Curentul, aprilie 1929 (Anul 2, nr. 435-460)

1929-04-04 / nr. 435

2­ 4­4 ** Societate Anonimă Bomină de AsigurareBrava Capital Lei 10.000.000, cu rezerve circa Lei loO.COO.COO In ramura „ASIGURĂRI POPULARE DE VIATA CU AMOR­TISMENT FARA EXAMEN MEDICAL” s’au amortizat, prin tra­gerea la sorti efectuată în ziua de 28 MARTIE 1929, următoarele polițe, cari au fost achitate imediat titularilor respectivi. Lei 10.000. — D-lui EGON GAUDY din Brăila, str. Sf. Constantin No. 45 cu pol. No. 5989 ” 10­ 000. — D-nei HAICA PETRESCU din Ploeşti str. I. C­­atoicescu No. 7 cu Pol. No. 53203. „ 20.000. — D-lui MORITZ BLANCH, din Botoşani, calea Naţio­­nală No. 76 cu pol. No- 12182. 20­ 000. — D-lui IAN­CU FACL£R din Botoşani, str. Ştefan cel­­ Mare No. 378 cu pol- No- 18684-1­50.000. — D-lei OLIMPIA IOAN BOTESCU din Câmpina, str. Câmpineanu No. 8 cu P°l- No- 1 51415. Lei 110­ 000. — în total, valoarea poliţelor amortizate şi achitate In luna MARTIE 1929. La această sumă adăugăm: „ 4.770000. — valoarea poliţelor amortizate în trecut, iei 4­880.000. — în total, valoarea poliţelor amortizate şi achitate până acum. N. B. A mai eşit la sorţi pentru amortizare poliţa No. 11370, care nefiind în regulă, valoarea acestei poliţe de Lei 20.000 se va reporta pe luna viitoare, când vom amortiza o poliţă în plus peste numărul reglementar al poliţelor de amortizare- I „PREVEDEREA” VESTMINTE BISERICEŞTI precum şi absolut toate obiectele Sft. Biserici vinde eftin şi cu înlesniri de plată Fraţii BLOCH necesare □ T ‘Poturi de ^Paturi de 331 mm3 # Toturi de Copii găsiţi la­­fabrica deJTlobile Satman Marcus 68 Str. SftiJlpostoli^ ESTE CEA MAI BUNA FRICŢIUNE CONTRA GRIPEI DEPOZIT GENERAL: E.LINDENBERG&LCIOARA.SOSTELEA 23 I a mod definitiv şi fără durere vindecă BLENORAGIA cu complicaţii vechi la bărbat şi fe­meie prin Electricitate. Cele mai noui tratamente electrice. Vindecarea este sigură şi se con­firmă prin laborator. Complicaţiile la prostată, ovare, băşică, orchite, cedează foarte repede. SIFILIS — GENITO — URINARE — BOU DE FEMEI Diathermie Electroterapie— Raze ultraviolete şi infra­roşii. Vibraţiuni de înaltă frecvenţă. Electricitate me­­dicală. In­salaţie specială pentru Tratamentul radical şi prescurtat al impotenţei, sciaticei, hemoroizilor, spermathoreei, etc. CABINETUL MEDICAL CENTRAL Telefon 14/34 129 — Calea Griviţei — 129 Intre Piaţa Matache şi cinema Mar­coni. Funcţionează toată ziua de la 8 dim. 1­9 seara. DURERILE de cap, nevralgii, gripă, rheuma­­tisme, se vindecă numai prin AN­TINEVRALGIC dr. Nanu Mus­cel în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctoru­lui. Se găsesc de vânzare la far­macii şi dragherii. Traien Mihăilescu Croitor, Str. Halelor 7. Reîntors din Paris anunţă dis­­tinsa sa clientelă că execută ori­ce comandă în mod desă­­vârşit după cele mai noi metode Parisiene Durabilitatea mobilelor garantăm ! Nu regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ Dr. Constanta Missbach Fostă internă a Eforiei şi a Maternităţii Specializată la Paris Boli de femei. Tratamente, Diatermie Consultaţii 2—5 şi 7—8 Ştrbey Vodă 75, vă veţi convinge, că puteţi cumpăra­t favorabil, eftin şi bine şi cu plată în rate la ' ^ 9 .A 1 Székely & Réti Fabrica de mobile to­tsortiment­­e plane si planii; Dizolvarea consiliului oraşului R.