Curentul, august 1930 (Anul 3, nr. 906-936)

1930-08-01 / nr. 906

2 flOStSHtSSESOSa «BOaSfflSatAifffiiiitBBiSfflffiOSeBl „PREWS OE ÎEfi“ • ft Capital $î Reserve peste Let 120.000.090 * --------- , Seria III-a — Cupon No. 33 J Cititorii /rit „CUhtNlUL" car voi irt' 11 u mu» Administrații: 5 Ziarulu' pestru Set Ik ll-a de ♦O cupoane, vor primi gratuit o Polii* de a l* . nurareMv APITALI/AP^“ V a a populară (cu amOH'smeni Cu tragen una* — la sorț') n valoare de Lei 20.000 a Societar ,PRtVnUEKuA" cu care vor s partie pa in mod gratuit la a doua tragere de anortizare. g w Beech-Nut Drops 3 nlalwra w\ \ v o \wtumAl Bowboain­e din suc de lampi,portocale, str­usuri etc... La farmacii, droguerii și magazine Publicaţie Se aduce la cunoştinţa gene­­rală că în ziua de VINERI 8 AU­GUST 1930, ora 10 se va ţine li­citaţie publică la Direcţia Gene­rală C. F. R. în Sala de licitaţii din Strada General Berthelot No- 8 Bucureşti, cu oferte închise şi sigilate pentru: FURNIZAREA DE 75.000 KGR­­ULEIU DE IN FIERT Pentru amănunte se va con­sulta Foaia Licitaţiilor Adminis­triei G. F. R. (costul abonamen­tului anual 100 lei) care se gă­seşte afişată în toate staţiile C. F. R. iar pentru orice alte infor­maţii referitoare la această fur­nitură cei interesaţi se vor adre­sa Direcţiei Econmatului C. F. R. Calea Victoriei 118 etaj 5 în orice zi de lucru între orele 13-14. No. 164/348 B. NI b. Vilji Mica Publicitate Un len cuva ini IHODHI In calitate superioară executarea modernă şi preţuri convenabile PUTETI PROCURA LA ~zpripii A FABRICA de MOBILE S. A. Târgul-Mureş Persoanele de încredere condiţiuni de plată favorabile. Marele asortiment de piane şi pianine Tr Duna Libera Literară In scopul de a stimula talentele literare în formaţiune, am hotărît înfiinţarea unei rubrici în cadrul căreia vom face loc tuturor scrie­rilor. Amănunte în „Gazeta Noastră ilustrată“ No. 159, apărută azi. REGIA AUTONOMA C. F. R. I 1 ■I 19S­­­a flUSAPIALE­S Impermiabile vinde închiriază Acor­dă AVANSURI asupra mărfurilor MAGAZINELE GENERALE Antrepositele Obor S.A. BUCUREȘTI Luterană 6 fii Arestarea unui falsificator cu manete IAŞI. 30 — Şeful postului de jandarmi din com. Pârliţi, a reuşit să aresteze pe vndiv lul Gavrilă Grentin, originar din Or­­hei, care de aproape 2 ani se în­deletnicia cu fabricarea moaşte­lor false de 2 tei. Falsificatorul arestat a arătat că are un complice în persoana lui Serafim Zelenciuc, din Că­­lăraşi (Lăpuşna). Parchetul a dispus urmărirea şi celui de al doil­ea falsificator Lichefiarea cărbunelui Cosflsnare din pag. lil­ta materiei noui formate. A­st­fel de catalizatori sunt de exemplu oxy­­dul de aluminium și oxydul de nichel. Procesul de transformare a căr­bunelui într’un petrol „artificial" se petrece prin hidrogenare. T... tui ar­e deci si­mpl­u, dacă între­buinţarea de catalizatori, absolut necesară în procesul chimic, nu ar întâmpina dificultăţi. Acest dificult"­­ .on,Su., în aceea că şi catalizatorii sunt supuse influen­ţelor de descompunere a