasă lei 0.80 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. Păcură parafinoasă lei 0.70 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. LA EXPORT Benzina usoasă fire 8.12 torta fob. Constanța, Benzina grea fee î tema fob. Constanța, Petrol shîlittgî 56A7 tona fob. Constanța, Păcura shilingi 25 tona fob. Constanta. Societăţile petrolifere şi ieslea minelor Ieri a avut loc adunarea Asociaţiei Industriaşilor de Petrol, la sediul societăţii, în str. Gen Budişteanu. S-a discutat legea minelor privitoare la petrol, aşa cum va fi codificată şi, în special propunerile ce urmează a se face , în ce priveşte dorinţele petroliştilor d-lui ministru Madgearu, în legătură cu această lege şi conform dorinţei exprimate de d-sa. A prezidat d. C. Osiceanu, preşedintele asociaţiei şi directorul general al soc. „Steaua Română“. Au fost reprezentate următoarele societăţi petrolifere : Steaua Română, Astra Română, Româno- Americană, Concordia, Columbia, Creditul Minier, I. R. D. P., Unirea, Petrolul Românesc, PetroL Block, Româno-Africană, Petrol Mina, întreprinderile Grigorescu Redevenţa, Forajul, Petrol Govorra, Palass, Petrol Latina, Carmen Petrol, Generala Petroliferă, Prahova, Regala de Petrol, Româno« Belgiană, Inter Omnium Petrolifer. In urma discuţiunilor, care au durat câteva şedinţe, s’a căzut de acord, în unanimitate, asupra tuturor chestiunilor de ordin tehnic, juridic şi administrativ şi s’a formulat, în numele asociației, propunerile ce vor fi remise, sub formă de memoriu, d-lui ministru al industriei, chiar în cursul acestei săptămâni Acte de comerț și notariat Miercuri 27 Februarie 1929 ianzuri 5416. — Badea I. — L Filipenco, imob. Iancovescu 21, lei 50.000. 5401. — Dumitru L. — M. Tănăsescu, teren F. Sarandi 12 bis, lei 200.000. 5436. — Alămaru K. — Casa de Credit P. T. T, imob. Vultur 81, lei 500.000. 5442. — Idem — G. Rădulescu, idem No. 79, lei 510.000. 5455. — Idem — Casa Credit P. T. T., imob. Vultur 81, lei 500.000. 5394. — Panaitescu A. — Gr. Dan teren com. Bulbucata, jud. Vlașca, lei 6.000. 5362. — Fischer 3. — F. Steffinescu, imob. Irina 15, lei 36.000. 5312. — Livezeanu I. — Primăria Municipiului București, teren Barbu Delavrancea No. 4, lei 33.750. 5410. — Dumitrescu D. — I. Croitoru, imob. L. Mihalovici 45, lei 320.000. 5370. — Dodu P. — N. Cismaru, teren comuna Dascălu-Creata, lei 120.000. 5396. — Georgescu M. — S. Crângeanu, teren Aleea Logofăt Iordan No. 10, lei 60.000. Cereri de declarări in falimeat Dos. 1080/929 — Banca comerc. ro, mână Soc. anon. a cerut trib. Ilfov, secția I comercială, declararea In stare de faliment a firmei Moritz Herjcovici fii, din str. Bărăției, fiind In încetare de plăți — datoria lei 461.498, — 1115/929 — Societ. Spoerri et Weler din Zurich (Elveţia) prin procurator, idem a firmei fraţii Sussermann* din calea Moşilor 9 — idem fr. Elv. 15.958,90. — 1071/929 — Benzion Weinhaus« din Cernăuţi, idem a soc. A. N. Cuzopol şi E. E. Hagielefteriu, instituţia grafică „Mercur“ din str. Athenei 2, idem, lei 20.000. Dos. 1086/929 — Banca Marmoroech Blank & Co. S. A., idem a d-lui D. H. Papaionopol, din str. Oteteleseanu , idem, lei 13000. Dos. 1087/929 — Stefan B. Drugu din Craiova, idem a comerc. Atanasiu Nicolau, din București, Calea Rahovei 80, idem lei 200000. Dos. 1094/020 — Firma Hammerley& Co. Soc. în nume colectiv, idem a firmei Lazarovici & Coffler, din str. Sf Nicolae Selari 3, idem, fr. Elv. 1818,32 rirrae Înregistrate INDIVIDUALE Dos. 1136/929 — Gheorghe Mâţa —p robe de teratcoti şi faianţă „Grivvits" — calea Griviţei 307. — 1133/929 — Aurel Popescu — frizerie str Scarlat Vărnav 44. — 1137/929 — Adolf Weinstein — pălării de damă,?«urdui nidimn nnsms pălării de damă „la Principesa“ — str. Cjelari 14 ANONIME Dos. 555/929 — Societ. anon. română Industria sârmei din Cluj — sucursală in București, b-dul Carol 5. Ipoteci 6452. — Mețianu T. — 3. Hailpern, imob. b-dul Pake 17, lei 1 milion 430.000. 