-Sărat ANTINEVRALGIC Dr. NANU MUSCEL singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii, etc. Luaţi nu­m­ai în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului, găsesc de vânzare la farma­ v cii şi drognerii. R.-SARAT■ — Consiliul muni­­cipal al oraşului nostru, dizolvăm du-se, a fost numită o comisii in­terimară, compusă din d-nii: Io­nel Lupescu preşedinte, I. Creţa, C. M. Lupescu, Avram Metanger, Gh. Vasilescu, Ion Hulpoi, Ch. Puiu, R. Necula, N* Tatu şi Pannit­­ Ghiţă membri. Caisar? — MIERCURI 3 APRILIE 1929 Răs- soar. 5.57 Apus- soar. 18.45 ORT.: Cuv. Păr- Nichita Egumenul Mănăstirii Midich­ei (S20) GAT.: Sf- Richard (f 1252). PROT. : Richard- ISR-: 22 Weaiîar 5689. MUS-: 22 Şeval 1347. TEATRE OPERA ROMANA ora 8.30 seara: Povestirile lui Hoffman”. TEATRUL NATIONAL ora 8.30 sea­­ra, ,Nora”. (premieră) TEATRUL REGINA MARIA ora 9 seara: ‚Aventura d-lui Dórján’’­­TEATRUL MIC ora 9 seara: „Moritz al n-lea’’. TEATRUL ALHAMBRA ora 9 seara: „Viata e frumoasă”. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL: „Cadavrul viu’’ Cu W. Pudowkin- CINEMA TRIANON: „Picadilly’* cn Ana May Wong- CINEMA ODEON ; „Pasiunea Jeanei d’Arc’’ cu Faîconetti. CINEMA LIPSCANI: Protejata taTo­­rului cu Lya de Putti. CINEMA LUX: „Dr. Balsamo Galîo­­stro’*. CINEMA SELECT: Crinul galben cu Billie Dove- CINEMA EFORIE: „Verdun, vision d’histoire*', film istoric al războiu­lui. CINEMA SCALA : Parada cea mare cu John Gilbert şi revista ,,Teoria Chibritului*. CINEMA ELITE : Prinţul Carnavalu­lui cu Liedtke­ CINEMA M. VOICULESCU : Hoot Gib­son in Campionul Cow­boylor şi revista „Băiat ori fată” CINEMA BULEVARD PALACE: Râzi Paiaţă cu Lon Chaney- CINEMA TERRA: ,­Viaţa de noapte a New-York-ului'*; seara: „Fere Tomson’’ şi artişti. Marţi ziua „Viaţa de noapte a New- York-ului’’. Seara, toate trei zile: „Fere Tomson” şi artişti. CINEMA DICHIU : Romanţa cu Ra­mon Novarro- CINEMA MARCONI: Toboganul mor­­ţii şi trupa de reviste a teatrului Că­răbuş. CINEMA MARNA: Aghiotantul Ţa­rolni cu Mosjoukme. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Pat şi Patachon In Sport şi Frumuseţe şi o revistă­ CINEMA ROMA : Edie Polo In .­Tes­tamentul fatal” şi trupa de reviste. CINEMA MODEL: Demonul femeii şi revistă- CINEMA AMERICAN: Taras Tina­­sello iar de Marţi „Simfonia Du­rerei’*. CINEMA FILANTROPIA: „Casano­va” cu Ivan Mosjoukne- CINEMA GLORIA: Aghiotantul Ţa­rului cu Mosjoukine şi Concursul de frumuseţe. FARMACI­I DE SERVICIU Dr. V. Benţe, cal. Griviţei 80; Margareta Dinescu, b-dul cal. M. Ghica 41; Gh. Drăguş, str. Viitorului 114; G. Mironescu, cal. Rahovei 204; V. Barotzi, cal. Călăraşilor 184; Marius Steinberg, str C. A. Rosetti 27; I. G. Marcovici, cal. Văcăreşti 11; I. Valeriu, str. 11 Iunie 65; A. Sotirescu, şos. Ştefan cel Mare 4; N. I. Georgian, cal. Dudesti 91; dr. Al. Iteanu, cal. Victoriei 82. zare de breaslă, cerută de invazia diletanţilor