mater­i­­lor otrăvitoare care sunt per­cu­loase şi pentru corpul d­i­sc* 1 , ( u \jioare de acest fel cu influenţă destructivă asupra ata­lizatorilor sunt de ex.: cianura de potasiu, arsenicul şi vaporii de sulf. Or, la procesul acesta de liche­­fiare a cărbunelui se degajează astfel de vapori otrăvitori în can­tităţi enorme. Problema se punea iga dar de a putea feri cărbunele de influen­ta „ucigătoare“­ a materiilor otră­vitoare, pentru a putea face intre­gul proces de transformare foria­­bil. Căci atâta timp cât lipseşte rentabilitatea unei fabrication­i, valoarea ei practică este mică, şi redusă la experimentări de labo­rator. Până acum lucrul golua s’a petrecut pe o cale nu numai complicată, dar şi foarte costisi­toare, ceeace a făcut imposibilă orice concurenţă cu petrolul na­tural. Se pare că nouile patente pe cari­e G. Farbenindustrie le deţi­ne acuma, pentru lichefiarea cărbunelui, conţin şi secretul pen­tru înlăturarea materiilor inco­mode și periculoase care se de­gajează. Noua metodă constă în aceea că Methanul, care rezultă in procesul chimic ca un produs secundar neutilizabil, este acuma înlăturat, fiind trimis prin tuburi de porțelan încălzite la 1100 de grade cu o viteză extraor­dinară, transform­ându-se­­ astfel în benzol şi depunându-se sub forma aceasta. In cazul acesta, desigur că şi întrebuinţarea de catalizator, ar deveni poate de prisos. Cam într’aceasta ar consta no­ua metodă pentru extrage-rea de benzină şi ulei din cărbune. Mai multe amănunte asupra noului procedeu nu se cunosc încă, dar dacă dificultăţile de până acuma au reuşit să fie înlăturate, pentru ca transformarea să devie renta­bilă, problema lichefierii cărbu­nelui va căpăta o importanţă e­­conomică de prim ordin pentru ţările care până acuma importau derivatele petrolului, precum şi pentru ţările, producătoare şi ex­portatoare de petrol. Ion Silueru Numai veritabilele garantează buna calitate fi eficacitatea. La­ Tribunalele Militare Plutonier condamnat Consiliul de răsboiu al corpului II armată secţia I-a, prezidată de dl Iacob Bălăcescu, asistat de d. comisar regal Itcod. Pomponiu Victor şi gre­fier Casapii a judecat în contumacie, procesul plutonierului Proetrova Const din reg. 6 V­tori, acuzat de dezertare la inamic. Consiliul l-a condamnat la muncă silnică pe viaţă. Achitat Acelaşi consiliu a judecat şi proce­­sul soldatului Duţu Parasch­iv din reg. 2 grăniceri, acuzat de furt de efecte militare. In urma conclu­ziilor puse de d. a­­vocat Mihail Traian, consiliul a achi­tat pe soldat. Amnistiat A fost amnistiat prin I. D. soldatul Ioan Gheorghe din Pirotechnia Arma­tei. Uniformizarea sistemelor ped­agogice in şcoalele normale Ministerul instrucţiunii a constatat că profesorii de pedagogie de la şcoa­­le normale, predau această materie după principii pedagogice diferite şi chiar contradictorii. Din motive de unitate pedagogică, ministerul a trimis o circulară tuturor profesorilor de pedagogie prin care le cere să înainteze câte un memoriu prin care să