Curentul, martie 1929 (Anul 2, nr. 404-434)

1929-03-01 / nr. 404

4- Revizuirea reformei agrare? O CAMPANIE PERICULOASA SI CU GRAVE CON­SECINŢE. - IMPOSIBILITATEA SATISFACERI­­LOR. — NECESITATEA DEFINITIVAREI STABI­LIZARE! proprietate! RURALE ’Autorităţile sânt zilnic asaltate de cate fi du le petite din partea săte­nilor rămaşi neîmproprietăriti sau cari­etii şi-au obţinut lotul complect, ce­rând împroprietărirea, eventual prin­­t­r-o nouă expropriere. Prefecturile de judeţ, consiliera­tele agricole, deputaţii şi senatorii, redac­ţiile ziarelor primesc întâmpinări în această problemă, care poate lua o gravă întorsătură. De la început ne punem întrebarea : Vine şi din al cui ordin sau răspândit astfel de zvonuri in populaţia rurală a ţyrei şi cine are interes a produce o astfel de gravă perturbare, tocmai acum la începutul campaniei agricole de primăvară. Oricine ştie în ţara românească, cât de deşănţată campanie s'a făcut prin dupralicitaţia de magică in chestia a­­grară şi oricine ştie că există nedrep­tăţi nu în modu! cum s’a făcut reforma agrară — nedreptăţi care erau ineren­te în aplicarea unei reforme cu un ca­racter atât de vast. Dar toată lumea era convinsă că a­­cum chestiunea supralicita­rei agrare este încheiată şi toată puterea de mun­că a tuturor se va concentra în orga­nizarea producţiunei agricole, şi mai «Ies în lupta pentru înjghebarea cât gnaî solidă a gospodăriilor nouilor îm­proprietăriţi. Toată atenţiunea trebuia concentrată la fixarea proprietăței nouilor lotari, pentru a se convinge că reforma a­­­rteră este un fapt solid, că pământul ob­ţinut este de veci proprietate şi nu la fiecare moment sau schimbare de regim, ne putem juca de-a schimbatul loturilor, vârînd in capul sătenilor. Nesiguranţa asupra dreptului de pro­prietate consfinţit prin legile ţarei du­­pă toate formele legale. Concomitent cu lucrările acestea cadastrului şi cărţilor funduare n­­e aşteptam la organizarea muncei a­­rtiicoll la aprovizionarea şi im­porta­rea­ele sămânţă selecţionată, la procu­­rarea de unelte şi vite de muncă, la imediate organizare a unui credit a­­gricol pîugăresc (în special pentru ţă­­r­aui împroprietăriţi), la dezvoltarea cooperaţiei pentru cumpărarea şi vân­zarea în comun, aşa cum de altfel gu­vernul şi-a stabilit programul agri­­col-economie şi cum d. I. Mihalache şi-a fixat planul de lucru. Şi atunci ne întrebăm cu destulă îngrijorare: îşi dă cineva seama în ţara aceasta ce efecte dezastruoase însemnează o aţâţare a spiritelor din nou, pe tema revizuirei reformei agra­re, în specială a im­proprietărirei ? Căci ori­câte păcate ar avea această împroprietărire (în orice caz cu carac­ter sporadic) nu trebue să se încerce compromiterea întregei opere, pentru câteva cazuri păcătoase. Cine a avut interes a răspândi a­­ceste zvonuri, căci suntem siguri că este vorba de o acţiune subversiva, sau în orice caz opera unor agenţi electo­rali fără scrupule, fără ştiinţa cercu­rilor diriguitoare şi în special a d-lui terţi, şi care şi-a anunţat progranul său de refacere şi organizare a mun­cei şi producţiei agricole naţionale? Se zice că s'ar fi „adunat" câteva sute de mii de cereri ale ţăranilor, făgăduindu-li-se satisfacerea lor. De unde să se ia acest pământ ne­cesar satisfacerei a 3 — 4 sute de mii de ţărani. Câţi din petiţionarii „provocaţi la aceasta", vor fi având drepturile le­gale de a fi împroprietăriţi ? Credem că ministerul agriculturei şi guvernul ar trebui să ia în serioasă cercetare această chestiune, despre a cărei gravitate, nici nu voim să mai adăugăm nimic. Agriș V­ineri I Marile 1323 ft. NI R P M T II I DI CURENTUL” MINIER ECONOMIC Banchetul Sta produs zilele acestea o m­a­­nifestare caracteristică. La un ban­­chet al „Uniunii industriilor meta­lurgice şi miniere din România” ft’au pronunţat unele declaraţii me­nite să lumineze viitoarea orienta* * re oficială in politica industrială. Pentru întâia oară poate, am a­­flat în mod lămurit punctul de con­tact intre politica economică a gu­vernului şi năzuinţele industriilor n­etalurgice şi miniere. Se ştie că aceste industrii se au­- Atentează, in mare par­te,­­ gratie comenzilor de stat. Mărginindu-ne deocamdată la cazul metalurgiei in­digene suntem nevoiţi să const­i­­­tăm că această industrie a ocupat Sistematic o poziţie parazitară, atât Şefă de bugetul statului, cât şi in­­ raport cu economia particulară. Pro­stând de exagerările tarifului va­­ de import, metalurgia a uzat de eoeie abuzive, pentru a-şi asi­­efiştiguri nelegitime.­­ «Oraţie cartelurilor de desfacere, Industria metalurgică a reuşit să pândă d­in ţară, produsele sale la preţuri depăşind cu 60 până la 100 la sută pe cele din străinătate. Ta­lia de invelitoare, ferul de beton ■mat, ferul laminat, sârma de le­gat, cuiele, lăcătuşeria au fost vân­dute la preţuri excesive, scumpin­­du-se construcţiile în consecinţă.­­Concurenta străină fusese înlătura­tă, graţie taxelor vamale exagera­te, obţinute uzând de traficul de influenţa şi corupţia administraţiei, iar concurenta internă fusese anihi­lată, gratie cartelurilor de vânzare. In raport cu statul, procedeele au fost altele. Fără a analiza meto­dele întrebuinţate, funcţie de afi­nităţile politice ale conducătorilor fi­­m­anţei interesate e indeajuns să constatăm că s’au încheiat con­tracte publice oneroase. Aşa au fost contractul cu Reşiţa, încheiat de C. F. R., pe ani de zile înainte, pentru furnitura de material de­­cale, la preţuri fabuloase, apoi con­tractat ca „soc. Franco-Română pentru material de anim de fer”, în condiţiuni dezastruoase pentru ad­ministraţie, privitor la repararea de locomotive şi altele în acelaş gen. Prin aceste procedeie, industria metalurgică a reuşit să-şi stabileas­că reputaţia, bine întemeiată, de "parazitară". Insă, ca în­totdeauna, din excesul răului se naşte binele. Se intelece că în căzut de faţă acest îi­ne­m nu mai relativ.*. La banchetul amintit, au asistat p foşti şi actual miniştri, subsecretari­­­de stat, secretari generali şi alte personalităţi oficiale. S’au ţinut dis­cursuri, s’au schimbat declaraţii, date publicităţii, în care s’a subli­niat o armonie de vederi neaştep­tată, in curs de realizare. Repre­zentanţii industriei au făgăduit­­îm­bunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost“. D. Const. Buşilă, preşedintele U. G. I. R. (Uniunea generală a In­dustriaşilor din România), care a formulat „deviza“ de mai sus, a precizat acordul industriaşilor cu vederile oficiale. In ce ne priveşte, facem toate rezervele cuvenite. D. C. Orghidan, preşedintele U­­niunii metalurgice şi miniere, vor­bind autorizat, ne-a dat cheia aces­tei