şi de nepriceperea pu­blicului, aventurează-te să­-l supui unei discipline de interes profe­sional, de pe urma că­reia n’ar avea decât de câştigat în lărgirea ca­drului lui de creaţie. Zadarnic — te alegi cu cine ştie ce ponos. Peste mizeriile şi peste putre­gaiul academismului, străbate din când în când spirit viu, lumină curată şi nouă. Şi totdeauna cei de un cult şi-au dat mâna în fericite timpuri de renaştere. Exemplul impresioniştilor, al in­dependenţilor şi al altor grupări de la Paris şi aiurea. Un salon colec­tiv —­in care fiecare expozant este reprezentat prin operele cele mai bune ale ultimelor lui eforturi—­­e­­ducă mulţimea şi fereşte de ruşi­noase concesii pe artist. Pentru a­­semenea motive este de laudă ini­ţiativa şi persistenţa în ea, a gru­pului celor patru — gând frumos, înţelegător al situaţiei, al raportu­rilor dintre artă şi spectator, în făptuire ce ridică un prestigiu ter­felit pentru o bucată de pâine. Ca să se ajungă la izbândă a fost ne­­voii de sacrificii. Dar oare sacrifi­ciile nu sunt ale trăiniciei­ faptelor? Ne-am întins mai mult asupra acestor consideraţii, fiindcă nivelul artei celor de la „Regina Maria” este ştiut şi apreciat de fiecare dată, de tot mai multă lume. Regretul despărţirii de St­ Dimi­­trescu, chemat la conducerea şc. de Belle-arte de la Iaşi, ne-a fost consolat prin participarea lui regu­lată şi preţioasă la activitatea fie­cărui an artistic. Şi mai ales, prin aceea că plecat în oraşul amintiri­lor îndepărtate ni-l împrospătează în memorie, vorbindu-ne aşa viu despre atâtea câte le-am lăsat a­­colo, cu vina unei părăsiri nemeri­tate, despre atâtea câte, aproape, nu le mai ştiam. Uite Târgul Cucu­lui, Tătăraşii, Uliţa ovreiască, vila de la vie, uite pe ţăranii bisericii, credincioşi şi smeriţi în rugăciune şi uite pe Mihail Sadoveanu. Nu găsesc de neapărată trebuinţă să voirbesc despre meşteşugul picturii lui Şt. Dumitrescu­ Pentru că, în­tot­deauna, mi se întâmplă, să nu mă intereseze la el lucrul technic, ci să ■ iu absorbit­­de conţinutul sufletesc al tablourilor. Şt. Dumitrascu nu e un virtuos — dar are căldura şi convingere, are darul să stabi­lească, întocmai ca şi Tomitza, în­tre el şi privitor legătura suflului de umanitate. Peste canoane şi peste probleme artistice — acesta e rostul artei celei de totdeauna. O. Han e mai mult architect în material de sculptură- Clădeşte în­truchipări de grandios elan sufle­tesc, eliberări ale râvnirii noastre interioare, cum alţii construesc pa­late, catedrale şi sparg cerurile cu turnurile. Actualmente Han execută busturi, comandate sau nu, înfăţi­şând diferite personalităţi. Şi ceea ce poate realiza el dintr’un limitat câmp plastic — e uimitor. Cap şi jumătate de corp omenesc — toate privite în faţă, nemişcate. Dar ca să te sue la însemnătatea unui chip, să-l pue în valoare şi să-ţi atragă privirile, câtă conducere meşteşu­gită, ca o scară, spre impresiunea finală de pe culme avută în vedere- S’au dus feliile acelea de harbuz parcă, ce susţin clasic un cap, mai mult bibelou, oricât de enorm. Sculptura lui Han nu-i pentru inte­rior — ea are puterea de a umple spaţiul, de a-l învinge. II văd­ pe Ioan mai mult pe drumul actim ne­uitat ,geniul de pe mormântul lui Saulescu. Anumite condiţii de ase­mănare cerute de portrete îi stânje­nesc cred inventivitatea creaţiilor sale. Han e făcut pentru a turna li­nii şi forme care să se urce la sim­boluri, la abstracţii — şi nu există destin mai măreţ pentru un sculp­tor ca acesta-Fr. Şirato se găseşte în perma­nentă căutare de sine, în neostenită luptă de dominaţie a materialului pictural.. Din toate lucrările lui cu­noşti marea voinţă care străbate în culoare ca s’o ducă la ivitul ei cel mai neaşteptat, la sonoritatea şi la strălucirea ei, închise undeva, neştiut de setea de cunoaştere a oamenilor- Şirato ar fi putut ajunge uşor la un capăt care să-i permită comoda productivitate. N’a vrut — i-a fost dat blestemul veşnicei nemulţumiri şi spectacolul acesta de străduinţă şi de înfometată tun­dere e unul din ceie mai frumoase pe care ie cunosc. Despre N. Tonitza, cu ocazia ex­poziţiei sale personale, ce se va deschide la 1 Aprilie în aceleaşi sa­loane. Tadhe Ssss’OiaeaiîM t îndureraţii: Elena, soţie, Cpt Alexandru Vicol,, Dumitru Vicol, Ionel şi Nicolae Vicol, fraţi, pre­cum şi familiile: Stancovici, Barbu, g-ral dr. Vicol, Serian, Vârgolici, au durerea a anunţa încetarea din viaţă, a iubitului lor Constantin Gh. Vicol Avocat Deputat de Vlaşca după o scurtă suferinţă, in ziua de 2 Aprilie 1929 ora 5 dimineaţa, în etate de 33 ani­înmormântarea va avea loc Joi 5 Aprilie crt­, ora 15. Cortegiul va porni de la domici­liul defunctului, str. Dumbrava Roţi, No. 18, la cimitirul Bitu. Prezenta tine loc de invitaţie. CURENTUL De la Teatrul Naţional Nu se repetă pe scena Teatrului Naţional decât „Nora” de Ibsen, care se va relua în ziua de 3 Aprilie — aceeaşi distribuţie ca şi în anii tre­cuţi Meşterul Manole de Lucian Bla­­ga, care se va reprezenta pentru pri­ma oară Vineri 5 Aprilie şi Fratele păgân de N. Iorga, a cărei premieră se dă Vineri 12 Aprilie-Comitetul de lectură al Teatrului Natoiial a admis spre reprezentare piesa: Muşcata din fereastră, come­die In trei acte, de Victor Ion­ Popa, autorul piesei Ciuta-Teatrul Carmen Sylva Astăseară Miercuri 3 Aprilie cor., ora 9 precis, are loc pe scena Tea­trului „Carmen Sylva” premiera dra­mei „Intrigă şi amor”, de Schiller, în traducerea d-lui Victor Rodan. Di­recţia technică a fost Încredinţată d-lui Anghel Florescu de la Operă, iar costumele din epocă sunt lucrate du­pă schiţe originale, de cassa „ecilia”. Piesa a fost pusă în scenă de maestrul Mime Mizu. Biletele pentru premier* cftt şi pentru spectacolele următoare s au pus In vânzare, ziua la Agenţia Jean Feder, iar de la 6—10 seara la Cassa Teatrului, „Aventura dduiDorja la Teatrul Regina Maria D-­JENICA CONSTANTINESCU în rolul poetului Raul Berbeciu din ,,A­­VENTURA D-LUI BORJÁN”. Comedia scânteetoare a d-lui N. Vlădoianu şi Victor Rodan se rapie­­xintat astăseară pentru a 27-a oară la teatrul „Regina Maria”, cu un suc­­caş formidabil­ In rolul lui Costache Dorján, d. V. Maximilian are o creaţie minunată­­. „Aventura