arate sistemul pedagogic întrebuinţat şi rezultatele obţinute. Aceste memorii vor fi centralizate şi aptă se va numi o comisiune care să studieze pe baza lor şi să găseas­că mijlocul de a se uniformiza pre­darea pedagogiei în școalele normale atât din punct de vedere teoretic cât și cel aplicat. Excursia Academiei Comerciale din Bucureşti Domnişoarele şi domnii studenţi ai Academiei de Inalte studii Comercia­le şi industriale din Bucureşti, cari au absolvit cursurile anului III, seria 1929—30 şi cari au fost admişi ca par­ticipanţi la excursia de studii, orga­nizată de către Asociaţia Studenţilor, care va avea loc între 4 August şi 4 Septembrie a. c., sunt rugaţi a se pre­­zenta în ziua de 3 August a. c. ora 10 a. m., în strada N. Filipescu No. 8, la d. Valeriu Oancea, preşedintele romitetul de organizarea excursiei în străinătate, unde vor primi ultime­le instrucțiuni cu privire la excursie. Jubileul revistei medicale „Spitalul" In ziua de 8 şi 9 Noembrie a. C. vor avea loc serbările jubileului de 50 ani al revistei medicale ,,Spitalul“. Cu această ocazie sa luat deciziu­­nea ca în prima zi a serbărei (Sâm­bătă 8 Noembrie orele 3—6 p. m.) să aibe loc diverse comunicări ştiinţifice făcute de către actualii şi foştii mem­brii din comitetele de redacţie ale re­vistei. Comunicarea ştiinţifică să corespun­dă pe cât e posibil următoarele dezi­derate: a) Să aibă o notă originală perso­­nelă. b) Expunerea să nu­ depăşească 10 minute. c) Să fie scrisă la maşină. d) Să fie prezentată până la 1 Oc­tombrie a. c. ------------ «8­­—«............-■■■ Exproprierea golurilor de munte în Prahova Ploeşti, 30. — Exproprierea golu­rilor de munţi, continuă cu multă intensitate la comisia de ocol Sinaia. S’au dat până în prezent mai mul­te hotăriri de expropriere ale mun­ților din corn. Teşila. D. Ion T. Socolescu, consilier a­­gricol al judeţului, a dat astăzi o circulară tuturor comunelor cu go­luri de munte, prin care aduce la cunoştinţa celor nemulţumiţi de ho­tărârile citite, să facă imediat con­testaţie la comisiunea judeţeană de expropriere, care funcţionează pe lângă tribunalul local, întreaga suprafață de goluri de munte expropriate, se va arenda co­munelor care au lipsă de islazuri, Statul rezervându-și un drept de control. PH nth­m-rut Bravo Cărăbuş Cel mai mare succes obţine re­vista „Bravo Cărăbuş“ de Nic. Vlădoianu şi N.Constantinescu la teatrul Cărăbuş, unde toţi pro­tagoniştii trupei, în frunte cu marele artist Tănase sunt ovaţio­naţi frenetic de un public, ce continua a veni din zi în zi, în număr cât mai mare la această grandioasă şi superbă revistă. „Familia Bits"* Astă seară Joi 31 crt. are loc la „Parcul Otetelişeanu“ premiera delicioasei comedii „Familia Blis“ (Weekend) cu d-na Lucia Sturdza-Bulandra, şi d. Ion Ma­­nolescu în rolurile principale. In alte roluri d-nele Silvia Dumi­trescu, Tita Cristescu, Tea Dori, Charlotte Brodier şi­­ d-nii Al. Finţi, G. Groner, J. Constanti­­nescu, etc. etc*. O nouă simfonie a lui Igor Strawinski In