5414. Pisic ea C. — E. Popescu imob. Sirenei 66, lei 85.000. 5432. — Poppa I. — G. Albinescu imob. Crăsnaru 123, lei 80.000. 5372. — Vasilescu C. — Banca Franco-Românâ, imob. Coțofeni 9, lei 50.000. 5373. — Radu N. — Banca Franco-Română, imob. Sârbească 10, lei 100.000. 5417. — Jelea C. — Banca Sf. Trifon, imob. cal. Văcărești 395, lei 50.000. 5363. — Sandulescu M.—G. Cristescu, imob. șos. Colentina 32, lei 200.000. 5347. TM Soc. Agricola — Minist, ind. și com., imob. calea Victoriei No. 11, lei 5.000.000. 5430. Vasilescu V. — E. Nicolescu pădure cor. Găești, Dâmbovița, lei 000.000. 5371. — Ionescu A. Papana— Banca Franco-Română, imob. Berzei 72, lei 200.000. 5397. — Munteanu I. — Banca Bucur Ciobanu, moşia Herăstrău, lei 60.000. 5404. — Pleşoianu I. — E. Marțiană, teren parcat Călărași, lei 100.000. 5351. — Dumitrescu P. — D. Oprea Soare, imob. cad. Moșilor 30, lei 130.000. 5374. — Georgescu S. — Banca Franco-Română, imob. Ferentari 20 lei 100.000. 5382. — Georgescu N. — G. Petrescu, teren Trifon 10, lei 70.000. 5345. — Boariu S. — Soc. Nation, de Credit Industrial, teren com. Obreja-Caransebes, lei 650.000. 5340. — Brăesku C. — E. Vasîiescu, imob. A. Lahovarî 30—32, lei 1.000.000. 5399. — Calugărescu E.—I. Theodorescu, imob. Braţului No. 2, lei 180.000. falimente Dos. 5777/928 — Trib. IMot Mcţia 5 comerc., a declarat în stare de faliment pe comerc. Ionel Necşuiescu, din Calea Griviţei 59-61, şi i-a fixat termen pentru depunerea creanţelor la verificare ziua de 12 Martie, iar pentru închiderea procesului verbal de verificare a lor ziua de 21 Martie 1929. Dos. 47/929 — Idem, idem pe corn ere. B. Ekstein, din Calea Moşilor 356, idem, idem. Dos. 360/929 — Idem, idem pe Societatea „Universala“ prin David Mayer, din str. Regală 17, idem, idem. Dos. 5553/928 — Idem, idem pe O* sias Orberst, din Şos. Colentina 2, idem 13 Martie, idem 22 Martie 1929. — La 6 Martie 1929 ora 1 p. ns., m va vinde in sala sindic, fălim. trib. Ilfov camera No. 9 din palatul justiţiei, portofoliul de creanţe al fălim. Leon Nachmanovici, compus din conturi deschise şi cambii. } — La 7 Martie cor„ idem activele mobiliare ale următ. falimente Bojan & Erlich, compus din încălţăminte; Fany H. Pascal, idem sticlărie; „Concordia“, idem din mobilier de birou. — Idem, idem, portofoliile .de creanţe ale fălim. Pasca Leibovici şi Schapira & Fleschner. — La 8 Martie cor„ Idem activul la G. H. Dumitrescu. — Idem, idem al fai. Aron Croitor», compus din manufactură. — Idem, idem al fai. D. M. Altsem, idem sticlărie. — Idem, idem portofoliile de creanţe ale fălim. Fany H. Pascal şi Isidor Isac. — La 13 Martie cor., idem activul fal. T. Mihulescu, compus din edecuri de cârciumă. — Idem, idem a! fal. Sau! Halpern, idem mobilier de casă. —■ La 12 Martie cor., idem «1 fălim. Isac Schacter, idem mărunţişuri —- Idem, idem lista de debitori a faJ. P. Deneschiotu. —■ Idem, idem activul fălim. Soc. Avântul compus din articole de drogue, fie și lista de debitori. — Idem, idem lista de debitori a falimentului Gherbert. ■— Idem, idem se închiriază imob. din Str. Călărași 52 al fălim. I. Goldstein. — La 6 Martie col., se vinde idem activul la I. 1. Negrescu, compus din sticlărie, cum şi portofoliul de creanţe. — La 13 Martie cor., idem activul fălim. Iscovici, compus din articole de tâmplărie. — La 19 Martie cor., idem al următoarelor faiim: Gherontis & Ce.s compus din man»factură; N. Gruaberg, idem mărunţişuri şi gremanterie. — La 20 Martie cor, idem aî fatU Gheorghiu & fVeinicu, compus din ceramică, mobilier, smn și portofoliul de I. Leibovici, îdsfit articole de torie, luster é Mmvá, idem mobilier caat, croi lie Vănzări de averi mobile Termen la 19 Martie 1929 Dec. 4349/923 — Trib. Ilfov secţia Notariat, prin Corpul ponăxdhr, a dispus scoaterea în vânzare prin lei- -creanţei taţi« publică, a avere! mobile a deb. V. Romano, din Str. Cehul 16 f. 12, pentru despăgubirea credit. Centrala băncilor populare, de lei 3000 piue cheiineli