aparente „prefaceri“, care nui este in realitate decât o „prefăcă­­­torie". Mai întâi despre „raţionalizare", care ar însemna îmbunătăţirea ca­lităţii şi reducerea preţului de cost, d-sa găseşte că : „Astăzi raţionali­zarea este la ordinea zilei şi toţi discută aplicarea ei. Noi credem însă că exemplul trebue să vie de sus, de la stat“. Cu alte cuvinte „însă" statul să binevoiască a face începutul, după care „industriile, dispunând de su­mele ce li se vor plăti (din împru­mut), vor realiza treptat (sic) pro­gramele ce­ au alcătuit in acest scop". Precum se vede refuzul de a scă­dea preţurile . Însoţit de condiţia prealabilă de a 11 se achita crean­ţele. N’am avut noi dreptate să su­bliniem faptul că statul n’are auto­ritatea morală de-a impune redu­cerea taxelor vamale abuzive, îna­inte de a-şi fi achitat datoriile că­tre industrie ? Preşedintele Uniu­nii a avut delicateţea s’o reamin­tească. Fără supărare« Ce-a mai spus­­ Orghidan ? „Nu ne îndoim că guvernul va găsi mij­locul să satisfacă întâi nevoile de lucru ale industriei noastre dând numai surplusul lucrărilor indus­triilor din afară". Şi a invocat e­­xemplul celor petrecute in Franţa cu plasarea comenzilor în contul reparaţiilor. Preşedintele Uniunii metalurgice a uitat insă să ne lămurească, dacă şi in Franţa industria indigenă, ce­rea suprapreturi de 60 până la 100 la sută la comenzile statului. Un mic amănunt, care ri­-i liosit însă de importanta sa. Căci dacă sumele realizate din împrumut vor fi sa­crificate, la preţurile actuale, indus­triei indigene, refacerea C. F. R. va fi costat scump, mult prea scump. Şi căile furate, care sunt şi ele o industrie vor avea de suferit con­secinţe. Nu vor fi in stare sa-şi a­­mortizeze investiţiunile, fără ta­rife urcate, anti-economice, de care înşişi industriaşi­ se plâng *! se vor mai plânge. Toate acestea par să arate că făgăduielile, făcute în atmosfera de „sărbătoare industrială" a unui bine organizat banchet, nu pot constitui bazele unor noi raporturi intre stat şi această industrie, incă parazita­ră, ca apucături şi mentalitate. Vremea „banchetelor" a trecut. Realizările sunt aspre Să ne adaptăm lor. Ricardo I Ochiuri Se observă o intensificare a lu­­­crărilor de la Gorgota, unde în afa­ră de „Columbia“ și „Steaua Ro­mână“ au început lucrările de fo­raj la „Unirea“. Activitatea in „Odihni*1 propriu zis este concentrată la Vest, răsă-”­ritul fiind inundat, lucru care de altefel a fost arătat în situaţiile precedente. Iată situaţianea pe societăţi. Astra Română s Are o producţie de cca. 45 vagoane pe zi. Sonda 124 răzbită. Se fac lucră­rile de punere în producţie. In sapă sondele 113 şi 125. I. R. D. P.: Producţia este de 25 vagoane pe zi. Sonda 124 s’a răz­bit Se fac lucrările de punere în producţie. In sapă sondele 9, 15, 112 şi 1 ÎS. Steaua Română : Are cca. 12 va­goane pe zi. S’a răzbit sonda 37 la stratul 1, care având o presiune mai mare de 60 atm. a spart ventilul După lucrări foarte grele souda a­ fost închisă şi erupţia lăsată pe ori­ficii. încă nu s’a stabilit debitul. In sapă sonda 31 în ochiuri şi sonda 2 în Gorgota. Această son­dă se apropie de răzbire, având peste 1050 m. profunzime. In montaj în Gorgota sondele î şi 3. Credit Mitier ! Are cca. 11 va­goane pe zi. In sapă sonda 37 din răsărit. I .R. D. P. Mica, România