toamna anului acesta, vestita orchestră simfonică din Boston al cărei diriginte principal este S. Ru­­sevicky, îşi va sărbători împl­lnirea de 50 de ani de la înfiinţară ei. Pen­tru sărbătoarea acestui jubileu se organizează un mare concert fes­tiv, la care se va executa pentru prima oară, noua compoziţie a lui Igor Strawinski, „Simfonia corală“, care e aşteptată cu un neobişnuit Interes. (Ceps). Mormântul lui Cicero Câţiva km. de la Fornios în apro­pierea de drumul spre Gaeta, se a­­flă, pe terenul unui ţăran italian, mormântul lui Cicero, celebrul ora­tor roman Cicero a avut în Form­ia o vilă, unde se ascundea de urmă­ritorii săi, mercenari ai lui Marcu Antoniu. A fost aci prins şi omorât. Urmăritorii i-au tăiat lui Cicero ca­­pul şi mâinile, pe care li-au trimis la Roma, unde au fost expuse în for. Familia celebrului orator au în­mormântat rămăşiţele lui Cicero în apropiere de locul unde crima a fost făptuită. Deasupra mormântu­lui s’a ridicat o simplă movi­ă, care a rezistat timp de 2000 de ani. Ins­tituţiile pentru proteguirea monu­mentelor, a hotărât de curând, ca mormântul lui Cicero să fie procla­mat amintire istorică naţională, la care nimeni nu poate efectua schim­bări. Actual­ul proprietar al terenu­­rilui a fost înştiinţat despre această hotărâre, care a fost întărită de gu­vern, şi în curând va pleca şi o com­i­siune care se va interesa de îngriji­rea mormântului. Gorki va redacta „Istoria războiului civil“ din Rusia Sovietică Editura de Stat din Moscova va scoate în curând o operă apitală referitoare la războiul civil din Ru­sia sovietică şi care va cuprinde nu­ ••• meroase volume. In fruntea comite­tului , pentru. redactarea acestei ope­re va­ sta Maxim Gorki, care a anun­ţat că primeşte această funcţiune. ■ . ' ___ Vineri I August 1930 C­arnetul milei Calendar Joi 31 Iulie 1930 ORT­: Sf. Evdochim (Lăsata secu­lui). CAT.: Sf. Ignaţiu de Loyola. ISR.: 8 Av. 5690. TEATRE PARCUL OTETELEŞEANU: „Fami­lia Bliss“ (premieră). CĂRĂBUŞ: ,,Bravo Cărăbuşi" NEPTUN: ,,Odată şi bine“. BărITE: „Dai un ban... dar Iacei“ VICTORIA (fostă Marconi): „423“. CINEMATOGRAFE TRIANON: Valia“ cu Lia de Putty. REGAL: închis pentru reparaţie. LUX: închis pentru reparaţie. CAPITOL: „De ce iubim“? cu Norma Shearer şi Lewis Stone. SELECT este Închis pentru reno­­vare. FEMINA: Reluarea filmului „Jea­nine“. VOX : „Noroc la femei“ film sonor. Vorbit, cântat cu Bessie Lowe şi Charles King. CORSO: „Broadway Melody“ cu Anita Page şi Charles Ring, BULEVARD PALACE: „Flota sburătoare“ cu Ramon Novarro şi Anita Page. LIPSCANI: „Gösta Berlins“ cu Greta Garbo şi Lars Hanson. Trupa de reviste Juvenal A. R. P. A. (sala Franklin): „Cava­lerul Rozelor” cu Huguette Du­­ilos, Jacques Catelain. SALA EPISCOPIEI: „Căpitanul Ras­­casse“ cu Gabriel Gabrio, Claude Merelle, Jean Helbing. TERRA: 2 filme: ,,Zeiţa verde” şi Culen Landys în „Tinereţe feri­cită“. Trupa Jean Revo. MARNA: ,,Cartierul latin“ cu Ivan Petrovici şi Carmen Boni. MARCONI: „Vraja Inimei“ aventu­ră, comedie şi