d-lui Dorjan” se joacă in fiecare seară­ precum şi la mati­­neurile de Sâmbătă şi Duminică. De la Opera Română Miercuri 3 Aprilie „Povestirile lui Hoffmann” cu d-nele Em. Guţianu, C. Dobrescu, Lucr. Enescu, Tana Na­­nescu, S. Verbioni, d-nii: Emil Mari­­nescu, Edgar Istratiy, Gr. Patrovices­­cu, R. Steiner, Al. Alger și G. Opri­­șan. * Basul C. Ujejcu de la Opera din Cluj, va cânta în 3 spec­tacole și a­­n­ume : 4 Aprilie Bărbierul din Sevilla rolul Don Basilio; 5 Aprilie Ebreea, cu rolul Brogni și 7 Aprilie Răpirea din Sărai cu rolul lui Osmin. * Erasmul dramatic Aleodor de d- V. Gheforghiu, se reia Sâmbătă 6 Apri­lie iau excelenta distribuţie de la pre­mieră.. * „Mireasa vândută’’ celebra operă a compozitorului ceh, Sme’aaa» se va relua în ziua de 11 Aprilie. Din distribuţie fac parte d-nele: Lucreţia Enescum Tana Nănescu, Semescu, Dotty Si,d-nii V. Rabega, D. Baziliu, Niculescu-Basu, Steiner. Dirijează d- V. Pes­sione. Direcţia de scenă, d- l. Arați. ^ ­msmtmw CAMMISTH baloane un săpun Ancheta in futurum (urmare) Comedie in 3 acte şi un prolog ACTUL II Duminică, 27 Ianuarie 1929, ora 4,30 p. m. La berăria „Catu cu Bere", Lume puţină. La o masă, in fund, d. Ieremia Costăchescu bea a treia halbă. Consultă foarte des ceasorni­cul şi trage cu coada ochiului la masa vecină, unde o fetiţă brună, cu părul Împletit în două cocuri de­asu­­pra urechilor, intrată in local cu vre-un sfert de oră mai înainte, bea un sirop cu sifon. Din când în când privirile lor se întâlnesc. D. Co­stăchescu zâmbește cu simpatie. MARY BRAILOIU (sculându-se brusc dela locul ei și apropiindu-se de masa lui Com Ieremia): — D-voastră sunteţi d. Ieremia Costă­chescu, dela Bacău. Nu-i așa .­­D. COSTĂCHESCU (surprins): __ „Cum ai ghicit ?" MARy •* __ ..Eu sunt Mary Brăi­loiu ! Mary, de 1 Fata de pe drumuri, care vrea să intre in familia d-voastră. Domnule Costăchescu, crede-mă că nu mai pot" (plânge). D. COSTĂCHESCU: _ „Dom­­nişoară! Duduie ! Fetiţo! Linişte­­şte-te! Nu înţeleg nimic. Pe crucea lu mea ! MARY: — „Ascultă, domnule Co­stăchescu !“ (vorbesc mult timp in şoaptă )... ORA 5 p. m. D. COSTĂCHESCU:­ _ „Şi va­­săzică, aşa! Bată-te să te bată, fe­­tiţo. Să trăieşti­­ să fi vrut să-mi furi inima, mai bine ca atâta nu puteai. Vasăzică aşa te-au învăţat, pricopsi­­tul de fi-meu şi deşteptul de naşi-său? Să mă duci de nas, hai? La Suzana, hai? Să-mi iei fotograf­ia cu dedicaţie, hai? Auzi, auzi. Să-şi Închipuie ei una ca asta! Ei, lasă că-i învăţăm noi minte. Ascultă, fetiţa mea. Consim­ţământul meu îl ai. De-al nevesti-mii poţi fi ca şi sigură (odată ce faci is­toria şi geografia, obiectele ei_ştiai că-i profesoară de externat ? __ Acum, ascultă la mine şi să faci în­tocmai cum te -o­i învăţa eu". (Vor­besc in şoaptă). ORA 5.30 p. m. D. COSTĂCHESCU (in uşa be­răriei): __ „La 7 fix să-mi fii cu el acolo. Popa Nan ai zis, nu ? 377 ? Eşti sigură că sunt acasă ? A propos, Mary (nu te superi, Să-ţi spun pe nume). Când li veni acasă, ai să vezi maşina mea la poartă. Ia de la şofeur buchetul ce-o să-i las eu şi, când ii intra înăuntru, punei-i in mână. Şi ştii, nici un cuvânt lui Gică, spune-i că nu mai întâlnit. La revedere, fetiţa mea".