Pe­troliferă . Are 5 vagoane din son­da 210. Sondele 206 şi 213 fac încer­cări de punere in producţie. In sapă sondele 203 şi 204. Unirea: In Ochiuri are 1/2 va­­gon pe zi. Celelalte sonde sunt părăsite. Montează la Gorgota son­dele 1, 2 şi 3. Prahova . Are 5 vagoane din sonda 1 de la stratul HL Petrolul Românesc . Nici o acti­­­vitate. Colombia. Are 1/2 vagon din sonda No. 1. In sapă sondele 4, 8 şi 9. Sonda 4 a trecut de 1050 m­. si sonda 8 de 1200 m Perimetrul de explorare I. R. O. P. Sonda No. 1, 1025 m. sapă Sonda No. 2. are 24 de vagoane pe zi prin erupţie captată. In pregătire sondele 3 şi 4 Perimetrul de explorare Prahova Sonda No. 1, 970 m. sapă. Sonda No. 2, 920 m. sapă. Gura­ Ocniţei Nu se semnalează nimic special. Sonda No. 70 a soc. „Unirea“ are 1255 m. adâncime şi continuă ex­plorarea sub stratul NIL Sonda No. 101 a soc. „Steaua Română“, a doua sondă din Gura­ Ocnîtei, care merge la Meotic la sudul m­assîvului de sare, are a­­cum 1556 m. adâncime. Meremi Iată situaţiunea pe societăţi : Astra Română. In sapă sondele 286, 312, 313 şi 314. In producţie din Meotic sondele 162, 231, 297, 299, 300, 304, 306. Româno. Americană : In sapă sondele 19 P, 160, 162, 165, 167, 169, 170. In producţie din Meotic sondele 19 P, 17, 18, 51, 66, 15 şi 161. Credit Minier: In sapă sondele 41, 100, 301, 305 306, 209 şi 311. In producţie din Meotic 302, 303 şi 304. I. R. D. P.: In sapă sondele 35, 37, 60 şi 62. Sonda 35 se află la­ 1265 m. şi sonda 60 la 1167 m. Nimfe nou din celelalte şantiere. Producţia medie zilnică totală pe săptămâna trecută a fost de 340 vagoane. Perimetrul de explorare (Credit Minier) Sonda No. 1, 912 m. sapa. Sonda No. 2, 700 m. sapă. . Sonda No. 3, 200 m. sapă. Piscuri Sonda „Unirii" continuă prin orificii mici cu 20 vagoane pe zi. Lucările de foraj urmează cu inten­sitate. Rumcu Societatea „Mirator" a răzbit sonda No. 116 si prepară pentru e­­ruptie. In celelalte santiere nimic nou de semnalat. Ceplurs Luându-se măsuri de racordare a unor societăţi productive şi cu conductul societăţii „Concordia“ ce trece de la Buzău la Pioieşti In a­­propiere de şantier, repunerea în producţie a sondelor închise din lipsă de loc este iminentă şi in­tensitatea de săpare şi de produc­ţie în acest şantier nu va fi împie­dicată. Perimetrul de explorare Steua Română (Cepturn) Sonda No. 1, 975 m. sapă. Sonda No. 2, 385 m. lucrări în vederea probei de aţă. Boldeşti Sonda „Româno - Americană“ continuă a da prin erupţie captată­­ 1/2 vagoane pe zi de benzină curată. SITUAŢIA SCHELELOR La 28 Februarie 1329 Consfinţirea „Vi ii Agrare" Dmtzrdc&, V Mărire, tren. 16 dimi­neaţa, va avea loc, la mila Dacia, a­­dunarea agricultorilor, viticultori­lor, pomicultorilor şi pescarilor, pentru constituirea­­Ligii agrare*1*. Bucureşti 20 Februarie 1929 Incheetri oficiala Naţionala opiate 13075; 13100 13150; 13175; 13800 1380 1182 1075, 85 ; 90 465 900 1800 380 610 1160; 110 1050 900, 895 1070 58 Vi 57,30; 57 58% 64 60 M. Blank Romaneasca Românească pul De Scont Populară Pitești St. Română Petrol Blok l. R. D. P. opi Cred. Min. (opt) Cred. Min. pui Reşi­a optate Letea optate Scris. Rurale Scris. Urb. Buc. Judeţene Impr. Ref. 1920 Renta Impropr. CURSUL DEVIZELOR pe baza operaţiilor încheiate pe ziua de 27 Februarie Franţa Fes. L Anglia L. st. America