artişti. GRADINA VOLTA BUZEŞTI: „Um­­bre albe” film sonor cu Monte Blue şi Raquel Torres, Complec­­tare sonoră. ROMA: „Fatalitatea din Vest“ cu Dick Haton, „Fata Şerifului“ şi trupa de artişti. FILANTROPIA: ,,Trandafirii însân­geraţi“ şi o comedie. AMERICAN: ,,Fata din America“ cu Anny Ondra şi comedie. ENEIU: , Ca­­no. diabolică” cu Gre­ta Barbo şi John Gilbert şi o co­­medi­e Stan şi Bran. REX: ,,Copiii Furtunei“ şi „Regele Bulevardelor“ şi o complectare. GLORIA (grădină): Trupa Roland de lass! comedie în 3 acte. „Când bărbatul vrea“. ,,Un regat pentru o femee" 8 acte şi o complectare. RAHOVA: ,,Prada albă“ cu Vladi­­mir Gaidaroff, Claire Rommer şi Dolly Davis. CINEMA BOGACIU: ,,Malec sportiv din dragoste” şi o comedie. GRADINA BOGACIU: „Noaptea Pă­­catului” cu Lya de Putty. FACLA: „The Divine Lady” cu Cor­tine Griffith. Sonor şi cântat. Complectare sonoră. BARCELONA: „Noaptea de amor“ cu Vilma Banki şi Ronald Colman, comedie şi artişti. ŞERBAN VODĂ: ,,Wings“ (Aripi) şi o comedie. TEATRUL LILIACUL CINEMA : Sârma ghimpată cu Pola Negri şi revista „Ai, n’ai trebue să dai“. LEONARD (Tei): „Rasputin“ cu Al. Malikeit, Nathalia Lisenko şi Jack Trevor. GRADINA VOEVODUL MIHAI: „Be­ţia simţurilor“ cu Gina Manes, Lars Hanson; ,,Zâna mărilor“ Co­medie şi artişti. DOROBANŢI (Drăguş): ,,Târgul de Sclave” cu Billie Dove şi comedie cu Malec. In vremurile acestea de egoism feroce, pilda lui Vasile Ichimescu e reconfortantă. In oraşul de provincie, în care s'a petrecut istoria asta, toată l­umea o cunoaşte. Eu am aflat-o dv.­ d-na Valerescu, directoarea unei şcoli de fete din localitate. Vasile Ichimescu, intendent ai f pi­­­talului, avea tot ce-i trebuie unui om, ca să fie fericit: slujba sluj­­bă, afacerile afaceri — dacă nu curge, pică! — şi, mai presus de toate, o nevastă tânără şi frumuşi­că, cu ochii mari şi cu sprin­e­tile lungi şi cu o carne, pe dânsa, atât de pietroasă, că cine îi doiea un pumn — aşa, în glumă — ni p­ier­ea drept la Ghiulamila, simpaticul ,,or­topedist" din Capitală, ca să­­ puie mâna în gips. Şi cu toate astea, pe Ichimescu il rodea un cancer fără leac: poli­ţele nopii... Părintele Miluescu, parohul de la Sfinţii împăraţi, era o personalitate a târgului. Osebit de catedra de la gimnaziu, era consilier comunal şi membru in comitetul eforiei spita­lului. Iar acum în urmă, valurile politicei îi rezervaseră un scaun sub cupola palatului din Dealul Mitro­poliei. Se înţelege uşor, deci, că atâtea o­­noruri, toate remunerate, trebuiau să influenţeze, în chip fericit, ave­rea Sfinţiei-sale. Aşa că popa era om bogat. Punând în practică percepţele R­u­pturii, privitoare la cei nevoiaşi, popa împrumuta pe poliţe, în dreap­ta şin stânga, cu dobânzi potrivite — între 50 şi 80 la sută — fără să atingă, niciodată, dobânda de sută ’n sută dela care, după părerea lui, în­cepea adevărata cămătărie... Aşa se face că Ichimescu, inten­dentul, s'a pomenit dator, părinte, lui,­­vreo 50.000 de lei, pe poliţe. In alte timpuri, intendentul s’ar fi dat