­­Se despart. Conu Ieremia o ia spre Piaţa Flori­lor, iar Mary, spre locuinţa lui Gică Costăchescu care aşteaptă, cu inima strânsă, rezultatul stratagemei. (Cortina) ACTUL III Tabloul I In salonul caselor din str. Popa Nan 377, la d-na şi d. Nicu Brâiloiu, părinţii lui Mary. Ora 7 p. m. D. IEREMIA COSTĂCHESCU (care a fost primit cu multă cordiali­tate şi a cărui cerere in căsătorie a fost acceptată, sub rezerva ratificări, de către părţile interesate) __ „Ei, să trăieşti, Coane Nicule şi d-ta, Coană Marieta şi ceasul cel bun să dea Dumnezeu! (ciocnesc paharele). O maşină sa oprit la poartă. Intră Mary cu Gică. Acesta ţine in mână un buchet enorm de flori albe, pe care habar nare de unde-l are, D. COSTĂCHESCU (isbucnind, cu braţele deschise): _ „Iaca vino­vaţii! Ei, coniţă, ce facem ? Ii ier­tăm, nu-i iertăm ?" COANA MARI­ETA (zâmbind, cu duioşie): — „Eu aş zice să-i ier­tăm", D. NICU BRAILOIU: _ „Ba, mai bine, să-i cununăm, că poate, aşa, s’or cuminţi". (Gică a rămas în­cremenit, cu buchetul in mână, uitân­­du-se rătăcit la cei dimprejur). CONU IEREMIA (luându-l de umeri ș­i impingândul spre Mary): _ „ Hai sărut-o, prostule!" Ora 8 p. m. COANA MARIET­A: _ „Dom­nule Costăchescu, ai să ne faci plă­cerea să rămâi cu noi, la masă". CONU IEREMIA: _ „Te mai îndoieşti, Coană Marieta? Dorinţele matale sunt, pentru mine, porunci domneşti". (Se aude, în curte, măcăitul unor raţe fugărite de un cuţit, iar, in bu­cătărie, cineva pisează de zor, vito piuliţă). ( Cortina ) Geer Patrick 1) (începutul în numărul cu data de 30 Martie, sfârşitul în numărul viitor. N. R­­. *) flUtICA \\ JJ 5S’ Spectacolele săptămânii OPERA ROMANA TEATRUL NATIONAL TEATRUL REGINA MARIA TEATRUL MIC TEATRUL ALHAMBRA ! Bărbierul din Sevilla Ser. pierdută şi Anna Domini­c Hamlet Aventura D-lui Dorjan Moritz al­­ II-lea Viaţa e frumoasă MEŞTERUL MANOLE (premieră) Aventura D-lui Dorjan Moritz al Viaţa e Il II-lea frumoasă­­ Aleodor Principesa Turandot Vraja Aventura D-lui Dorjan Aventura D-lui Dorjan Aloritz al II-lea­­ Viaţa e frumoasă Aventura II Moritz al D-lui Dorjan al II-lea Viaţa e frumoasă Aventura D-lui Dorjan Moritz al 11-lea Viaţa e frumoasă Citiţi ultimele noutăţi literare Nichifor Crainic: Darurile Pământului, poezii, ed. IlI-a, Cezar Petrescu: întunecare, Roman, 2 volume, " Ebreea ș­i Rigoletto "Răpirea din Serai Papagalii Meşterul Manole jfl ' 0 audiţie mecanica Acesta e titlul ce putem da co­­certului de gramofon Columbia- Kolster, la care am fost invitaţi şi am luat parte în prima zi de Paş­te, la Operă. D. Heller secretarul societăţei Columbia, a făcut o introducere a­­rătă că ţelul de funcţionare al nou­lui tun de gramofon Columbia-Kol­­ster şi inovaţiile care îl fac supe­rior. Una din aceste inovaţii este şi a­­ceea că activează cu curent elec­tric, fără baterie şi fără ace, vocea sau orchestraţia sunt redate fără zgărâieturi şi sunt amplificate prin lămpi de radio şi prin haut-parteur special. Publicul a urmărit cu atenţie de­monstraţia muzicală aplaudând multe din Plăcile