Do­. Italia L. it. Elveţ­ia Fes. el- Belgia Belga Ceho-St. Cor. Austria Sch. Berlin Pengő C. F .R. —­ Suntem informaţi că direcţia generală C. F. R. a acceptat oferta de păcură făcută de către marile Rafinării, înţelesese in acest scop, pe preţul de ie 1­0,70 bani. Se pare că din cauza preţului avanta­jos al păcurei C. F. R. şi-a mult consumul. In Bulgaria în urma diferitelor studii geologice au stabilit că sunt regiuni petrolifere şi capitalişti stră­­in sau adresat guvernului bulgar cerând concesiuni de exploatare. Chestiunea ne interesează foarte de aproape, căci asta însemnează, că in curând vom avea un nou concu­rent pe piaţa orientală în afară de Rusia, care vinde cum poate produ­sele ei, cu scopul de a ne înlocui produsele noastre cari îşi făcuse drum, mai ales în Orient. Harile noastre rafinerii de petrol pentru a evita stocurile de păcură care totdeauna au încurcat activita­tea lor, sunt mereu în transformări a metodelor de rafinat, căutând să re­ducă pe cât se poate poducţia aces­tui combustibil a cărui întrebuinţare mai ales la noi este prea mică în ra­port cu cantitatea de păcură ce se extrăgea până acum din ţiţei. E vorba ca prin noile metode să se scoată din păcura obişnuită care pârna acum se ardea aşa cum ieşea din prima distilaţie, a încă unui în­semnat procent de produse albe şi uleiuri. Sunt speranţe că noile procedee vor da rezultate foarte satsfăcătoare. Exportul de ţiţei: Se discută mult în unele cercuri petrolifere ideea de a se cere guvernului actual să per­mită exportul ţiţeiului brut dela noi Chestia nu e nouă şi are mare im­portanţă, căci şi după­ părerea noa­stră, exportul de ţiţei într’o anume proporţie ar fi un bun regulator al pieţei noastre şi făcut cu rost ar a­juta mult Însăşi industria noastră petroliferă. Sunt cazuri rezultând din rele conjuncturi la export când produsele noastre petrolifere obţin un preţ foarte scăzut în vreme c© ţiţeiul s-ar emitea atunci exporta la preţuri mult mai remuneratorii decât dacă pre­­lucrându­-l am exporta produsele. Prin urmare e clar, că în astfel de împrejurări ori exportăm produse în pagubă ca să nu stânjenim prod­uc­ţiunea de ţiţei ori nu exportăm , a­­tunci stingherim desvoltarea acelei producţiuni. O chestie de mare importanţă de care sperăm că guvernul se va ocu­pa în curând. Asociaţia depozitarilor de petrol se va constitui în cursul săptămânei viitoare un societate de breaslă. Sunt toate probabilităţile că acea­stă grupare va influenţa mult asu­pra preţurilor produselor petrolifere din­ Interiorul ţări, stabilind norma de vânzare şi evitând astfel pertur­baţi­unea de pe piaţa internă. Benzina extrasă din cărbuni de care se ocupă mai ales industria ger­mană, pare a lua proporţii foarte m­­­ icni PARIS 15,29 ZURICH 3,09 LONDRA 804 6,5? 816 167,80 8,81 M­ 32,35 23,35 Vd 4,99 23,65 39,92 29,30 Schimbul în străinătate 2? Februarie 1929 Ion Mihalache, ale cărui principii să­New-York leMi'A­nătoase și de ordine le cunoaștem cu ZURICH (închiderea) Petrolifere române le Perl* Astra Românii 310 Steaua Română 290 Concordia UZ Petrol Blorin Redeveata aeeptai. informalta«! petrolifere grjitoare pentru t&Hle care exportau in Germania benzină extrasă din ţi­­ţei. Intr’adevăr un financiar german ne spunea zilele trecute: „Ţara d-voastră a pierdut faţă de noi un important