peste cap să-şi onoreze sem­nătura. Azi, însă, era peste poate. Poliţele au venit la scadenţă şi Batoane de scumt s au protestat, popa a făcut acţiune cambia­ă, a câştigat, şi-a sechestrat d­ilorul şi a fixat termen de efe­­cu­­are. De la primirea somaţiei, intenden­tul încercase câteva demersuri, toa­te infructuoase. Cu două zile înainte de „vânzare“, s'au întâlnit pe stradă. (Icz­imescu era cu nevastă-sa). Ce i s'i fi părut popii, nu se ştie. Dar, la despărţire, i-a spus aşa: — „Să fie dumneaiei mâini dimi­neaţă la mine !' Om mai vorbi!...“ Ce-or fi vorbit amândoi, a doua zi, iar nu se știe. Dar la amiază femeia li aducea lui bărbat său polițele toate, împreună, cu titlul executor. Popa le făcea credit „pe cuvânt". Descoperise, însă, că nevasta inten­dentului avea scriere frumoasă și se 'nvoi să-i copieze pe curat — câte două-trei cCa'-'ri, -'‘mir. ■/aţa — discursurile pe cari deputatul avea de gând să le ţină în parlament Peste două zile s'a întâmplat scan­dalul ace'- de care a huit tot târgul mai bine de două săptămâni. (Şi, în împrejurarea -sa şi-a dove­­d’’ ‘ altruismul de care vă vorbeam). Nevastă-sa /■ spălat putina cu un locotenent, mutat de curând în altă garnizoană... Pe Ichimescu, groaznica veste l-a ajuns la cafenea. Erau acolo — pe puţin — vreo douăzeci de inşi Pu­teţi, deci, să mă cor’­oiaţi. Când grefierul tribunalului, cu care era bun prieten, i-a expus îm­prejurările în care soţia ini’­­ se ur­ase în tren, la braţul ofiţerului şi urmată de ordonanţa, care-î du­cea bagajul, bietul Ichimescu atâta a apucat să zică: „Vai da mine şi de mine! Ce-o să zică... părintele!...“ Nu ştiu cum judecaţi d-voastră! Pe mine insă — spun sincer — cu­vintele astea m'au mişcat M'arz gândit la Corneille. Ce păcat c'a mu­rit! Alături de „Cid“ şi „Cinin“ li­terat­­ra universală s'ar fi îmbogăţit cu o nouă capodoperă... Geer Patrick Câte cinematografe sunt în Polonia După datele statistice sa află la Polonia 780 cinematografe, faţă de 631 în 1929 şi 510 in 1928. Ac­calele cinematografe din Polonia au­ ult număr total de 380.000 locuri. Cine­matograful încă nu este destul de răspândit în Polonia. In Franța se află 4.800 cimematografe, în Angli­a 4.600, în Gr­mania 5.400. In 1929 au­ fost rulate în Polonia 80 filme polo­neze, 700 americane, 220 franceze, 120 germane. (Ceps) Piese politice la teatrul de artă din Moscova In repertoriul „Teatrului de Artă" din Moscova srau introdus în vede­rea stagiunii de toamnă, numeroase piese cu tendinţe politice. Pentru­ a­­­cestea figurează şi piesa scriitoru­lui ucrainian Mikitenko­­’Luminaţi, stelelor!