reuşite, în spe­cial placa ce reda minunat vocea dispărutului Leonard, placa teno­rului N. Rabega, aria Lucia de Lummermoor cu soprana Gugliel­­metti. Jel 4 Aprilie 1929 Ctrediful cteia Liserica Kalinderu Eri la ora 5 m­m­, la Biserica Ka­­linderu a avut loc marele concert re­ligios dat de corul d-lui Șt. Stoice­­scu. Sărbătoarea muzicală a fost patro­nată de A. S- R. Principesa Elena ivar­a. itpiem­entată prin. u- treaeral Condeescu, aghiotant regal. Au luat parte un foarte numeros şi select public între care am remar­cat pe ca secretar g­rai deja Curte» Brădişteanu. S’a concertat cu bucăţi din Muzi­­cescu Borb­ean­sky, Macarov, Ki­­riac» Dima, Pop Brăneşti» Lvov» exe­cutate cu o desăvârşită măestrie-Au fost emoţionante „Pre tine te lăudăm” cu solo d-rei Cacilia Mora. „Cu trupul lui Cristos’’ solo al tenoru­lui Lupescu. P­­S. Sa Arhimandritul Iuliu Scri­ban a ținut o cuvântare arătând im­­prtanța muzicei ca un mijloc de înăl­ţare a sufletului-D-l Ştefan Stoicescu după concert a fost vin felicitat de asistentă. / LES Raiul Gazetarilor Nu este, fireşte la noi, nici în Franţa, — cel puţin aşa se speră astăzi, după ce Léon Bailley, directo­rul marelui cotidian „L’Intransignant" a dăruit Sindicatului ziariştilor fran­cezi un superb domeniu ce poseda pe Coasta de Azur, împreună cu o tot atât de frumoasă rentă, menită să a­­sigue întreţinerea fundat­ei. Darul lui Bailby va fi bine venit confraţilor parizieni nu numai pen­tru că el vine de la un gazetar autentic, — obişnuit de 40 ani să-şi scrie zil­nic articolul, — dar şi pentru că so­seşte foarte la timp. Intr’adevăr în a­­nul în care un poet­­ca bietul Tan­crede Martel îşi dă sufletul în cea mai hidoasă mizerie, şi când atâţi ziarişti sucombă sub greutatea anilor, a rubricilor şi a alergăturilor, nu este inutil să aflăm din cele mai precise statistici că gazetarii trăesc astăzi vieţile cele mai scurte, printre vieţile cugetătoare. Şi cele mai anonime, — ar adăo­­ga cel care vedea în gazetărie o ge­neroasă „fasseuse de glore”... Expoziţia pictorului N. N. Tonitza In galeriile ,»Regina Maria’’» —din calea Victoriei 83, — s’a deschis de două zile expoziţia personală a picto­rului N- N. Tonitza. CĂRŢI- REVISTE ,,Luceafărul“­Brăila. Anul II No. 15, director I. C. Sava. Cu un bogat material literar şi ştiinţific. „Răsăritul“ No. pe Februarie şi Martie. •• Cel mai mare SUCCES de librărie ! Romanul întunecate de CEZAR PETRESCU 5000 exemplare vândute în 25 zile. Ediţia ll-a sub tipar. 4 Gib. I.­h­lihăescu: Vedenia, nuvele, Lucian Blaga: Lauda Somnului, poezii. RADIOMiercuri 3 Aprilie 1929 MIERCURI 3 APRILIE 1929 396­ 3 m- BUCUREŞTI. 223,9 m. P. T. T. (Herestrău). — 17-17-50: Or­chestra Marcu, muzică uşoară. 17.50- 18: Buletin meteorologic şi ştiri de presă. 18—18.15: Orchestra Marcu- 1815—18.30: D- N. Davidescu: pre­zentări literare. Despre T. Arghezi- 18.30—19: Orchestra Marcu. 21— 21- 30: D-na Pessione, harpă. 21-30— 22: D-na Maria Snejina» de la Opera Română. Bizet: Habanera din „Car­men’’. Gretchaninoff: Prizonierul. Rachmaninoff : O schönes Mädchen lasse nicht. Mascagni: M’ama» non mama. Thomas: Nu cunoşti tara mea din „Mignon”. Marc Delmas: Rugăciune . Haydn : Thi­me varié ; Haselmans : Aubade. Godfroit : Mar­şul triumfal al regelui David. 