debuşeu pe care 11 avea mărit înainta de război cu benzina petro­liferă şi să nu vă mire că finanţa germană e ceva mai rezervată ca un trecut pentru industria d-voastră petroliferă. Sonde noi răzbite, în regiunea Buştenari, Sondele Nr. 279, 438 şi 285 ale Soc. Concordia cu un debit zilnic de aproximativ 30 vagoane, România petroliferă sonda nr. 9 cu un debit de 4 vagoane şi Petrol-Mina cu un debit de 6 vagoane. La Ochiuri sonda nr. 2 a Soc. Româno-Belgiană cu o producţiune de 15 vag. pe zi. Producţiunea lotală de ţiţei în ul­tima săptămână s’a menţinut la 1300 vagoane zilnic. Iată şi societăţile care au produc­­ţiunea cea mai însemnată în vagoa­ne pe zi: Steaua Română 170; Astra Româ­nă 190; Creditul Minier 120; I. R. D. P. 75; Concordia 190 ; Sirius 80 ; Ro­­mâno-Americană 100; Colombia 50. Restul aparține diferitelor altor societăți mai mici PARIS (închiderea) Londra 124,25 Germania -----­Belgia 355,75 Italia 155,95 Fraga— România 15,25 Elveția 492,25 Olanda, 1025 Berlin 125,58 Amsterdam 208,25 New-York 5.19,97% londra 25,25% Paris 20,51 % Milano 27,25 Praga 15,59% Budapesta 90,65% Belgrad 9,12% București 5,09 Varşovia 58,55 Viena 73,10 Mfifa porcinia! In uiomete 8 zile Acelaşi situaţie rea ca în săp­tămâna trecută din cauza marilor greutăţi de transport, provenite din îngheţuri şi înzepeziri Abia acum către sfârşitul săp­tămânii încep rafinăriile să se des­­­congestioneze, până acum fiind complect blocate de cisterne. Pre­ţurile sunt următoarele : LA INTERN Ţiţei de Buşteni uşor şi mediu Iei 16.700 vagonul Moreni neparafinos lei 11.400 vagonul. Moreni parafinos lei 9­806 va­gonul. Benzina uşoară iei 9.50 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. Benzină grea iei 5.20 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. Petrol lampam lei 3.20 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. Motorină lei 2.10 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. Păcură neparafinoasă lei 0.80 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. Păcură parafinoasă lei 0.70 pe kg. loco fabrică cu taxe şi cazan. LA EXPORT Benzina usoasă fire 8.12 torta fob. Constanța, Benzina grea fee î tema fob. Constanța, Petrol shîlittgî 56A7 tona fob. Constanța, Păcura shilingi 25 tona fob. Constanta. Societăţile petrolifere şi ieslea minelor Ieri a avut loc adunarea Aso­ciaţiei Industriaşilor de Petrol, la sediul societăţii, în str. Gen Budişteanu. S-a discutat legea minelor pri­vitoare la petrol, aşa cum va fi codificată şi, în special propu­nerile ce urmează a se face , în ce priveşte dorinţele petroliştilor­­ d-lui ministru Madgearu, în legătură cu această lege şi con­form dorinţei exprimate de d-sa. A prezidat d. C. Osiceanu, pre­şedintele asociaţiei şi directorul general al soc. „Steaua Română“. Au fost reprezentate următoa­rele societăţi petrolifere : Steaua Română, Astra Română, Româno- Americană, Concordia, Columbia, Creditul Minier, I. R. D. P., Uni­rea, Petrolul Românesc, PetroL Block, Româno-Africană, Petrol Mina, întreprinderile Grigorescu Redevenţa, Forajul, Petrol Govor­ra, Palass, Petrol Latina, Carmen Petrol, Generala Petroliferă, Pra­hova, Regala de Petrol, Româno« Belgiană, Inter Omnium Petro­­lifer. In urma discuţiunilor, care au durat câteva şedinţe, s’a căzut de acord, în unanimitate, asupra tuturor chestiunilor de ordin tehnic, juridic şi administrativ şi s’a formulat, în numele asocia­­ției, propunerile ce vor fi remi­se, sub formă de memoriu, d-lui ministru al industriei, chiar în­ cursul acestei săptămâni Acte de comerț și notariat Miercuri 27 Februarie 1929 ianzuri 5416. — Badea I. — L Filipenco, imob. Iancovescu 21, lei 50.000. 