“, care se ocupă cu sovie-­ tizarea şcolilor superioare din Ru­sia. Montana acestei piese are loc su­b regia lui Suskevici (Ceps). Clopotele din gările so­­vertice pentru scopuri­­ industriale Consiliul economiei naţionale a tip târât Împreună cu direcţiunea, căi­lor ferate, ridicarea clopotelor delri­gările ruseşti şi întrebuințarea ilor pentru scopuri industriale (Ceps). Ca în Corneille »­­ . Farmaciile de serviciu In noaptea de Joi 31 Iulie 1930 Di­d. Schrîster, cal. Victoriei 188 elefon 221/54; N. S. Georgescu, ca a Griviţei 323, telefon 348/09; D Nicolau, calea Rahovei 81, telefon 325/30; Gh. Romascanu, str. Doam­nei 27, telefon 820/93; Lelia Nicules­­cu, str. Maica Domnului 1, telefon 207/51 ; M. Paleacu, bulevardul colonel Ghica 57 ; G. Bulandra, b­dul Carol 9, telefon 297/79; W. Gisser, calea Moşilor 272, telefon 832/65; Ștefan Leonescu, str. Ro­mană colţ Tunari 2. -------­ Accident de automobil la Moroni . Ploeşti, 30. — Auto­camione­­ta No. 1615 PI., proprietatea d-lui Mihalache Dumitrescu, din com. Moreni, mergând ori cu mare viteză prin comuna Moreni, a călcat pe Alexandru Şerbănică, fracturându-i pi­cioarele. Victima în stare gravă, a fost adusă aseară la Ploeşti şi internată în spitalul „Bolde­­scu“ iar şoferul Florea Boto­­şan, arestat de jandarmii din Moreni, a fost înaintat azi le­­siunei. Cărţi-Reviste A apărut „Icoana unei şcoli din­­tr’u­n colţ de ţară românesc", a­nuarul şcolii normale din Năsăud. Absolvenţii acestei şcoli şi dori­torii de a avea cartea, se pot a­­dresa d-lui A. Bălan, Şcoala Nor­mală Năsăud. Cel mai pasionant roman,— de citit în vacanţe este : braţul ANDROMEDEI de GIB. MIHAESCU Un volum lei 90.— Editura Naţională S. CIORNEI La Parcu Răcanii i; ■ ,. fi . iz® - v a *••. ; ^ se mănâncă bine şi eftin 394. m. BUCUREŞTI, — 13—14,30 Jurnal vorbit, şi plăci de vorbit. 18 Orh. Gr. Dinicu: Muzică româ­nească şi muzică uşoară. 19,30 D. C. Gane: Cum era să de­vie Venera din Millo, românească. 19.45 Jurnal vorbit. 20 Muzică românească: plăci de gramofon. 2040 D-l Al. Bădăuţă: Româ­nia la Posnan. 21 Concert simfonic (prin dooză electro-magnetică). Berlioz: Uv. la „Carnavalul Roman”. Debussy: Vre­lédé â . aprés midi d’un fam­e. Saint Saens: Dans macabru. 21.25 D. Stella Voinescu: Bucureș­­teanul vara (II). 21.40 Concert simfonic Conțin tare. Tavel: Preludiul pentru o Infanta defunctă. Ravel: Five-oclork din ba­letul „L’enfant et Ies sortitages’. Bizet: Preludiu şi muzică de balet din ,,Carmen“. C. Franck: Varia­ţiuni simfonice. Dub­as: L’apprenti sorrier. Massenet: Muzică de balet din „Le Cid“. 22.45 Jurnal vorbit. 23 Transmisiune de Jazz de la Basinul cu valuri maritime ,,Lido­n. 259 m. LEIPZIG.­­ 13 Concert de plăci de gramofon. 13.55 Ora staţiu­nei Nauen. 14 Meteorul, bursa, in continuare concert de plăci de gra­mofon. 15 Conf. 16 Ora copiilor. 16.40 Pentru agricultori. 17.30 Concert de orh. Humphries.­ 19 Conf. higienică. 20 Pentru lucrători. 20.30 Concert de mandoline. Albin. Marş. 21 Opere de Franz Liszt. 21.30 Conf. 23.15 Piesă radiofonică de Werner Illing. 356,3 m. LONDRA.­­ 12 Concert. 17 Concert religios. 17.45 Concert de balade. 18.15 Muzică uşoară. 19.15 Ora copiilor. 20.15 Noutăţi. 20,40 Con­cert de muzică vocală. 21,45 Concert ,,Parkington‘'. 23,40 Muzică de­­ arts. 360 m. STUTTGART.­­ 13,15 Con­cert. 16 Ora copiilor. 17 Concert de după amiază. 18,45 Meteorul. 19,05 Conf. 20,05 Curs de limba franceză. 