22— 22.15: D. C. Brăiloiu: Cronica muzi­cală. 22.15—22.45: D. C- C. Nottara: violină- C. C. Nottara: Sonata­re mi­nor. Kreissler: Schön Rosmarin- Lie­beslied. Ries • Perpetuum mobile. 22- 4-5—23 : Știri de presă. 23—24 : Orch. radio. Muzică de operetă. 208,4 m. KOENIGSBERG.—12.30: Gramofon. 13: Curs engleză. 20-20: Curs engleză. 21.05: Concert. 21.50: ,,Dacă reveneam”, comedie în 3 acte de Kadelburg. 22.30: Muzică de dans-321.2 m, BRESLAU: 17.30: Con­cert. 19.31­: Curs de franceză. 19.55: Muzică de dans. 21.15: Trans, tea­trală. 333 m- NEAPOLE: 17.50: Lectură. 18: Concert. 22.02: Trans- unei co­medii. In continuare concert. 339 8 m. COPENHAGA. — 16 30 : Concert. 18.50: Lecturi din autori da­nezi 19.15—21.15: Conf. com. me­teorul și cursuri. 21-15: Concert. 23: Muzică de cameră. 24: Muzică de dans. 350 5 m. BARCELONA. 15.30: Mu­zică de dans. 19.30: Muzică de dans. 20.10: Concert. 23.10: Concert. 24: Recital de pian. 0-55: Concert. 343­ 2 m. PRAGA. — 12.15: Gra­mofon. 13.15: Conf. 13-30: Concert. 17.10 Conf. 19.25: Pentru lucrători. 20-05: Concert. 21: Concert. 22: Con­cert. 22£0: Concert. 361,9 m. LEIPZIG. ;— 13: Gramo­ fon. 15.15: Curs de italiană. 16: Pen­tru tineret. 17-30: Concert. 17.45: Știri. 19-30: Lectură. 21: Concert. 23.30: Muzică de dans-421.3 m. FRANKFURT. — 14.15 : Gramofon. 16-05: Pentru tineret. 17-35: Concert. 19.10: Cărţi noui. 20.25: Curs de franceză. 21.15: Con­cert. 416 m. KATTOWIGE. — 17: Gva­­mofon. 18-25: Curs de polonă. 18 55; Concert. 21: Conf. 21.30: Concert. 432.3 m. BRNO. — 13-30: Con­cert. 17.30: Pentru copii. 18.45: Con­cert. 20­ 05: Reprezentarea unei co­medii în studio. 21.10: Concert. 22: Concert. 443-8 m. ROMA. 14: Concert. 15: Jurnalul vorbit. 18 30: Concert. 21.45: Trans- de la operă. 462­ 2 m. LANGENBERG, 263­2 m. Colonia .— 11.15: Concert. 13-10: Gramofon. 14-05: Concert. 16: Pen­tru copii. 18.45: Gramofon. 19.30: Conf. 21: Concert. 22: Concert. 475.4 m. BERLIN. — 17: Corn. 17.30: Pentru tineret. 20: Pentru lu­crători. 20.30- Pentru agricultori. 22.30: Concert. In continuare mu­zică de dans. 519 9 m- VIENA. — 12: Concert. 16.15: Trans­ de radio fotografii. 17: Concert. 18-45: Pentru mari și mici. 19.15: Conf- 19.45: Curs de espe­ranto. 20.30: Curs de italiană. 21: Ora, meteorul. 21.05: Povești. 21-55­: „Der Mord in der Kolmessergasse’’, piesă într’un act de Berger. In con­tinuare concert. Muzică de dans. Radio-fotografii. 554.5 ns- BUDAPESTA. — 10.15: Concert. 10.30: Inf- 10.45: Urmarea concertului. 13-05: Concert. 13 25: Informaţiuni. 13-35: Urmarea con­certului. 14: Oral met. 15.30: Inf. pre­ţul mărfurilor- 17: Pentru doamne*. 17-45: Ora, met. 18.40: Concert. 19-4­0: Poșta radio-amatorilor. 20.30: Curs de italiană. 21-15: Reprezenta­rea unei piese în studio. 23-30: Con­cert-1480 m. PARIS (Eiffel). — 19-45: Jurnalul vorbit prin T- F. F. cu toți colaboratorii săi. 11-20: Previsiuni meteorologice. 21.20: Radio concert.

Next