5401. — Dumitru L. — M. Tănă­­sescu, teren F. Sarandi 12 bis, lei 200.000. 5436. —­ Alămaru K. — Casa de Credit P. T. T, imob. Vultur 81, lei 500.000. 5442. — Idem — G. Rădulescu, idem No. 79, lei 510.000. 5455. — Idem — Casa Credit P. T. T., imob. Vultur 81, lei 500.000. 5394. — Panaitescu A. — Gr. Dan teren com. Bulbucata, jud. Vlașca, lei 6.000. 5362. — Fischer 3. — F. Steffi­­nescu, imob. Irina 15, lei 36.000. 5312. — Livezeanu I. — Primăria Municipiului București, teren Barbu Delavrancea No. 4, lei 33.750. 5410. — Dumitrescu D. — I. Croi­­toru, imob. L. Mihalovici 45, lei 320.000. 5370. — Dod­u P. — N. Cismaru, teren comuna Dascălu-Creata, lei 120.000. 5396. — Georgescu M. — S. Crân­­geanu, teren Aleea Logofăt Iordan No. 10, lei 60.000. Cereri de declarări in falimeat Dos. 1080/929 — Banca comerc. ro, mână Soc. anon. a cerut trib. Ilfov, secția I comercială, declararea In stare de faliment a firmei Moritz Herjcovici fii, din str. Bărăției­­, fiind In încetare de plăți — datoria lei 461.498, — 1115/929 — Societ. Spoerri et Weler din Zurich (Elveţia) prin procu­rator, idem a firmei fraţii Sussermann* din calea Moşilor 9 — idem fr. Elv. 15.958,90. — 1071/929 — Benzion Weinhaus« din Cernăuţi, idem a soc. A. N. Cuzopol şi E. E. Hagielefteriu, instituţia grafică „Mercur“ din str. Athenei 2, idem, lei 20.000. Dos. 1086/929 — Banca Marmoroech Blank & Co. S. A., idem a d-lui D. H. Papaionopol, din str. Oteteleseanu , idem, lei 13000. Dos. 1087/929 — Stefan B. Drugu din Craiova, idem a comerc. Atanasiu Nicolau, din București, Calea Rahovei 80, idem lei 200000. Dos. 1094/020 — Firma Hammerle­y& Co. Soc. în nume colectiv, idem a fir­mei Lazarovici & Coffler, din str. Sf Nicolae Selari 3, idem, fr. Elv. 1818,32 rirrae Înregistrate INDIVIDUALE Dos. 1136/929 — Gheorghe Mâţa —p robe de teratcoti şi faianţă „Grivvits" — calea Griviţei 307. —­ 1133/929 —­ Aurel Popescu — frizerie str Scarlat Vărnav 44. — 1137/929 — Adolf Weinstein — pălării de damă,?«­urdui nidimn nnsms pălării de damă „la Principesa“ — str. Cjelari 14 ANONIME Dos. 555/929 — Societ. anon. română Industria sârmei din Cluj — sucursală in București, b-dul Carol 5. Ipoteci 6452. — Mețianu T. — 3. Hail­­pern, imob. b-dul Pake 17, lei 1 mi­lion 430.000. 5414. Pisi­c ea C. — E. Popescu imob. Sirenei 66, lei 85.000. 5432. — Poppa I. — G. Albinescu imob. Crăsnaru 123, lei 80.000. 5372. — Vasilescu C. —­ Banca Franco-Românâ, imob. Coțofeni 9, lei 50.000. 5373. — Radu N. — Banca Fran­co-Română, imob. Sârbească 10, lei 100.000. 5417. — Jelea C. — Banca Sf. Tri­­fon, imob. cal. Văcărești 395, lei 50.000. 5363. — Sandulescu M.—G. Cris­­tescu, imob. șos. Colentina 32, lei 200.000. 5347. TM Soc. Agricola — Minist, ind. și com., imob. calea Victoriei No. 11, lei 5.000.000. 5430. Vasilescu V. — E. Nicolescu pădure cor­. Găești, Dâmbovița, lei 000.000. 5371. — Ionescu A. Papana­­— Banca Franco-Română, imob. Ber­zei 72, lei 200.000. 