20,30 Concert de plăci de gramofon. 22,10 Don Juan, piesă radiofonică. 23,50 Lilly Flohr cântă chanssonete. 418 m. BERLIN, — 15 Concert de plăci de gramofon. 16,20 Conf. 16,40 Despre Franz Liszt. 17,05 Concert consacrat lui Johann Seb. Bach. In continuare concert coral. 18,30 Pentru tineret. 19 Conf. 19,30 Conf. politică. 20 Cântece corale. 20,30 Interview-ul săptămânii. 20,55 Pentru lucrători. 21 Muzică distractivă de la hotel Ad­lon. 22,10 Curs de limba italiană. 1,30 Muzică de dans. 441 m, ROMA. — 17,45 Comunicate agricole. 18,30 Concert vocal și instru­mental. 2L30 Radio-sport. 22,02 Se­ RADIO 1,1 31 iulie 1930 rată de operă italiană „Manon Les­­caut“ în 3 acte de Puccini. In conti­nuare concert al arh. radio. 487 m. PRAGA. — 13,20 Trans. din Bratislava. 19 Emisiune agricolă. 19,10 Conf. 19,20 Emisiune germană. 20,30 Noutăţi. 20,35 Muzică la po­poarele exotice, conf. 21,30 Muzică clasică italiană. 22,30 Concert de plăci de gramofon. 23 Sport, noutăți, sport. 23,15 Transm. de la palatul Breanke, concert de orgă. ‘ • 516,3 m. VIENA. — 12 Concert de amiază. 14 Concert de plăci de gra­mofon. O oră lied-uri. 16,20 Concert de după amiază. 18,20 Hilda Kohner- Bergmann spun din propriile sale poveşti. 18,50 Raport asupra călăto­riilor străinilor. Conf. 19,45 Pentru doamne, cavrem­e. 19,45 Călătorii ,în istoria artei a Austriei de jos, conf. 20,15 Grădinile fermecate ale Indiei. Despre arta şi muzica indiană. 21 Ora, meteorul. 21,05 Concert coral executat de Erwin Frim. 21,25 Se­rată populară vieneză. 533 m .MÜNCHEN.1­7,45 Gimnas­tică matinală. 13,30 Concert de a-a miază. 16­­.urs de limba germană. 17,25 Concert de orh. 18,05 Conf. ţi­nută de dr. Karl Storck. 18,25 Con­cert executat de trio-ul radio. 19,45 Reporterul de radio cumpără un apa­­rat fotografic, causerie. 20 Cură de limba engleză. 20,30 Conf. ţinută de dr. Hans Albrecht. 21 Concert seral. 22,35 Concert nocturn. 550 m. BUDAPESTA.­­ 10,15 Con­cert de orb. de la casino-ul militar. 12,10 Serviciul internaţional asupra nivelului apelor. 13 Muzică de clopo­te de la biserica Universităţii. 13,05 Concert. 17 Şcoala liberă a T. F F.- ului: 1) Concert de plăci de gramo­fon. 2) Conf. populară. 18,10 Lec­­­tură. 18,30 Muzică uşoară. 20 Lec­tură. 20,20 Marşuri militare. 22 Con­cert executat de societatea corală de lucrători. In continuare concert al arh. de țigani Gyula Hegedűs, dela cafeneaua Bado. 1411 m. VARȘOVIA. — 14 Comun­ificate econom. 16,50 Conf. 17,15 Con­cert de plăci de gramofon. 19 Corn­cert de solo-uri. 20,20 Concert de plăci de gramofon. 20,45 Bursa agri­colă. 21,15 Concert seral. 21,30 Audiţie din Cracovia. 23,15 Comunicate, me­teorul, sport. 24 Muzică de dans de la restaurantul ,,Gastronomia“. 1725 m. PARIS (CLICHY).­­ 13,30 Plăci de gramofon. 16,45 Muzică de dans. 17,15 Pentru copii. 17,55 Infor­­maţiuni. 19,35 Comunicat agricol. 20 Causerie. 20,30 Lecturi literare. 20,45 Curs comercial. 21 Lecturi literare. 21,30 Jurnal sportiv. 21,45 Concert al arh. radio. 22,30 Concert.

Next