5397. — Munteanu I. —­ Banca Bucur Ciobanu­, moşia Herăstrău, lei 60.000. 5404. — Pleşoianu I. — E. Mar­țiană, teren parcat Călărași, lei 100.000. 5351. — Dumitrescu P. —­ D. O­­prea Soare, imob. cad. Moșilor 30, lei 130.000. 5374. — Georgescu S. — Banca Franco-Română, imob. Ferentari 20 lei 100.000. 5382. — Georgescu N. — G. Pe­­trescu, teren Trifon 10, lei 70.000. 5345. — Boariu S. —­ Soc. Nation, de Credit Industrial, teren com. O­­breja-Caransebes, lei 650.000. 5340. —­ Brăesku C. — E. Vasî­­iescu, imob. A. Lahovarî 30—32, lei 1.000.000. 5399. — Calugărescu E.—I. Theo­­dorescu, imob. Braţului No. 2, lei 180.000. falimente Dos. 5777/928 — Trib. IMot Mcţia 5 comerc., a declarat în stare de faliment pe comerc. Ionel Necşuiescu, din Calea Gri­viţei 59-61, şi i-a fixat termen pen­tru depunerea creanţelor la verificare ziua de 12 Martie, iar pentru închide­­rea procesului verbal de verificare a lor ziua de 21 Martie 1929. Dos. 47/929 — Idem, idem pe co­rn ere. B. Ekstein, din Calea Moşilor 356, idem, idem. Dos. 360/929 — Idem, idem pe So­cietatea „Universala“ prin David Ma­­yer, din str. Regală 17, idem, idem. Dos. 5553/928 — Idem, idem pe O* sias Orberst, din Şos. Colentina 2, idem 13 Martie, idem 22 Martie 1929. — La 6 Martie 1929 ora 1 p. ns., m va vinde in sala sindic, fălim. trib. Il­fov camera No. 9 din palatul justiţiei, portofoliul de creanţe al fălim. Leon Nachmanovici, compus din conturi des­chise şi cambii. }­ — La 7 Martie cor„ idem activele mobiliare ale următ. falimente­­ Bojan & Erlich, compus din încălţă­minte; Fany H. Pascal, idem sticlărie; „Concordia“, idem din m­­obilier de birou. — Idem, idem, portofoliile .de creanţe ale fălim. Pasca Leibovici şi Schapira & Fleschner. — La 8 Martie cor„ Idem activul la­ G. H. Dumitrescu. — Idem, idem al fai. Aron Croitor», compus din manufactură. — Idem, idem al fai. D. M. Altsem, idem sticlărie. — Idem, idem portofoliile de creanţe ale fălim. Fany H. Pascal şi Isidor Isac. — La 13 Martie cor., idem activul fal. T. Mihu­lescu, compus din edecuri de cârciumă. —­ Idem, idem a! fal. Sau! Halpern, idem mobilier de casă. —■ La 12 Martie cor., idem «1 fălim. Isac Schacter, idem mărunţişuri —- Idem, idem lista de debitori a faJ. P. Deneschiotu. —■ Idem, idem activul fălim. Soc. A­­vântul compus din articole de drogue, fie și lista de debitori. — Idem, idem lista de debitori a fa­limentului Gherbert. ■— Idem, idem se închiriază imob. din Str. Călărași 52 al fălim. I. Goldstein. — La 6 Martie col., se vinde idem activul la I. 1. Negrescu, compus din sti­clărie, cum şi portofoliul de creanţe. — La 13 Martie cor., idem activul fălim. Iscovici, compus din articole de tâmplărie. — La 19 Martie cor., idem al urmă­toarelor faiim: Gherontis & Ce.s compus din man»­factură; N. Gruaberg, idem mărunţişuri şi gre­manterie. — La 20 Martie cor­, idem aî fatU Gheorghiu & fVeinicu, compus din ceramică, mobilier, smn și portofoliul de I. Leibovici, îdsfit articole de torie, luster é Mmvá, idem mobilier caat, croi lie Vănzări de averi mobile Termen la 19 Martie 1929 Dec. 4349/923 — Trib. Ilfov secţia Notariat, prin Corpul ponăxdhr, a dispus scoaterea în vânzare prin l­ei- -creanţei taţi« publică, a avere! mobile a deb. V. Romano, din Str. Cehul 16 f. 12, pentru despăgubirea credit. Centrala băncilor populare, de lei 3000 piue cheiineli

Next